O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Trebuie să ai răbdare ÅŸi să fii atent ca să poÅ£i număra cărÅ£ile scrise de  Maria Panciuc-Bucătaru de pe lista anexată la sfârÅŸitul volumului „Versuri cu tâlc” (poezii satirice,  Editura „Quadrat”, BotoÅŸani, 2021; prefaÅ£a: Dumitru Ivan). Sunt  exact 45, fără a le adăuga  ÅŸi pe cele  5 aflate în pregătire. În acelaÅŸi an (2021) lui  Alexandru Mitru i s-a publicat la „Cartea Românească” volumul „PoveÅŸti cu tâlc”, Mariei  Panciuc-Bucătaru i se publică la „Quadrat”  volumul „Versuri cu tâlc”. Textele lui Alexandru Mitru au un moto categoric („Nu este bici să usture mai tare decât râsul”), ale autoarei botoşănene este unul pe măsură („Râsul încearcă să acopere plânsul, dar nu-l poate lăsa nedescifrat”).  Alexandru Mitru face referire la năravuri ale omului precum fudulia, minciuna, trufia, zgârcenia, lenea, viclenia etc.,  Maria Panciuc-Bucătaru  le adaugă băgatul în seamă, năravurile osmozate cu boala puterii, obiceiul de a da legi după moravuri,  năravuri ale trecutului adaptate la prezent, năravuri ale omului modern, populismul, lucrul făcut de mântuială etc.  Dacă la Alexandru Mitru este o ironie rezultată din vârful unei săgeÅ£i muiate în umor, la Maria Panciuc-Bucătaru  ironia  este parte a unui umor dintr-o bucată, neaoÅŸ, care coteÅŸte imediat spre spiritul civic.  La autoarea în discuÅ£ie, simÅ£ul umorului trebuie să fie unul din familie dacă ne gândim că este sora regretatei poete ÅŸi epigramiste Angela Pistol, membră a AsociaÅ£iei Literare Păstorel IaÅŸi (ALPI).  SimÅ£ul umorului, ca prezenţă evidentă la Maria Panciuc-Bucătaru, este unul care  derivă din vechea vorbă populară„să faci haz de necaz”, motiv pentru care ne îndeamnă să zâmbim: „Râdem unde lacrimi pică / Plângem unde-i mare haz / Să ne-adune laolaltă / Să mai scadă din necaz. // Umorul veÅŸnic este leacul / Durerilor ce vin ÅŸuvoi / CitiÅ£i aceste rânduri scrise / Cu tâlc ÅŸi dragoste de voi!”

„Tâlcul” care rezidă din fiecare text nu este echivalent cu „a vorbi la figurat”,  este unul cu subînÅ£eles ÅŸi spus cu un rost. El  ascunde o poveste pe care dacă nu ÅŸtim cui s-o atribuim, ne explică autoarea printr-o completare între paranteze.

DeÅŸi pe prima pagină a volumului scrie  „poezii satirice”, găsesc foarte inspirat titlul dat prefeÅ£ei de  Dumitru Ivan: „Amarul dizolvat în cuvinte!”. Acestui titlu îi mai alătur o secvenţă din prefaţă: „Citind, veÅ£i constata că „amarului” i se adaugă un ingredient care să-l facă suportabil”.  Ori acest ingredient nu este altul decât umorul  evidenÅ£iat prin versuri: Promisiune – „O să ne fie bine la toÅ£i / Ca primar, vă scap de hoÅ£i / Eu ÅŸtiu cum m-am ridicat… / Toată viaÅ£a am furat!; Cheful – „S-au întâlnit ÅŸi s-au plăcut / Au băut de zor o grasă / Dar nu Å£in minte ce-au făcut… /

S-au trezit târziu sub masă.” 

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

PRECIZARE

Politica nu-i, cum spun unii,

Un rău necesar naţiunii

Ci doar o nevoie în masă,

Adesea, de mulÅ£i ne-nÅ£eleasă. (ELENA MÂNDRU)

 

PRINCIPIU VALORIC ROMÂNESC

Acest principiu înÅ£elept

A fost transmis de generaţii:

PrimeÅŸte de la ÅŸef un DREPT

Doar cel ce are…”ÎNCLINAÅ¢II”! (ION MORARU)

 

LIMBA NOASTRÄ‚…

Limba noastră îndulceÅŸte

Dacă e vorbită demn

Dar, pe mulÅ£i îi amărăşte

Când limbajul e…”de lemn”! (ION MORARU)

 

 

RUGÄ‚ CÄ‚TRE DIVINITATE

Pentru grijile ingrate

Și necazurile toate,

Doamne, dă-ne azi norocul

Să le ardă-odată focul! (MIHAI HAIVAS)

 

ANTI-EPITAF

Să mă gândesc la moarte nu mi-i drag -

Și nici măcar nu am intenția -

Că s-ar putea cumva să îi atrag

Atenția! (MIHAI HAIVAS)

 

EVOLUÅ¢IA UNUI ÎNOTÄ‚TOR

Plutea băiatul curajos

Pe luciul apei curgătoare,

Acum când e patron fălos

Înoată-n cursuri… valutare (VASILE LARCO)

 

UNOR SATIRICI

De când se ÅŸtiu pe-a vieÅ£ii pantă

Au criticat, dând curs măsurii,

Zâmbind atunci când spun o poantă,

Dar cu venin în colÅ£ul gurii. (VASILE LARCO)

 

LIVRARE LA DOMICILIU

Când am sunat să-ntreb de au

Åži-mi pot livra o pizza,

Mi-au zis că nu, da-n schimb îmi dau,

O oră, chelneriţa. (GROGORE COTUL)

 

DECLARÄ‚ EVA

Eu pe Adam chiar îl iubesc

Deşi-i beţiv şi cam murdar,

Iar după el mereu rânesc,

Dar nici în gând nu e curvar! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ADAM, CERERE ÎN MONORIMÄ‚

E, Doamne, vezi, o nespălată

Te rog  fă-mi una coafată,

Cu silicoane, epilată,

Cum ştii Tu că vor fi odată! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CLUJUL ARE PODURI CU GREUTATE

O vecină-a mea socoate,

Stând cu soÅ£ul ei tehui,

Cum că cel mai greu din toate

Este podul…palmei lui. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DIPLOMAÅ¢IE

Åžefului ÅŸtiindu-i rostul

Åži-a modificat conceptul:

Nu mai face pe deÅŸteptul

Ci pe prostul. (EUGEN DEUTSCH)

 

ÅžCOALA AMORULUI  

Un bărbat cărunt, să se distreze,

O învaţă seara să danseze

Pe-o domniţă ca o acadea;

Restul, noaptea, îl învaţă ea. (ION DIVIZA)

 

IDILÄ‚  

În nopÅ£i târzii zburam cu ea la stele

Åži inima în pieptu-mi înflorea;

A fost femeia visurilor mele

Pân-am aflat la ce visează ea! (ION DIVIZA)

 

 

FERICIREA UNEI VÄ‚DUVE

De soţul ei, un donjuan rasat,

N-a prea ÅŸtiut pe unde-a înnoptat

Şi-i fericită-acum peste poate

Că ÅŸtie unde-i, cu exactitate! (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

CASTING LA TEATRU

Vrând s-ajungă titulară,

 Neavând prea multă ÅŸcoală,

 S-a gândit ÅŸi ea s-apară

 Concurentă, însă... goală! (MAX OPAIÅ¢)

 

ÅžCOALA...ALTFEL!

După ani de pandemie,

Nu mai sunt azi repetenţi,

Cunoştinţele ( se ştie !),

Sunt din anii precedenÅ£i!  (MAX OPAIÅ¢)

 

 

EMANCIPAREA FEMEII

Asaltate de bărbaţi;

Cei păţiţi, la o adică:

Spun că dacă aşteptaţi,

Cele tinere... se strică ! (MAX OPAIŢ)

 

NELINIÅžTE

Emoţia-mi stă gata să irumpă,

Când n-am în buzunare nici un pol,

Fiindcă-având iubita foarte scumpă,

Rămân din când în când cu cardul gol ! (MAX OPAIT)

 

ALEGERI DISTINCTE

Conflictele vor fi de-a pururi,

Se trage-n Parlament cu tunul:

Căci tinerii vor două tururi,

Iar bătrâneii, numai unul. (VALENTIN DAVID)

 

DESPRIMÄ‚VÄ‚RARE

Dau în floare iarăşi prunii

Ţuica o să curgă val,

Åži va încolÅ£i într-unii

Iar…sămânÅ£a de scandal! (GEORGE EFTIMIE)

 

ZIUA BOMBOANELOR JELEURI ÎN FORMÄ‚ DE FASOLE

Jeleuri cu-a fasolei formă

Sunt colorate și frumoase

Dar ca să se-ncadreze-n normă

Or fi la fel de „cântăcioase” ? (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

ZIUA CÄ‚RÈšII

De ai carte, ai și parte

Și ajungi foarte departe !

Nu aceea de la școală

Ci un full, qintă roială…  (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

ZIUA ASUMÄ‚RII RISCURILOR

Riscuri înfruntai o viață

Insă ăsta-i cel mai mare:

Să mă duc cu traista-n piață

Ca să-mi cimpăr de mâncare (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

ZIUA IUBITULUI

Să iubeti de ai pe cine

Să iubești de ai cu ce

Nu când în chiloÈ›i la tine

Mai adaugi scutece... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

ZIUA A.D.N.-ULUI

Cine-a zis că sunt sărac?

Că nu am de alte cele ?

ADN -u-mi dete vrac

O mulțime de sechele (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA POEMULUI DE BUZUNAR

Un poem de buzunar

Scris pe-un petec de hârtie

Să-mi ajungă de-un pahar

Că-altfel beau pe datorie... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA COVRIGILOR

Gaura e tot mai mare

Coada a rămas la fel

Nu v-ajunge de mâncare?

Nu dați vina pe cățel... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CICÄ‚ AZI ESTE ZIUA FERMOARULUI

Când vine vorba de fermoar

GândeÈ™ti la È™liÈ› sau buzunar.

Eu mi-aș dori să-l pun la gură

Lătrăilor peste măsură! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

EVOLUÅ¢IONARÄ‚

Bâlbâind, storcând silabe,

Azi în sfatul ţării vezi

Specie de patrupezi

RidicaÅ£i în două labe. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

VILANTROPICÄ‚

Într-o Å£ară – nu spun care …

Că mi-e frică de urmare –

Vilele particulare

Au la bază fonduri PHARE. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

APROBARE  

Fiindcă zilnic mă pisălogea

Cum că insectele n-au creier

(Åži-mi da exemplu chiar un greier),

I-am zis: „AÅŸa e furnicuÅ£a mea”. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

TACE ÅžI LE FACE   

- Un prieten, i-am spus apăsat,

Văzându-l  atât de tăcut,

Nu poate fi nicicând cumpărat.

- Dar poate fi totuÅŸi vândut. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

PRIMA PEDEAPSÄ‚ APLICATÄ‚ FIULUI MEU

De mic fiind cam neastâmpărat,

Un spermatozoid m-a supărat;

L-am pedepsit (de fapt, aÅŸa crezui)

Åži l-am băgat în…aia mamei lui. (DAN NOREA)

 

FAUNÄ‚ INTEGRATÄ‚ ÎN EUROPA

Merg cocoÅŸii la Paris,

Leii vor rămâne-un vis,

PeÅŸtii-n cel mai bun bordel,

Iar măgarii – la Bruxelles. (DAN NOREA)

 

IMPERMEABILUL

Băutor din tată-n fiu

Åži de vin ÅŸi de rachiu,

Este atâta de fidel

Că nu intră apa-n el. (VASILE MANOLE)

AROGANŢĂ DE DOI BANI

El zice că e tare-n ghindă

Åži chiar se crede-a fi stejar,

Dar nu se uită la oglindă…

Prostia, să şi-o vadă-n par! (CONSTANTIN PROFIR)

 

METEMPSIHOZÄ‚

Mai am un singur crez:

Să nu mă re-ncarnez

În javre, guguÈ™tiuci,

Ca unii politruci. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

BIO-LOGICÄ‚

Treizeșcinci de trilioane

De bacterii, “lighioane”

Și mai bune și mai rele;

Ce ni-e dat, trăim cu ele. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

  OMONIMIE

- Dacă mai bei mult te LAS !

- Hâc, scuze, mă luai de nas,

Fericit că ea mă LASĂ

Să beau mult, la bar și-acasă. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ANGLIA: Concurs de cărat nevestele în cârcă

Mă antrenez zi și noapte,

Cu suta de chile-n spate;

Nici s-o urc nu e  uÈ™or,

Deși am elevator. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ALUZII AMICALE, GASTRO-SEXUALE

O pereche cam frustrată

Încheie scurt orice ceartă:

- Bă, mi-ai mâncat zilele!

- Și tu, mie, nopțile! (DUMITRU BUJDOIU)

 

PE UÅžA UNEI ACADEMII

Nu vă sfătui, revizori,

Să intraÅ£i în ăst locaÅŸ –

Căutând cercetători,

O să daÅ£i de…cercetaÅŸi!  (EFIM TARLAPAN)

 

UNEI PSEUDOVEDETE

Îmi tot cântă: „Sunt o stea!”

Eu o cat pe cer ÅŸi-mi pare

C-o zăresc. Păi chiar e ea…

Roată-n plus la…Carul Mare! (EFIM TARLAPAN)

 

PE  CÄ‚CIULA UNUIA

Sunt o blană de enot,

Dar mă poartă un netot;

Am făcut, se vede, saltul

De pe-un animal pe altul… (EFIM TARLAPAN)