O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Trebuie să ai răbdare ÅŸi să fii atent ca să poÅ£i număra cărÅ£ile scrise de Maria Panciuc-Bucătaru de pe lista anexată la sfârÅŸitul volumului „Versuri cu tâlc” (poezii satirice, Editura „Quadrat”, BotoÅŸani, 2021; prefaÅ£a: Dumitru Ivan). Sunt exact 45, fără a le adăuga ÅŸi pe cele 5 aflate în pregătire. În acelaÅŸi an (2021) lui Alexandru Mitru i s-a publicat la „Cartea Românească” volumul „PoveÅŸti cu tâlc”, Mariei Panciuc-Bucătaru i se publică la „Quadrat” volumul „Versuri cu tâlc”. Textele lui Alexandru Mitru au un moto categoric („Nu este bici să usture mai tare decât râsul”), ale autoarei botoşănene este unul pe măsură („Râsul încearcă să acopere plânsul, dar nu-l poate lăsa nedescifrat”). Alexandru Mitru face referire la năravuri ale omului precum fudulia, minciuna, trufia, zgârcenia, lenea, viclenia etc., Maria Panciuc-Bucătaru le adaugă băgatul în seamă, năravurile osmozate cu boala puterii, obiceiul de a da legi după moravuri, năravuri ale trecutului adaptate la prezent, năravuri ale omului modern, populismul, lucrul făcut de mântuială etc. Dacă la Alexandru Mitru este o ironie rezultată din vârful unei săgeÅ£i muiate în umor, la Maria Panciuc-Bucătaru ironia este parte a unui umor dintr-o bucată, neaoÅŸ, care coteÅŸte imediat spre spiritul civic. La autoarea în discuÅ£ie, simÅ£ul umorului trebuie să fie unul din familie dacă ne gândim că este sora regretatei poete ÅŸi epigramiste Angela Pistol, membră a AsociaÅ£iei Literare Păstorel IaÅŸi (ALPI). SimÅ£ul umorului, ca prezenţă evidentă la Maria Panciuc-Bucătaru, este unul care derivă din vechea vorbă populară„să faci haz de necaz”, motiv pentru care ne îndeamnă să zâmbim: „Râdem unde lacrimi pică / Plângem unde-i mare haz / Să ne-adune laolaltă / Să mai scadă din necaz. // Umorul veÅŸnic este leacul / Durerilor ce vin ÅŸuvoi / CitiÅ£i aceste rânduri scrise / Cu tâlc ÅŸi dragoste de voi!”
„Tâlcul” care rezidă din fiecare text nu este echivalent cu „a vorbi la figurat”, este unul cu subînÅ£eles ÅŸi spus cu un rost. El ascunde o poveste pe care dacă nu ÅŸtim cui s-o atribuim, ne explică autoarea printr-o completare între paranteze.
DeÅŸi pe prima pagină a volumului scrie „poezii satirice”, găsesc foarte inspirat titlul dat prefeÅ£ei de Dumitru Ivan: „Amarul dizolvat în cuvinte!”. Acestui titlu îi mai alătur o secvenţă din prefaţă: „Citind, veÅ£i constata că „amarului” i se adaugă un ingredient care să-l facă suportabil”. Ori acest ingredient nu este altul decât umorul evidenÅ£iat prin versuri: Promisiune – „O să ne fie bine la toÅ£i / Ca primar, vă scap de hoÅ£i / Eu ÅŸtiu cum m-am ridicat… / Toată viaÅ£a am furat!; Cheful – „S-au întâlnit ÅŸi s-au plăcut / Au băut de zor o grasă / Dar nu Å£in minte ce-au făcut… /
S-au trezit târziu sub masă.”
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
PRECIZARE
Politica nu-i, cum spun unii,
Un rău necesar naţiunii
Ci doar o nevoie în masă,
Adesea, de mulÅ£i ne-nÅ£eleasă. (ELENA MÂNDRU)
PRINCIPIU VALORIC ROMÂNESC
Acest principiu înÅ£elept
A fost transmis de generaţii:
PrimeÅŸte de la ÅŸef un DREPT
Doar cel ce are…”ÎNCLINAÅ¢II”! (ION MORARU)
LIMBA NOASTRÄ‚…
Limba noastră îndulceÅŸte
Dacă e vorbită demn
Dar, pe mulÅ£i îi amărăşte
Când limbajul e…”de lemn”! (ION MORARU)
RUGĂ CĂTRE DIVINITATE
Pentru grijile ingrate
Și necazurile toate,
Doamne, dă-ne azi norocul
Să le ardă-odată focul! (MIHAI HAIVAS)
ANTI-EPITAF
Să mă gândesc la moarte nu mi-i drag -
Și nici măcar nu am intenția -
Că s-ar putea cumva să îi atrag
Atenția! (MIHAI HAIVAS)
EVOLUÅ¢IA UNUI ÎNOTÄ‚TOR
Plutea băiatul curajos
Pe luciul apei curgătoare,
Acum când e patron fălos
Înoată-n cursuri… valutare (VASILE LARCO)
UNOR SATIRICI
De când se ÅŸtiu pe-a vieÅ£ii pantă
Au criticat, dând curs măsurii,
Zâmbind atunci când spun o poantă,
Dar cu venin în colÅ£ul gurii. (VASILE LARCO)
LIVRARE LA DOMICILIU
Când am sunat să-ntreb de au
Åži-mi pot livra o pizza,
Mi-au zis că nu, da-n schimb îmi dau,
O oră, chelneriţa. (GROGORE COTUL)
DECLARÄ‚ EVA
Eu pe Adam chiar îl iubesc
Deşi-i beţiv şi cam murdar,
Iar după el mereu rânesc,
Dar nici în gând nu e curvar! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ADAM, CERERE ÎN MONORIMÄ‚
E, Doamne, vezi, o nespălată
Te rog fă-mi una coafată,
Cu silicoane, epilată,
Cum ştii Tu că vor fi odată! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CLUJUL ARE PODURI CU GREUTATE
O vecină-a mea socoate,
Stând cu soÅ£ul ei tehui,
Cum că cel mai greu din toate
Este podul…palmei lui. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DIPLOMAÅ¢IE
Åžefului ÅŸtiindu-i rostul
Åži-a modificat conceptul:
Nu mai face pe deÅŸteptul
Ci pe prostul. (EUGEN DEUTSCH)
ÅžCOALA AMORULUI
Un bărbat cărunt, să se distreze,
O învaţă seara să danseze
Pe-o domniţă ca o acadea;
Restul, noaptea, îl învaţă ea. (ION DIVIZA)
IDILÄ‚
În nopÅ£i târzii zburam cu ea la stele
Åži inima în pieptu-mi înflorea;
A fost femeia visurilor mele
Pân-am aflat la ce visează ea! (ION DIVIZA)
FERICIREA UNEI VĂDUVE
De soţul ei, un donjuan rasat,
N-a prea ÅŸtiut pe unde-a înnoptat
Şi-i fericită-acum peste poate
Că ÅŸtie unde-i, cu exactitate! (GHEORGHE BÂLICI)
CASTING LA TEATRU
Vrând s-ajungă titulară,
Neavând prea multă ÅŸcoală,
S-a gândit ÅŸi ea s-apară
Concurentă, însă... goală! (MAX OPAIÅ¢)
ÅžCOALA...ALTFEL!
După ani de pandemie,
Nu mai sunt azi repetenţi,
Cunoştinţele ( se ştie !),
Sunt din anii precedenţi! (MAX OPAIŢ)
EMANCIPAREA FEMEII
Asaltate de bărbaţi;
Cei păţiţi, la o adică:
Spun că dacă aşteptaţi,
Cele tinere... se strică ! (MAX OPAIŢ)
NELINIÅžTE
Emoţia-mi stă gata să irumpă,
Când n-am în buzunare nici un pol,
Fiindcă-având iubita foarte scumpă,
Rămân din când în când cu cardul gol ! (MAX OPAIT)
ALEGERI DISTINCTE
Conflictele vor fi de-a pururi,
Se trage-n Parlament cu tunul:
Căci tinerii vor două tururi,
Iar bătrâneii, numai unul. (VALENTIN DAVID)
DESPRIMĂVĂRARE
Dau în floare iarăşi prunii
Ţuica o să curgă val,
Åži va încolÅ£i într-unii
Iar…sămânÅ£a de scandal! (GEORGE EFTIMIE)
ZIUA BOMBOANELOR JELEURI ÎN FORMÄ‚ DE FASOLE
Jeleuri cu-a fasolei formă
Sunt colorate și frumoase
Dar ca să se-ncadreze-n normă
Or fi la fel de „cântăcioase” ? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA CĂRȚII
De ai carte, ai și parte
Și ajungi foarte departe !
Nu aceea de la școală
Ci un full, qintă roială… (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA ASUMĂRII RISCURILOR
Riscuri înfruntai o viață
Insă ăsta-i cel mai mare:
Să mă duc cu traista-n piață
Ca să-mi cimpăr de mâncare (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA IUBITULUI
Să iubeti de ai pe cine
Să iubești de ai cu ce
Nu când în chiloÈ›i la tine
Mai adaugi scutece... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA A.D.N.-ULUI
Cine-a zis că sunt sărac?
Că nu am de alte cele ?
ADN -u-mi dete vrac
O mulțime de sechele (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA POEMULUI DE BUZUNAR
Un poem de buzunar
Scris pe-un petec de hârtie
Să-mi ajungă de-un pahar
Că-altfel beau pe datorie... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA COVRIGILOR
Gaura e tot mai mare
Coada a rămas la fel
Nu v-ajunge de mâncare?
Nu dați vina pe cățel... (ŞTEFAN BAŞNO)
CICÄ‚ AZI ESTE ZIUA FERMOARULUI
Când vine vorba de fermoar
GândeÈ™ti la È™liÈ› sau buzunar.
Eu mi-aș dori să-l pun la gură
Lătrăilor peste măsură! (ŞTEFAN BAŞNO)
EVOLUÅ¢IONARÄ‚
Bâlbâind, storcând silabe,
Azi în sfatul ţării vezi
Specie de patrupezi
RidicaÅ£i în două labe. (SORIN FINCHELSTEIN)
VILANTROPICÄ‚
Într-o Å£ară – nu spun care …
Că mi-e frică de urmare –
Vilele particulare
Au la bază fonduri PHARE. (SORIN FINCHELSTEIN)
APROBARE
Fiindcă zilnic mă pisălogea
Cum că insectele n-au creier
(Åži-mi da exemplu chiar un greier),
I-am zis: „AÅŸa e furnicuÅ£a mea”. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
TACE ÅžI LE FACE
- Un prieten, i-am spus apăsat,
Văzându-l atât de tăcut,
Nu poate fi nicicând cumpărat.
- Dar poate fi totuÅŸi vândut. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PRIMA PEDEAPSÄ‚ APLICATÄ‚ FIULUI MEU
De mic fiind cam neastâmpărat,
Un spermatozoid m-a supărat;
L-am pedepsit (de fapt, aÅŸa crezui)
Åži l-am băgat în…aia mamei lui. (DAN NOREA)
FAUNÄ‚ INTEGRATÄ‚ ÎN EUROPA
Merg cocoÅŸii la Paris,
Leii vor rămâne-un vis,
PeÅŸtii-n cel mai bun bordel,
Iar măgarii – la Bruxelles. (DAN NOREA)
IMPERMEABILUL
Băutor din tată-n fiu
Åži de vin ÅŸi de rachiu,
Este atâta de fidel
Că nu intră apa-n el. (VASILE MANOLE)
AROGANŢĂ DE DOI BANI
El zice că e tare-n ghindă
Åži chiar se crede-a fi stejar,
Dar nu se uită la oglindă…
Prostia, să şi-o vadă-n par! (CONSTANTIN PROFIR)
METEMPSIHOZÄ‚
Mai am un singur crez:
Să nu mă re-ncarnez
În javre, guguÈ™tiuci,
Ca unii politruci. (DUMITRU BUJDOIU)
BIO-LOGICÄ‚
Treizeșcinci de trilioane
De bacterii, “lighioane”
Și mai bune și mai rele;
Ce ni-e dat, trăim cu ele. (DUMITRU BUJDOIU)
OMONIMIE
- Dacă mai bei mult te LAS !
- Hâc, scuze, mă luai de nas,
Fericit că ea mă LASĂ
Să beau mult, la bar și-acasă. (DUMITRU BUJDOIU)
ANGLIA: Concurs de cărat nevestele în cârcă
Mă antrenez zi și noapte,
Cu suta de chile-n spate;
Nici s-o urc nu e ușor,
Deși am elevator. (DUMITRU BUJDOIU)
ALUZII AMICALE, GASTRO-SEXUALE
O pereche cam frustrată
Încheie scurt orice ceartă:
- Bă, mi-ai mâncat zilele!
- Și tu, mie, nopțile! (DUMITRU BUJDOIU)
PE UÅžA UNEI ACADEMII
Nu vă sfătui, revizori,
Să intraÅ£i în ăst locaÅŸ –
Căutând cercetători,
O să daÅ£i de…cercetaÅŸi! (EFIM TARLAPAN)
UNEI PSEUDOVEDETE
Îmi tot cântă: „Sunt o stea!”
Eu o cat pe cer ÅŸi-mi pare
C-o zăresc. Păi chiar e ea…
Roată-n plus la…Carul Mare! (EFIM TARLAPAN)
PE CĂCIULA UNUIA
Sunt o blană de enot,
Dar mă poartă un netot;
Am făcut, se vede, saltul
De pe-un animal pe altul… (EFIM TARLAPAN)