O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Am în faţă primul volum (cel de debut editorial) al singurei epigramiste din Bucovina, Cătălina Orşivschi: "PETE DE RUGINĂ" (Editura "Rocad Center", Iaşi, 2011: prefaţa: Vasile Larco). Volumul are un titlu pe care prefaţatorul îl explică într-o manieră personală: „Rugina, după cum se ştie, este o substanţă brun-roşcată care îşi găseşte locul pe anumite suprafeţe, dar ne poate duce gândul şi la un om cu idei sau mentalităţi învechite, retrograde”. O explicaţie dă şi autoarea în debutul volumului: „Dacă stăm şi judecăm, / Azi putem să constatăm / Că mereu ies la lumină / Multe pete de rugină. // Important ar fi să poţi / Ca pe toate să le scoţi, Dar, pân` să găseşti ceva, / Mai apar vreo câteva. // În concluzie, e bine / Noi s-avem cât mai puţine!” În multe situaţii s-a pus epigramistul român: de ochi al soacrei, sociolog al naţiei, chirurg al cancerului societăţii, psiholog al poporului, doctor docent în prozodie, ochi de şoim, dronă a societăţii, spadasin pe câmpul literaturii, filozof ironic, alcătuitor de tipologii comportamentale, şarpe la sânul politicienilor, spaimă a kakistocraţilor, mare alergător după diplome, duelgiu sau, mai nou, după cum ne dă să înţelegem Cătălina Orşivschi, picătură de deruginol. Prin ceea ce a scris, Păstorel Teodoreanu s-a crezut mereu un ziarist care şi-a depăşit rolul: „Într-un număr de ziar (cuvântul o indică), se oglindeşte viaţa unei zile, pe care cu sau fără bună credinţă, ziaristul o retuşează. Când însă, menţinându-se în bună credinţă, în locul retuşei, el vine cu o interpretare, ziaristul şi-a depăşit rolul. Prin aceasta el devine un auxiliar al istoricului, adică un cronicar. În primul caz, avem de-a face cu un fotograf, în al doilea cu un pictor.” Ca epigramist, Păstorel nu şi-a abandonat prea mult teoria, devenind un auxiliar al sociologului, adică un cronicar de psihologii şi caractere, având ca instrument umorul. Pe aici, prin acest citat preluat din unul din titanii epigramei româneşti, o regăsesc pe Cătălina Orşivschi. Bucovineancă fiind, nu trece nepăsătoare pe lângă bârfitoare, artiştii fără talent, cântăreţele care nu-şi respectă portul, pădurari, şefi de ocol, corupţi sau prăduitorii de păduri. Nu sunt ocoliţi nici proştii, linguşitorii, turnătorii, parlamentarii, birocraţii, parveniţii, beţivii etc. Toate aceste temperamente care se abat de la normele etice, alese într-un mod aleatoriu, sunt evidenţiate în prima parte a volumului care, dintr-o excesivă şi nejustificată prudenţă, este intitulată „Epigrame şi catrene epigramatice”. Se simte la Cătălina Orşivschi că nu şi-a propus să scrie epigramă afişându-şi un anumit grad de superioritate, ci pentru a produce un zâmbet din prezentarea unor stranietăţi, excentricităţi sau abateri de la etică: Mutaţii la stână – „Problema este demonstrată / Că oaia e înfulecată / De lup, ce-şi urmăreşte planul, / Când el e paznic, nu ciobanul.”; Votul cu bile în parlament – „Când votează-n Parlament, / Uneori, e evident / Că au învăţat şi ei / „Alba-neagra”, dragii mei!”; Oieri destoinici – „Lăsându-şi oile pe munte, / Plecă la Roma, Badea zis Cârţan, / Şi azi avem oier de frunte, / Ce este mare baci european!”; Ţinuta omului fără caracter – „Ca s-arate bine, mult îi place, / Deci e pus mereu la patru ace. / Doar că demnitatea-i şifonată, / Iar onoarea, ştiţi cum e? Pătată!”. Există şi catrene epigramatice dinspre care transpare un sentimentalism ponderat, şi mă refer la cele dedicate localităţii Vama, epigramiştilor de la Iaşi sau epigramiştilor în general: Epigramiştilor din Academia „Păstorel” – „Urmaşi ai unui menestrel, / Vestit în zarea-albastră, / Aţi pus şi „vinul Păstorel” / Să ducă faima voastră!”; Unui epigramist – „Având „tiparul Păstorel” / Croit-ai epigrama; / Decorul este chiar la fel; / De poantă… nu-mi dau seama.”; Turneu epigramatic în Bucovina – „La sfârşitul lunii faur / A dat iama epigrama, / Cu săgeţile-i de aur, / Tocmai de la Iaşi, la Vama.”
Partea a doua a volumului, intitulată „Poezii diverse”, îşi respectă titlul având în vederea diversitatea formelor abordate, fapt ce denotă că autoarea are un simţ acut al realităţii.
Volumul de debut editorial al Cătălinei Orşivschi se caracterizează prin trei aspecte evidente: aluzii subtile, argumente raţionale şi obiecţii inteligente. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
QUOD ERAT DEMONSTRANDUM
Iubiţi de forţele divine,
Mai rezistenţi decât o stâncă,
Noi am sperat s-o ducem bine
Şi uite, o mai ducem încă… (FLORINA DINESCU)
DANS CONJUGAL
Viaţa, când e-n doi,
Pare, ţine minte:
Un pas înainte
Şi doi înapoi! (ELENA MÂNDRU)
LA LIMITĂ
Am fost bogat şi sunt falit,
Necazurile vin potop,
Familia m-a părăsit…
Păi, să mai cred în horoscop? (GRIGORE COTUL)
FOSTUL CELIBATAR
De nimic n-avea nevoie,
Ca burlac trăia în voie,
Dar acum că ei sunt doi,
Au o groază de nevoi! (VASILE LARCO)
CIMITIR SUPRA-AGLOMERAT
E-o-nghesuială-aşa de mare
Că nu se poate respira!
Acuma, fără supărare,
Ce dracu vă grăbiţi aşa? (PETRU IOAN GÂRDA)
ROMÂNUL SLUGĂ LA STĂPÂNI
Ca slugă-n ţara lui, de vrei,
Supus ca dânsul altul nu e…
Stăpâni acum are trei:
Patronul, F.M.I. şi U.E. (ION MORARU)
REGRETE NUPŢIALE
Printre lacrimi şi suspine
Şi-au mărturisit păcatul:
El a fost cu trei vecine,
Ea cu întreg satul! (DUMITRU MONACU)
UNUI ANTREPRENOR
Antamând lucrări prea multe,
A ajuns să bată palma
Cu acei dispuşi s-asculte
Şi să facă, dar... de-a valma. (MAX OPAIŢ)
UNUI MEDIATOR
Angajat pe-un post vacant,
Ne având acum rival,
Se remarcă performant
La ... ,,batistă" şi... ,,ţambal"!(MAX OPAIŢ)
REPOZIŢIONARE
Stând cu sufletul la gură,
Fi-ndcă-i la proces citată,
A-ntrecut orice măsură
... decoltată ! (MAX OPAIŢ)
GÂNDURI CU VALIZA-N MÂNĂ
Din criza asta foarte grea
Ieşirea nu-I în altă parte:
Doar pân`la Prut din vatra mea
Şi de acolo – mai departe!.. (GHEORGHE BÂLICI)
UNEI SCRIITOARE PROLIFICE
Devotată e hârtiei,
Este mama poeziei…
Dacă se forţează-o dată
Poate fi oricând şi tată! (VASILE MANOLE)
BLESTEM ELECTORAL
Din listele ce se propun,
Cu hoţi şi oameni de nimic,
Nu poţi s-alegi pe cel mai bun…
Ci ticălosul cel mai mic! (VALENTIN DAVID)
MIORIŢĂ BUCĂLAIE
Anonim bard mioritic,
Vrei să fii corect politic;
Dar în van, când lumea ştie
Că a fost zoofilie! (SORIN FINCHELSTEIN)
NU DOAR CĂILE DOMNULUI
În zig-zag, pe clătinate,
A zis naşul finului:
Sunt la fel de încurcate
Și cele-ale...vinului! (IULIAN BOSTAN)
REPLICĂ: Stefan Basno
Înțeleg, nașul cu finul
Și-au facut plinul cu vinul
Dacă beau ceva mai tare
Făceau nani pe cărare! (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ: Bostan Iulian
După multe tatonări,
Bâjbâind pe trei cărări,
Ar fi mers pe o cărare,
Însă nu știau pe care! (IULIAN BOSTAN)
REPLICĂ: Ștefan Bașno
Lipind cărare de cărare
Noi facem un progres imens!
Cu trei cărări pe-un singur sens
Faci o autostradă mare... (ŞTEFAN BAŞNO)
DE-AM FI AVUT AUTOSTRĂZI
De reușeam acest demers,
Dar vezi că nu am fost în stare,
Cum mult mai bine ar fi mers
Hoțiile - la drumul mare! (IULIAN BOSTAN)
REPLICĂ: Stefan Bașno
Dar vezi mata, acum „haiducii”
Nu mai pândesc locul răscrucii
E mai comod, eficient
Să facă legi în Parlament... (ŞTEFAN BAŞNO)
CARACTERIZARE
Despre ea, o moralistă,
Afirmă oameni rutinaţi,
Este mare familistă
(Îi plac bărbaţii însuraţi) (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DEMOCRAȚIE ÎN „ȚARA ÎNCREDERII ÎN SINE”
Numele babacăi, mladei lui
Nu i-i dat să-l poarte nimănui.
Cei născuți ’nainte de excentrici
Să-l preschimbe sunt datori și-n metrici. (LERU CICOARE)
SOLOMONIE LA SENECTUTE
Da, fost-au vremi când prefera să zboare,
Nemaisimțind pământul sub picioare,
Dar timpul i-a redus din cel avânt:
Azi zboară-n tren blindat, dar … pe pământ. (LERU CICOARE)
UN „NU” CATEGORIC GENOCIDULUI CULTURAL
Nu doar războiul intentat de ruși
Îl înfierăm. Și-oribila manie
Ducând spre fanatism și tiranie,
Cum ne soma la timp seniorul Bush. (LERU CICOARE)
DIPLOMAȚI POLONEZI TRECUȚI PE LINIE MOARTĂ
Ce grijă brusc i-o fi pălit pe ruși
Că foștii diplomați școliți la Mosc
Nu mai consultă acte cu mănuși,
Ci cârtițe c-au fost mari recunosc?! (LERU CICOARE)
DELTA DUNĂRII NU MAI NECESITĂ APĂRARE?
Că-i pace-n lume, zurbă sau război,
Oricând la fel se-ntreabă grâul spelta.
Pe Bâstroe lucrările-s în toi.
Pe cine-l doare-n cot că plânge Delta? (LERU CICOARE)
RĂSPUNS PROMPT
Din RM semnalul „SOS”
La trei zile-ajunge-n București.
„Dragă Maia, îți confirm expres:
Te susțin cât la timonă ești!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONTRAST SUSPECT
Tămbălău și osanale
Pensiilor senioriale.
Semiconfidențiale –
Pensiile speciale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘI-AU VOTAT, PRIN CONSPIRARE,
NIȘTE SUME FORFETARE
Vai, aleșii, oprimații,
Trăiesc din indemnizații
Și nu știu de majorare…
Norocel de forfetare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SACRIFICIU?
Credeam că parlamentarii
Se-mping din vocație,
Dar o fac, veleitarii,
Pentru …saturație. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DAR GREȘEALA NU-I A ÓBȘTII
O amendă, dac-o iei,
O achiți din banii tăi,
Doar primarul, când greșește,
Din punga óbștii plătește. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FORFOTĂ
Se-ndeasă ca semințele-n dovleac
Musafirlâcul de la vila „Lac”.
Să-și fi băgat codița-n pact ce drac,
Încât tocmeala nu mai li-e pe plac? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘIRETLICUL LA LEGEA PENSIILOR SPECIALE NU TRECE
Au trimis proiectu-n Parlament,
Chit c-au ignorat un component:
Viabilitatea. Tertip cé
Ne-ar putea costa PNRR. (NICOLAE MĂTCAȘ)
REZERVA DE HRANĂ PENTRU CÂȚI ANI?
Ca orice țară soarta ce-și prezervă,
Guvernul are grijă ne-ncetat
Să-și întrețină Fondul de rezervă.
Dar alimentele-n rezerva gri de stat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE PROMOVEAZĂ CULTURA ROMÂNĂ ÎN LUME?
De ICR lumea vorbește
De rău doar: vrute și nevrute.
Au nu cumva-n țara lui pește
Acesta de la cap se-mpute? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PE MÂNA LUI MOȘ TEACĂ?
Ferească Dumnezeu s-aduci atingeri
Imaginii de blegi de la butoane
Ori să mai ai, la toate, și convingeri.
Ani grei de zdup te pasc pe-ascuns, răcane. (NICOLAE MĂTCAȘ)
S-A MĂRIT AJUTORUL DE ÎNMORMÂNTARE
Nu e rău, dar când ești viu,
Statul nu e grijuliu;
Te-ajută să mori cu bine,
Să dea pensii mai puține. (DUMITRU BUJDOIU)
INDIA: ALTE OBICEIURI DE ZIUA ÎNDRĂGOSTIȚILOR (Click)
- Citiși, fă, ce vor să facă,
Să îmbrățișeze-o vacă?
- Bați apropo grosolan,
Ești tu bou, marș la saivan! (DUMITRU BUJDOIU)
REPLICA VECINULUI
- Mi-am luat un câine de rasă,
De la poștă te miroasă;
- Te-ai mai lăudat cu unul,
Dar e…apa și săpunul. (DUMITRU BUJDOIU)
GRIPA NEVESTEI
Ceva-n gât, dă să tușească,
Dar sunt calm un timp, precis;
Medicul i-a interzis
Două luni să mai vorbească. (DUMITRU BUJDOIU)
STUDENTA BLONDĂ LA EXAMEN
- Ce e vidul, domnișoară?
- Întrebarea e ușoară;
Aș da un răspuns pe bune,
Am în cap, dar nu-l pot spune. (DUMITRU BUJDOIU)
POLITICIENII SE CUNOSC DE MICI
Să înveţe nu iubesc,
Cărţile lor nu le plac,
De muncit ei nu muncesc,
Dar, parlamentari se fac. (ADRIAN TIMOFTE)
CONSTATARE LA NIVEL EUROPEAN
Un ziarist din Viena
Într-un articol a scris :
Românii conduc maşina
Beţi şi fără de permis ! (IOAN TIMOFTE)
ÎNCĂ DOUA ZILE LIBERE
Încă două zile stăm :
Sfânt Ion si Bobotează,
Însă bani o să luăm
Chiar de nimeni nu lucrează...! (IOAN TIMOFTE)
TOT MAI MULTE INCENDII ÎN SPITALE
Am ajuns în aşa hal
Chiar bolnav să stai în casă,
Decât să arzi în spital
Mai bine să mori acasă...! (IOAN TIMOFTE)