Primesc de la Focşani revista de “atitudine prin satiră şi umor” cu titlul “Cu cioara vopsită”, un exemplar ilustrat cu lucrări de Constantin Pavel şi Anda Toma.. Fiind primul număr de apariţie, revista a avut parte de o lansare la Galeriile de Artă din Focşani în ziua de 3 februarie 2023. A plecat la drum ca apariţie bimestrială având ca redactor-şef pe Gheorghe Mocanu (scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România), iar ca redactor-şef adj. pe Constantin Pavel (“un om care a făcut din arta desenului, a caricaturii un mod de viaţă, un om despre care vorbesc premiile obţinute în întreaga lume”).
Preşedinte de onoare este regretatul Aurel Stanciu Milcovin, prezenţa sa în caseta revistei fiind explicată de Gheorghe Mocanu în editorialul de la pagina 3: “Titlul revistei ne-a fost inspirit de regretatul ziarist şi umorist vrâncean - fost coleg de facultate cu poetul Nicolae Labiş – Aurel Stanciu Milcovin, cu care am avut ocazia să stau la o cafea în anii din urmă şi am putut să constat talentul şi aptitudinile sale de mare umorist. El a scos pe cont propriu două numere din revistă cu acest nume, cu articole personale, fără să înregistreze undeva această apariţie. Nu am găsit niciun număr din cele două reviste, chiar dacă am luat legătura cu cei din familie şi prieteni. Am decis să-l restitui într-un fel. Am înregistrat revista la Biblioteca Naţională, o altă revistă, se înţelege, cu viziune proprie a fondatorilor, cu obiective precise şi colaboratori chiar şi din afara României. Pentru că idea titlului i-a aparţinut, am găsit de cuviinţă să-l trecem pe Aurel Stanciu Milcovin în redacţie post-mortem. Dacă n-aş fi făcut asta aş fi fost acuzat că umblu chiar eu “Cu cioara vopsită”.
Un „gând la început de drum” transmite academicianul Valeriu Matei: “Revistele sunt plămânii unei literaturi. Ele menţin în viaţă şi înnoiesc întreg edificiul greu încercat de furtuni şi fulgere, de cutremure şi conflicte fără de rost. În zilele de astăzi, când virozele şi covid-urile acaparează totul, apariţia unei reviste de satiră şi umor, a unei „ciori vopsite” pe cerul întunecat de epidemie, e de natură să învioreze nu doar peisajul literar focşănean ci şi viaţa culturală din întreg spaţiul românesc”.
Programul revistei este unul ambiţios. Preluăm câteva aspecte din editorialul semnat de redactorul-şef: 1. „Ca să fie clar de la început, nu ne-am propus să fim o revistă provincială, chiar dacă se trage din arhaismul vrâncean. Vrem să fim o revistă de cuprindere naţională, atât prin prisma colaboratorilor, dar mai ales prin abordare”; 2. „Un alt punct important de semnalat este acela că nu vrem să fim o revistă cu apăsare doar pe latura divertismentului”; 3. „Pe primul plan va fi ATITUDINEA, dar care să fie atinsă în proporţie covârşitoare de umor prin formele sale consacrate: satira, sarcasmul, parodia, anecdota, hiperbola, pamfletul, schiţa, cupletul, tableta etc.”; 4. „Noi vrem să publicăm un umor select, un umor care să pună pe gânduri, să îndrepte lucrurile: impostorul să nu meargă mai departe, politicianul să nu mai mintă (aproape imposibil) să nu mai facă promisiuni fără acoperire (măcar să diminueze), scriitorul să nu mai păcălească cititorul…”; 5. „Ne adresăm civicului, politicului, imposturii din toate domeniile, iar domeniul cultural va ocupa unul din primele locuri în lista de priorităţi” etc.
În caseta redacţională se găseşte şi lista colaboratorilor permanenţi: Anda Toma, Constantin Miu, Boris M. Marian, Petre Popa şi Gabriel Drenea. Pe lângă cei doi fondatori şi cei cinci colaboratori permanenţi, au mai publicat în acest prim număr: Viorel Savin, Viorel Dinescu, Vasile Larco, Mihai Batog Bujeniţă, Ilie Bâtcă, Adrian Bucurescu, Ioan Toderaşcu, Vlad Sărăţilă, Gheorghe Cosnicean, Aurel Lozanu, Titus Ştirbu, Ion Mâţu, Violeta Vasiliniuc Streidel, Liviu Gogu şi Petre Popa. Reţinem două epigrame semnate de Liviu Gogu: Progres?!... – „Căruţele, treptat, dispar, / Pe plaiul nostru pitoresc, / Vezi cai, pe uliţi, tot mai rar, / Doar boii par că se-nmulţesc!; Stomatologică – „C-o apă, germană, de gură, / Şi-o pastă de dinţi vieneză, / De carii scăpai la dantură… / Că astea n-apar la proteză!”. Consecventă programului, revista i-a atitudine faţă de marea acţiune de jefuire a pădurilor României. Reţin finalul din „Un business fericit…” , semnat de Constantin Pavel, unde personajele, „seara, în clipele de răgaz, sub lumina lunii, îi păleau meditaţiile”: „Viaţa cu turma lor e mult mai lipsită de griji decât cea din marea noastră turmă naţională. Ciobanii din Guvern şi Parlament, trăiesc în complicitate cu lupii. Uneori cu lupi din rasa austriacă…”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EFICIENŢĂ MAXIMĂ
Ne-admiră prin sate străinii
Veniţi de departe, prin ploi,
Că-n teascuri ne stoarcem ciorchinii
Cum fiscul ne stoarce pe noi… (FLORINA DINESCU)
FEMEIA ŞI LOTERIA
Dragi bărbaţi, mereu v-am spus:
Ambele te-aduc falit,
Dacă nu le-ai „potrivit”
Numerele, când le-ai „pus”! (ELENA MÂNDRU)
NĂZUINŢĂ
Ajuns la pensie curând,
Şi timpul sper să-l pot petrece
Muncind pământul şi plantând
În cele şapte-opt ghivece. (GRIGORE COTUL)
DEZILUZIE
Iubeam femeile robuste,
Dar într-un club, acum un an,
Prin întuneric, dintre fuste,
Am nimerit un scoţian. (GRIGORE COTUL)
URSITĂ
Norocul nu l-a ocolit
Şi-l urmăreşte chiar fidel,
Din clipa-n care-a reuşit
Să calce-n el. (GRIGORE COTUL)
UNOR POLITICIENI
Se tot certau, ţinea mânia
Luni multe, ani neîntrerupţi,
Dar s-a sudat prietenia
De când au devenit corupţi. (VASILE LARCO)
„ORICE RĂU E SPRE BINE”
La mine-n locuinţă nu demult
E-o linişte desăvârşită,
Mai pot vorbi sau muzică s-ascult,
De când mi-e soaţa răguşită! (VASILE LARCO)
ROMÂNII ŞI DRUMUL ALES
Privind spre cei de la tribună,
Îmi zic părerea optimistă:
Că starea raţiunii-i bună…
Acolo unde mai există! (VASILE LARCO)
ŞCOLARII VOR AVEA TABLETE
Tablete tuturor vom da
Promit aleşii în delir
Şi-ntr-adevăr, toţi vor avea
Tăbliţe şi un tibişir. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
SURSĂ DE PĂCATE
La cât de frig este în casă,
Românii în păcate cad
Şi grija raiului o lasă
Că-i mult mai cald, se pare,-n iad.(MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
UNUIA
Greu la minte, la trup greu,
Plin tot timpul de emfază,
Dacă-l scuturi de tupeu,
Se… dezintegrează! (DUMITRU MONACU)
DISCONFORT
Plăcându-le climatul,
Au lungit serata,
El s-a pricopsit cu patul
Ea cu … pata! (DUMITRU MONACU)
SCUZE OFICIALE
(în zona şantierelor de construcţii sunt montate
la loc vizibil panouri cu inscripţia:
,,VĂ RUGĂM SĂ NE SCUZAŢI PENTRU DISCONFORTUL CREAT!")
Când disconfortu-i evident,
Apare-o scuză, ( să se vadă!)
De-aceea, vreau la Parlament
Să văd aşa ceva în ... stradă! (MAX OPAIŢ)
RELAŢIE NEPOTRIVITĂ
Degeaba te mai scuzi mata;
Nu-ţi e de niciun avantaj,
Că nu se poate -nsărcina
O secretară prin... mesaj! (MAX OPAIŢ)
UNUI AFACERIST
Făcând afaceri, de o lună
Spera că nimeni nu-l mai ,,sapă"
Că a intrat în ,,lumea bună",
Şi evident, apoi, la... ,,apă"! (MAX OPAIŢ)
„NEATENȚIE”
O gleznă , iată. și-a scrântit
Pășind aiurea pe un dâmb,
Dar nu-i ceva deosebit
Căci mai mereu ea...calcă strâmb.(TONY VAL ANDREESCU)
Stefan Başno: REPLICĂ
Să-i facă glezna mai subțire
Poartă pantofi cu tocul cui
Deci nu că i-ar fi stat în fire
Să umble creanga și hai-hui...(ŞTEFAN BAŞNO)
Tony Andreescu. REPLICĂ
Un domn ai fost întotdeauna,
Acum ești , iată, cavaler :
Ți-ai acordat ,văd, bine struna
Cu-a doamnelor din cartier. ..(TONY VAL ANDREESCU)
Stefan Başno. REPLICĂ
În școală am cântat în cor
Și mă pricep la armonie
Iar de admir câte-un picior
O fac, dar cu parcimonie…(ŞTEFAN BAŞNO)
Tony Andreescu: REPLICĂ
Vorbim de lucruri diferite :
Tu de picior, iar eu de...coarde;
Sunt ele veșnice ispite
Și amândouă ne pot arde.. .(TONY VAL ANDREESCU)
Ştefan Başno: REPLICĂ
Vorbind de coarde nu de strune,
Tu te gândeai la pușlamale
Dar eu, moșneag cu gânduri bune
Gândeam la coardele... vocale! ...(ŞTEFAN BAŞNO)
Tony Andreescu: REPLICĂ
Tu ești ceva mai tinerel,
Poți fi oricând solist Ștefane
Și-o sa te văd ca menestrel,
Cântând romanțe sub„ balcoane”. .. (TONY VAL ANDREESCU)
Ștefan Bașno: REPLICĂ
„Balcoanele” de care spui
De mult căzură la pământ
Eu aș cânta, dar nu am cui
De-aceea m-am făcut un sfânt... (ŞTEFAN BAŞNO)
SPIRIT REVANȘARD DE NESTĂPÂNIT
Nu-i de neglijat cretina
Cale care și-a creat-o:
Termină cu Ucraina
Și pornește contra NATO. (LERU CICOARE)
NESĂȚIOSUL
Firea ursului, haína…
Nu i-ați ghicit tactica?
N-a finit cu Ucraina
Și țintește …Arctica! (LERU CICOARE)
ȘI STATUL, ȘI TOATĂ CIMOTIA CU ARMATA SA?
Dac-un bucătar are armată,
Dac-un marginal are armată,
Nu era, atunci, de așteptat
Și Gazprom-ul să și-o fi creat? (LERU CICOARE)
DEZERTAREA LUI MOZART ȘI WAGNER
Dac-ați ști la ce afronturi
Vă expun azi mercenarii,
Blestemare-ați orice fronturi,
V-ați retrage-n columbárii. (LERU CICOARE)
VĂDUVĂ DE RĂZBOI DIN DONEȚK
ÎN CONFRUNTARE CU DESTINUL
O văduvă proptindu-și soba.
O raclă-n colț de plumb (ca alte).
O blană-n cui din garderoba
Vecinei denazificate. (LERU CICOARE)
NICI LA URGIE NU RENUNȚĂM LA IRONIE?
Mândru căpitan de grui…
Le stă-n gât comediantul?
Pună-se în locul lui
Cei ce-o fac pe comandantul! (LERU CICOARE)
RM, UN MIEL RĂTĂCIT PRIN BĂLĂRIILE ISTORIEI
Suge-avid că-i de pomană,
Dar ascunde-un gând meschin:
România nu i-i mamă,
România i-i …vecin! (NICOLAE CRIHĂNEANU))
CHINEZĂRII DEASUPRA AMERICII
Se căzneau să-nfrunte-un nor imun.
Nu tu áripi, coadă, fuzelaj.
Le credeam baloane de săpun,
Dar, când colo, nu: de spionaj! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COMERȚ CU VIZE PENTRU STRANIERI?
Ambasade, consulate…
Dubitabil zvonul e
C-ar da vize aranjate
De intrare în UÉ? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
N-AU SĂ PLESNEASCĂ ODATĂ?
Ia luați la puricat
Instituțiile de stat
Să vedeți cât s-au umflat
Cu tot neamul lui de nat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DAR PLANUL – CÂND – DE GUVERNARE?
Joacă rol de pompieri:
Ici să stingă, plafoneze,
Vaccin colo, mic și beri…
Când să și mai guverneze?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
RETROACTIVITATE CÂND SĂ-ȚI IA,
NERETROACTIVITATE CÂND SĂ-ȚI RETURNEZE O DATORIE?
Prin ordonanță statul ți-a ciupit
Un an din pensioara ta vitală,
Iar Curtea când, deștept, a stabilit
C-a fost neconstituțĭonală,
Același stat să pună la-ndoială
Dacă-i dator să-ți dea ce-a fost ciupeală??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ TE FEREASCĂ DUMNEZEU DE-AȘA AMANTE!
La răzbel îndeamnă diva:
„Presa-i armă de război!”.
Nu vă temeți că-ntr-o zi va
Pune tunurĭle pe voi?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
EFICIENȚA PARLAMENTULUI
Nu-l faci mai energogen
Prin proporție de gen.
Rezervări nu de procente:
De valori și minți deștepte! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CHEIA PROSPERĂRII
Mai e nevoie-n timp de vreun examen
Ca să constați că-ntr-un sistem modern
Și OMV, și OMS, și Dámen
Ar avea spate tare în guvern? (NICOLAE MĂTCAȘ)
GĂSELNIȚĂ PENTRU PRELUNGIREA SUPRAVIEȚUIRII
Simt miniștrii și adjuncții
Că li-I sumbră perspectiva.
Cum se tem că zbor’ din funcții,
Vor s-amâne „rotativa”. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNĂSPRIREA PEDEPSELOR PENTRU
TULBURAREA ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE?
Nu li-i frică de troiene,
De îngheț sau de tempeste,
De atacuri marțiene,
Ci li-i frică de proteste. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DOMNIȘOARELE PÂNĂ LA ȘI DUPĂ OPERAȚIILE ESTETICE
Coroiat sau borcănos,
Merg modest cu nasu-n jos.
Cum răzbesc să și-l repare,
Își iau nasul la purtare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
FRF - COREEA DE NORD (Subtitu, Gazeta Sporturilor 6.2.23)
Se vrea Burleanu-uan Kim,
Dar dinastia lui e un…Kin;
Aluzia nu-i de prisos,
Ne-a dus fotbalul prea jos. (DUMITRU BUJDOIU)
DE CE N-AVEM FOTBAL, BURLENE?
De ce nu crești jucători?
De ce joci pe ploi, ninsori?
De ce punctele le tai?
De ce nu pleci, ce mai stai? (DUMITRU BUJDOIU)
MORȚI ȘI DISPĂRUȚI, (Cutremur Turcia, Siria)
Putem găsi mii de persoane
Cu tehnica din butoane;
Dacă ne cipăm și noi,
Ca leii, peștii, sau oi. (DUMITRU BUJDOIU)
CARNAVAL LA VENEȚIA
După trei ani, pandemie,
Carnavalul s-a reluat;
Alte măști, (poligamie),
Aruncate pe sub pat. (DUMITRU BUJDOIU)
LA SEXOLOG
Medicu’-l citește-ndată:
- Azi ești deprimat, ce-i asta?,
Relaxează-te cu-o fată!
- Ești nebun? Turbă nevasta. (DUMITRU BUJDOIU)
PRIMARILOR, CARE DAU JOS STATUILE EROILOR
PENTRU A FI ȊNLOCUITE CU STATUILE LOR
Când un nebun e la putere
Face totul, a sa vrere:
Dă jos statuie de erou,
Pentru a pune-n loc un… bou. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)