În „Universul literar” nr. 12 din 16 martie 1930, Paul I. Papadopol (1892 – 1953), istoric literar ÅŸi publicist, publică o cronică la volumul „Epigrame” ( Tiparul „România Mare”, BucureÅŸti, 1929), volum semnat de GRI-GRI (Grigore Popescu) ÅŸi pe care îl am în colecÅ£ia mea. 

Grigore Popescu a fost licenÅ£iat în teologie ÅŸi preot în satul natal BroÅŸteni (jud. MehedinÅ£i). A mai semnat ÅŸi cu pseudonimul Gr. P. Br. (Grigore Popescu BroÅŸteni).

Redau o parte din această cronică, scopul fiind ÅŸi acela de a se vedea cum se făcea critica epigramei acum aproape 100 de ani, menÅ£ionând că am lăsat textul în ortografia  folosită de autor: „Un cunoscut autor de romane pornografice ÅŸi de mici tratate de estetică îmi reproÅŸa cândva, oral ÅŸi în scris, că mă ocup de scriitori ÅŸi volumele care ies din media literaturii.  Fără să videz aici întreaga chestiune, voi nota totuÅŸi că, de multe ori, folosul practic pe care astfel de cercetări îl aduce e mai simÅ£it. Pe de o parte, începătorul, submediocritatea literară Å£ine mai degrabă socoteală de verdictul criticii. Ca urmare, se vindecă, se lasă de scris sau numai se ascunde, nu se mai dă în public. Pe de alta, însuÅŸi cititorul te crede mai repede când îi vorbeÅŸti de o pană puÅ£in cunoscută, de un nume care, pentru prima oară, încearcă necunoscutul ÅŸi nemurirea pe care nu-l Å£in în echilibru stabil greutăţile unor virtuÅ£i literare câÅŸtigate. Cu aceste gânduri m-am decis să scriu ÅŸi despre epigramele d-lui GRI-GRI, cuprinse în 100 de pagini mici ÅŸi apreciate la modesta sumă de…60 de lei. Din parcurgerea lor am ajuns la următoarea concluziune: D-l GRI-GRI (în „prefaţă”: Gr. P. Br.) pare a fi student ÅŸi funcÅ£ionar. Sunt, fără îndoială, titluri ÅŸi onorabile ÅŸi suficiente pentru un cetăţean cu viitor. D-sa însă  e departe de a se mulÅ£umi cu atât. Å¢ine morÅ£iÅŸ să mai fie ceva? Ce? Romancier, nuvelist, autor dramatic? Greu: n-are destul timp. Orator politic? Se teme să nu fie dat afară din slujbă. Poet liric? Nu-i îndrăgostit.  Åži pentru că trebuie să fie totuÅŸi ceva, se hotărăşte pentru calitatea de epigramist. Åži motivele: o epigramă e formată din 2-3-4 versuri, ceea ce poate face fiecare.  Cât despre spirit – cine nu-i spiritual în Å¢ara Românească – fără să mă gândesc la alt fapt: spiritul începe să aparÅ£ină colectivităţii, zboară prin văzduh, forfotă prin saloane ÅŸi pe străzile circulate. N-ai decât să-l prinzi sub pălărie ÅŸi să-l încadrezi sub rama celor 4 versuri pentru ca epigrama să fie gata.  FireÅŸte că după această socoteală epigramele ar trebui să fie foarte numeroase. ColecÅ£iuni ca ale d-sale, sau chiar mai mari,  să se publice, dacă nu cotidian, măcar o dată pe săptămână. Åži totuÅŸi lucrurile se prezintă cu totul altfel. Cauzele? Tocmai acelea pe care d-l GRI-GRI nu le bănuieÅŸte: spiritul epigramei trebuie să fie totdeauna nou, interesant ÅŸi servit prin surpriză. Forma trebuie să fie perfectă ÅŸi lapidară. Întrucât ne priveÅŸte, am încercat să trecem epigramele d-sale prin furcile caudine ale cerinÅ£elor de mai sus. Spre dezamăgirea noastră, au ieÅŸit cu totul rebegite ÅŸi ciufulite. Niciuna n-a rezistat. Toate au refuzat să se strecoare ori s-au oprit printre dinÅ£i, încât nu ne-a mai rămas decât să regretăm, pe de o parte, jumătatea de oră pierdută, pe de alta, prilejul de a nu mai încresta la răbojul prieteniei încă un nume.  (…) Ce dovedesc toate acestea? Două lucruri: 1. că d-l GRI-GRI nu e încă un epigramist de volum; 2. că d-sa nu are nici măcar spirit autocritic. Altfel ÅŸi-ar fi dat seama că dintre cele 90 de aÅŸa-zise epigrame, cu multă bunăvoinţă, abia următoarele ar fi trebuit publicate: UNUI TRADUCÄ‚TOR – „Când zile-ntregi lucrezi, ilustre, / Nevasta regulat te duce; /  În timp ce tu traduci pe alÅ£ii, / Ea doar pe tine te…traduce.”;  LUI F. LOBODÄ‚ (AUTORUL UNUI RECENT VOLUM DE EPIGRAME „GURA LUMII”) – „Å¢i-aÅŸ face-acum o epigramă / Să simÅ£i înÅ£epătura glumii, / Dar, drept să-Å£i spun, îmi e cam teamă: / N-aÅŸ vrea să intru-n…”Gura lumii.”; UNUI ABSOLVENT AL FACULTÄ‚Å¢II DE LITERE – „Ai terminat ÅŸi, din păcate, / Grozav de tot vrei să te-arăţi; / Dar ce-ai să faci cu-o facultate, / Când nu ai alte facultăţi?”

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).

 

LOC DE DAT CU... EPIGRAMA

Noi dăm cu epigrama, nu cu parii,

În ăia care-n suflete ne ard,

Și-n niciun caz nu dăm precum mai marii

Atât de des cu oiÅŸtea în gard. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

BERBECUL

De se repede-n tine ca mârlanul

Cu coarne ce-ameninţător se-ndoaie, 

Să ştii că te confundă cu ciobanul...

Ce l-a văzut cum siluia o oaie! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

MEDITAÅ¢IA LA PROÅžTI

M-am întrebat în multe rânduri

Şi n-am răsouns, că nu găsesc:

Cum reuÅŸesc să stea pe gânduri,

Când este clar că nu gândesc? (GRIGORE COTUL)

 

SCUZE  PENTRU ABUZURI

ÎÅ£i răceÅŸti degeaba gura

Şi pe pace poţi să stai:

Nu ai cum să-ntreci măsura,

Dacă nici măcar n-o ai! (VASILE LARCO)

 

TRATAMENT BALNEOCLIMATERIC

Prin tratamente medicale

La beneficii te aştepţi;

De vii încovoiat de ÅŸale,

Ajungi în lumea… celor drepÅ£i! (VASILE LARCO)

 

SOARTA LUI ADAM

Ca Eva, dânsu-a fost proscris,

Plecând din Raiul cel etern,

Chiar spre terestrul paradis

Și-a nimerit în alt infern.(MIHAI HAIVAS)

 

SUB REFELECTOR

Atât doar am a-È›i zice

Ce nimeni n-o să-ți spună :

Te văd cam prost amice...

DeÈ™i lumina-i bună! (MIHAI HAIVAS)

 

VITEZOMANUL ÅžI ÎNGERUL PÄ‚ZITOR

A derapat ÅŸi iată-l, mort, cum zace –

Aşa păţind tot insul ce ignoră

Că îngerul însoÅ£itor nu face

Decât, cel mult, vreo ÅŸaptezeci pe oră. (ION DIVIZA)

 

 

ANIVERSAREA BUNELULUI  

Orice lumânare de pe tort

El o stinge fără mult efort;

Cum se vede, încă nu-i momentul

Să elibereze-apartamentul. (ION DIVIZA)

 

ÎNDOIALA MAMA PÄ‚CATULUI

Era, cred, Eva-n Paradis,

Se zice, eu nu ÅŸtiu precis,

Dar când gândesc cum arăta

Cred că Adam n-o suporta! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

ÎN AVION

Atunci când trec prin gol de aer,

Mi-e groază ce mai tura-vura;

Răcnesc, leşin precum un fraier,

Căci mi se varsă băutura... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CONSECINÅ¢E

Ca să îÅŸi păstreze postul

Dânsul a făcut pe prostul;

Dar, cum soarta este rea,

A rămas mereu aşa! (EUGEN DEUTSCH)

 

CE-I  PREA MULT…

Am promovat un angajat,

Iar tipul, când mi-a mulÅ£umit,

Atât de mult m-a lăudat,

Că efectiv mi s-a acrit! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CRIZÄ‚ FINANCIARÄ‚

Că lipseşte astăzi cash-ul

La români, nu-i de mirare:

Ei mereu sunt duÅŸi cu preÅŸul

Åži li-i tras de sub picioare! (ION MORARU)

 

POLITICIANUL ÎN ALEGERI

Nu poate un votant să ştie

De ce-i „aprins” ÅŸi-n mare vervă,

Căci are-adânc, sub pălărie,

Åži-o strategie de rezervă.  (CONSTANTIN PROFIR)

 

EPOCA DE „HAUR”

Pirande vin cu sarsanale

Åži însoÅ£ite de copii

Să ia pe gratis, din spitale,

Stafilococii aurii! (VALENTIN DAVID)

 

 

UNUI COMERCIANT DE VINURI

DeÅŸi îmi este bun amic,

O explicaÅ£ie îmi scapă:

AÅŸ vrea să înÅ£eleg un pic,

De ce strici vinul bun, cu apă? (MAX OPAIŢ)

 

DATORIE v.s. OBLIGAÅ¢IE

Despre pensii, nelipsite

Sunt şi vorbe de ocară,

Că sunt pensii neplătite,

Ca ÅŸi cea ...alimentară!  (MAX OPAIÅ¢)

 

 

ARDELENEASCÄ‚

Că ,,Adevărul e în vin!",

E-o vorbă, făr-a fi lozincă;

O ştiu la noi cei ce susţin

Că-i bine ca să bei...pălincă! (MAX OPAIŢ)

SPORTURI EXTREME

La un concurs de bărci, doar unii,

Gândind să termine disputa,

Au tras la rame ca nebunii,

             Că-s duÅŸi cu pluta!  (MAX OPAIÅ¢)

 

 

ZIUA BATMAN

Batman ăsta e ciudat!

Chiar la bot nu are mască!

Hei, dottore Arafat,

Ia dă-i una peste bască!... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA STAR WARS

E mic al stelelor război

Pe Jedi nu îi mai admir

Se bat aicea, lângă noi

Volodimir cu Vladimir! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

ZIUA ASISTENȚILOR ȘCOLARI

Mă-ntreb și nu-s prea dumirit

Cam care este rostul lor?

Însă acum m-am lămurit:

Să deie nas școlarilor... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA BÄ‚UTURII

Nu se putea mai punctual?

A băuturii, bun, dar care?

Că nu aș vrea să am scandal

Când oscilez între pahare... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

 

ZIUA SPAÈšIULUI COSMIC

Pe vremuri populat de stele,

Comete, galaxii rebele,

Acuma îl umplurăm noi

Cu sateliți, drone, gunoi... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 

 

ZIUA SOÈšIILOR DE MILITARI

Păi cum adică, măritată

Dar n-ai pe cine cicăli?

Decât aÈ™a, mai bine fată

Cu un civil te-ai „păcăli”. (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

GHINION   

Nu-l scapă nici Esculap

De o găzdoaie,

Zilnic îl bate la cap

...Cu o tigaie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LUPUL ÎÅžI SCHIMBÄ‚ PÄ‚RUL…   

De bancuri cu blonde sătulă

E azi o brunetă fudulă

Ce umblă cu alte veşminte.

Doar mintea îi e ca-nainte. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DIVA PE PLAJÄ‚

La mare portul fetei dă fiori

Cu un bichini lat cât două sfori,

De-aceea-n fierbinÅ£eli  ce îi omoară

Mai mulÅ£i bărbaÅ£i se lasă traÅŸi pe sfoară…(GHEORGHE BÂLICI)

 

ÅžOMERUL

Om plătit să nu muncească

Şi-ndemnat să-şi cate treaba,

Ca să supravieţuiască

Stă degeaba. (VASILE MANOLE)

 

ECHILIBRU

Åži-a luat maÅŸina asta

Nou nouţă ÅŸi în trend,

Că destul avea nevasta

Din greÅŸeală…second hand! (GEORGE EFTIMIE)

 

ANTRENORUL

În sport e omul bun la toate,

E competent ÅŸi analitic,

Să joace ÅŸtie, dar nu poate…

În artă i se zice critic. (DAN NOREA)

 

 

ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR

Fiul cel mereu hai-hui

S-a întors acasă iar

Să mai ceară alor lui,

Cu-mprumut,  un card bancar. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

OAMENII DE RÂND NU-NÈšELEG CE SE PETRECE,

DAR ASCULTĂ ORBEȘTE

Ce-nseamnă nú È™tiu, nu-l pot pronunÈ›a

Cuvântul-bombă „denazificare”,

Dar îl susÈ›in pe È›ar È™i-l vor urma,

Altminteri va să-i bage la răcoare . (Nicolae MĂTCAȘ)

 

CAMUFLARE LA SCOATEREA

CADAVRELOR DIN MARIUPOL

Nu-ntreci rușii la palavre

Chiar  de-ar fi să-i pui pe jar.

În furgoane nu-s cadavre,

Ci-„ajutor umanitar”. (Nicolae MÄ‚TCAȘ)

 

DEPORTAREA POPULAÈšIEI CIVILE

DIN LOCALITÄ‚ÈšILE OCUPATE

Au decimat prin deportări, Holodomor

Pe străbunicii, bunii, tații lor.

Acum îi deportează pe nepoÈ›i

Că se opun la agresori și hoți. (Nicolae MĂTCAȘ)

 

REDACTORULUI-ȘEF AL POSTULUI MEDIA RT

Pregătești ogiva netă

Pentru proprii-ți copii?

Pune-ți tu-n fund o rachetă

Și te du scrum pe pustii. (Nicolae MĂTCAȘ)

 

INUNDAÈšII DE  ȘTIRI FALSE LA TV RUSÄ‚

Dau minciunile în floare?

Mai bruiază difuzorul.

Nu te bagă la-nchisoare

Dacă-nchizi televizorul. (Leru CICOARE)

JURNALIȘTII DE LA CANALUL 1 AL TVR DESPRE

 CONSECINÈšELE UNUI EVENTUAL

RĂZBOI NUCLEAR PENTRU RUȘI ȘI PENTRU VESTICI

Cinici, bute de parai,

Mai s-apese pe trăgaci:

„RuÈ™ii - noi ne-om duce-n rai,

Ei vor arde-n iad, gândaci”.  (Leru CICOARE)

 

HACKERII DE LA KILLNET AU ATACAT SITE-UL SENATULUI

Că nu ai habar de MâÈ›u

Pot s-acce pt, nici din ce țară,

Dar să nu È™tii cine-i CâÈ›u,

Asta-i chiar din cale-afară. (Leru CICOARE)

 

ULTIMUL ÎN PARTID, AL DOILEA OM ÎN STAT?

Tot întreabă-un ins, acid:

Cine oare-a statuat:

Un ne-bun pentru partid

Bun de-al doilea om în stat? (Leru CICOARE)

 

COMPARAÈšIA DE PLASATÄ‚ A UNUI JURNALIST AMERICAN

Trenul Bucur-Chișinău -

Depo rtare spre Siberia?

N-ar fi bine, măi clănțău,

Să mai studiezi materia? (Nicolae CRIHĂNEANU)

 

NU S-AU PUS DE ACORD ÎN PRIVINÈšA

AJUTORULUI CÄ‚TRE VECINI

Le cam tremură floreta?

N-au aceleaÈ™i mángăle?

Însă cum să faci omleta,

Făr' a sparge ouăle? (Nicolae CRIHĂNEANU)

 

NICI N-AU CUMPÄ‚RAT IAPA CÄ‚ DEJA VÂND MÂNZUL

Avem atâtea gaze naturale

Pe fundul dragii negre mări a noastre,

Că vom trăi ca-n orele astrale.

Dar pân' atunci?  Cu visele albastre! (Nicolae CRIHÄ‚NEANU)

ARAFAT VREA CALIFAT

Cum să fie el șerif

Și cuiva subordonat,

Când din start se vrea calif

Și stăpân pe califat? (Nicolae CRIHÄ‚NEANU)

 

 PENALTY
 - Sunt mândru că niciodată
N-am ratat un unșpe-n poartă;
 - Tu mă minÈ›i, faci pe nebunul?!
- Nu frate…n-am tras niciunul. (DUMITRU BUJDOIU)


MÄ‚RTURISIRE ÎN FAMILIE
- Am iubit doar doi bărbați;
- Și cine îmi e rivalul?
Zii iute, că mă ia valul!
- Nu-i cunoști, au fost doi frați. (DUMITRU BUJDOIU)

ȘOFERAȘ OLANDEZ LA 4 ANI, (“Presa)
Dă bani mama la vecini,
C-a lovit multe mașini;
Doar e odorul, istețul,
Ce îÈ™i plimbă ursuleÈ›ul. (DUMITRU BUJDOIU)
 

 

 LA COVRIGÄ‚RIE
- Am o mică întrebare:
Gaura ce preÈ› mai are?
- Niciun preÈ›, n-are valoare,
 - Păi, de ce n-o faci mai mare? (DUMITRU BUJDOIU)

ÎNTRE DOUÄ‚ BLONDE
- Tu vorbești cu soțul tău
 Când faci amor, nu e rău?

- Hai să-ți- o zic pe aia bună:
Depinde dacă mă sună. (DUMITRU BUJDOIU)

 

POSTDECEMBRISTÄ‚

Cu un Icsulescu preÅŸedinte,

Fost, la comuniÅŸti, un fel de ax,

România merge înainte –

Următoarea staţie: Karl Marx! (EFIM TARLAPAN)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)