O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Trebuie să ai răbdare şi să fii atent ca să poţi număra cărţile scrise de Maria Panciuc-Bucătaru de pe lista anexată la sfârşitul volumului „Versuri cu tâlc” (poezii satirice, Editura „Quadrat”, Botoşani, 2021; prefaţa: Dumitru Ivan). Sunt exact 45, fără a le adăuga şi pe cele 5 aflate în pregătire. În acelaşi an (2021) lui Alexandru Mitru i s-a publicat la „Cartea Românească” volumul „Poveşti cu tâlc”, Mariei Panciuc-Bucătaru i se publică la „Quadrat” volumul „Versuri cu tâlc”. Textele lui Alexandru Mitru au un moto categoric („Nu este bici să usture mai tare decât râsul”), ale autoarei botoşănene este unul pe măsură („Râsul încearcă să acopere plânsul, dar nu-l poate lăsa nedescifrat”). Alexandru Mitru face referire la năravuri ale omului precum fudulia, minciuna, trufia, zgârcenia, lenea, viclenia etc., Maria Panciuc-Bucătaru le adaugă băgatul în seamă, năravurile osmozate cu boala puterii, obiceiul de a da legi după moravuri, năravuri ale trecutului adaptate la prezent, năravuri ale omului modern, populismul, lucrul făcut de mântuială etc. Dacă la Alexandru Mitru este o ironie rezultată din vârful unei săgeţi muiate în umor, la Maria Panciuc-Bucătaru ironia este parte a unui umor dintr-o bucată, neaoş, care coteşte imediat spre spiritul civic. La autoarea în discuţie, simţul umorului trebuie să fie unul din familie dacă ne gândim că este sora regretatei poete şi epigramiste Angela Pistol, membră a Asociaţiei Literare Păstorel Iaşi (ALPI). Simţul umorului, ca prezenţă evidentă la Maria Panciuc-Bucătaru, este unul care derivă din vechea vorbă populară„să faci haz de necaz”, motiv pentru care ne îndeamnă să zâmbim: „Râdem unde lacrimi pică / Plângem unde-i mare haz / Să ne-adune laolaltă / Să mai scadă din necaz. // Umorul veşnic este leacul / Durerilor ce vin şuvoi / Citiţi aceste rânduri scrise / Cu tâlc şi dragoste de voi!”
„Tâlcul” care rezidă din fiecare text nu este echivalent cu „a vorbi la figurat”, este unul cu subînţeles şi spus cu un rost. El ascunde o poveste pe care dacă nu ştim cui s-o atribuim, ne explică autoarea printr-o completare între paranteze.
Deşi pe prima pagină a volumului scrie „poezii satirice”, găsesc foarte inspirat titlul dat prefeţei de Dumitru Ivan: „Amarul dizolvat în cuvinte!”. Acestui titlu îi mai alătur o secvenţă din prefaţă: „Citind, veţi constata că „amarului” i se adaugă un ingredient care să-l facă suportabil”. Ori acest ingredient nu este altul decât umorul evidenţiat prin versuri: Promisiune – „O să ne fie bine la toţi / Ca primar, vă scap de hoţi / Eu ştiu cum m-am ridicat… / Toată viaţa am furat!; Cheful – „S-au întâlnit şi s-au plăcut / Au băut de zor o grasă / Dar nu ţin minte ce-au făcut… /
S-au trezit târziu sub masă.”
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
PRECIZARE
Politica nu-i, cum spun unii,
Un rău necesar naţiunii
Ci doar o nevoie în masă,
Adesea, de mulţi ne-nţeleasă. (ELENA MÂNDRU)
PRINCIPIU VALORIC ROMÂNESC
Acest principiu înţelept
A fost transmis de generaţii:
Primeşte de la şef un DREPT
Doar cel ce are…”ÎNCLINAŢII”! (ION MORARU)
LIMBA NOASTRĂ…
Limba noastră îndulceşte
Dacă e vorbită demn
Dar, pe mulţi îi amărăşte
Când limbajul e…”de lemn”! (ION MORARU)
RUGĂ CĂTRE DIVINITATE
Pentru grijile ingrate
Și necazurile toate,
Doamne, dă-ne azi norocul
Să le ardă-odată focul! (MIHAI HAIVAS)
ANTI-EPITAF
Să mă gândesc la moarte nu mi-i drag -
Și nici măcar nu am intenția -
Că s-ar putea cumva să îi atrag
Atenția! (MIHAI HAIVAS)
EVOLUŢIA UNUI ÎNOTĂTOR
Plutea băiatul curajos
Pe luciul apei curgătoare,
Acum când e patron fălos
Înoată-n cursuri… valutare (VASILE LARCO)
UNOR SATIRICI
De când se ştiu pe-a vieţii pantă
Au criticat, dând curs măsurii,
Zâmbind atunci când spun o poantă,
Dar cu venin în colţul gurii. (VASILE LARCO)
LIVRARE LA DOMICILIU
Când am sunat să-ntreb de au
Şi-mi pot livra o pizza,
Mi-au zis că nu, da-n schimb îmi dau,
O oră, chelneriţa. (GROGORE COTUL)
DECLARĂ EVA
Eu pe Adam chiar îl iubesc
Deşi-i beţiv şi cam murdar,
Iar după el mereu rânesc,
Dar nici în gând nu e curvar! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ADAM, CERERE ÎN MONORIMĂ
E, Doamne, vezi, o nespălată
Te rog fă-mi una coafată,
Cu silicoane, epilată,
Cum ştii Tu că vor fi odată! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CLUJUL ARE PODURI CU GREUTATE
O vecină-a mea socoate,
Stând cu soţul ei tehui,
Cum că cel mai greu din toate
Este podul…palmei lui. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DIPLOMAŢIE
Şefului ştiindu-i rostul
Şi-a modificat conceptul:
Nu mai face pe deşteptul
Ci pe prostul. (EUGEN DEUTSCH)
ŞCOALA AMORULUI
Un bărbat cărunt, să se distreze,
O învaţă seara să danseze
Pe-o domniţă ca o acadea;
Restul, noaptea, îl învaţă ea. (ION DIVIZA)
IDILĂ
În nopţi târzii zburam cu ea la stele
Şi inima în pieptu-mi înflorea;
A fost femeia visurilor mele
Pân-am aflat la ce visează ea! (ION DIVIZA)
FERICIREA UNEI VĂDUVE
De soţul ei, un donjuan rasat,
N-a prea ştiut pe unde-a înnoptat
Şi-i fericită-acum peste poate
Că ştie unde-i, cu exactitate! (GHEORGHE BÂLICI)
CASTING LA TEATRU
Vrând s-ajungă titulară,
Neavând prea multă şcoală,
S-a gândit şi ea s-apară
Concurentă, însă... goală! (MAX OPAIŢ)
ŞCOALA...ALTFEL!
După ani de pandemie,
Nu mai sunt azi repetenţi,
Cunoştinţele ( se ştie !),
Sunt din anii precedenţi! (MAX OPAIŢ)
EMANCIPAREA FEMEII
Asaltate de bărbaţi;
Cei păţiţi, la o adică:
Spun că dacă aşteptaţi,
Cele tinere... se strică ! (MAX OPAIŢ)
NELINIŞTE
Emoţia-mi stă gata să irumpă,
Când n-am în buzunare nici un pol,
Fiindcă-având iubita foarte scumpă,
Rămân din când în când cu cardul gol ! (MAX OPAIT)
ALEGERI DISTINCTE
Conflictele vor fi de-a pururi,
Se trage-n Parlament cu tunul:
Căci tinerii vor două tururi,
Iar bătrâneii, numai unul. (VALENTIN DAVID)
DESPRIMĂVĂRARE
Dau în floare iarăşi prunii
Ţuica o să curgă val,
Şi va încolţi într-unii
Iar…sămânţa de scandal! (GEORGE EFTIMIE)
ZIUA BOMBOANELOR JELEURI ÎN FORMĂ DE FASOLE
Jeleuri cu-a fasolei formă
Sunt colorate și frumoase
Dar ca să se-ncadreze-n normă
Or fi la fel de „cântăcioase” ? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CĂRȚII
De ai carte, ai și parte
Și ajungi foarte departe !
Nu aceea de la școală
Ci un full, qintă roială… (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ASUMĂRII RISCURILOR
Riscuri înfruntai o viață
Insă ăsta-i cel mai mare:
Să mă duc cu traista-n piață
Ca să-mi cimpăr de mâncare (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA IUBITULUI
Să iubeti de ai pe cine
Să iubești de ai cu ce
Nu când în chiloți la tine
Mai adaugi scutece... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA A.D.N.-ULUI
Cine-a zis că sunt sărac?
Că nu am de alte cele ?
ADN -u-mi dete vrac
O mulțime de sechele (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA POEMULUI DE BUZUNAR
Un poem de buzunar
Scris pe-un petec de hârtie
Să-mi ajungă de-un pahar
Că-altfel beau pe datorie... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA COVRIGILOR
Gaura e tot mai mare
Coada a rămas la fel
Nu v-ajunge de mâncare?
Nu dați vina pe cățel... (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI ESTE ZIUA FERMOARULUI
Când vine vorba de fermoar
Gândești la șliț sau buzunar.
Eu mi-aș dori să-l pun la gură
Lătrăilor peste măsură! (ŞTEFAN BAŞNO)
EVOLUŢIONARĂ
Bâlbâind, storcând silabe,
Azi în sfatul ţării vezi
Specie de patrupezi
Ridicaţi în două labe. (SORIN FINCHELSTEIN)
VILANTROPICĂ
Într-o ţară – nu spun care …
Că mi-e frică de urmare –
Vilele particulare
Au la bază fonduri PHARE. (SORIN FINCHELSTEIN)
APROBARE
Fiindcă zilnic mă pisălogea
Cum că insectele n-au creier
(Şi-mi da exemplu chiar un greier),
I-am zis: „Aşa e furnicuţa mea”. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
TACE ŞI LE FACE
- Un prieten, i-am spus apăsat,
Văzându-l atât de tăcut,
Nu poate fi nicicând cumpărat.
- Dar poate fi totuşi vândut. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PRIMA PEDEAPSĂ APLICATĂ FIULUI MEU
De mic fiind cam neastâmpărat,
Un spermatozoid m-a supărat;
L-am pedepsit (de fapt, aşa crezui)
Şi l-am băgat în…aia mamei lui. (DAN NOREA)
FAUNĂ INTEGRATĂ ÎN EUROPA
Merg cocoşii la Paris,
Leii vor rămâne-un vis,
Peştii-n cel mai bun bordel,
Iar măgarii – la Bruxelles. (DAN NOREA)
IMPERMEABILUL
Băutor din tată-n fiu
Şi de vin şi de rachiu,
Este atâta de fidel
Că nu intră apa-n el. (VASILE MANOLE)
AROGANŢĂ DE DOI BANI
El zice că e tare-n ghindă
Şi chiar se crede-a fi stejar,
Dar nu se uită la oglindă…
Prostia, să şi-o vadă-n par! (CONSTANTIN PROFIR)
METEMPSIHOZĂ
Mai am un singur crez:
Să nu mă re-ncarnez
În javre, guguștiuci,
Ca unii politruci. (DUMITRU BUJDOIU)
BIO-LOGICĂ
Treizeșcinci de trilioane
De bacterii, “lighioane”
Și mai bune și mai rele;
Ce ni-e dat, trăim cu ele. (DUMITRU BUJDOIU)
OMONIMIE
- Dacă mai bei mult te LAS !
- Hâc, scuze, mă luai de nas,
Fericit că ea mă LASĂ
Să beau mult, la bar și-acasă. (DUMITRU BUJDOIU)
ANGLIA: Concurs de cărat nevestele în cârcă
Mă antrenez zi și noapte,
Cu suta de chile-n spate;
Nici s-o urc nu e ușor,
Deși am elevator. (DUMITRU BUJDOIU)
ALUZII AMICALE, GASTRO-SEXUALE
O pereche cam frustrată
Încheie scurt orice ceartă:
- Bă, mi-ai mâncat zilele!
- Și tu, mie, nopțile! (DUMITRU BUJDOIU)
PE UŞA UNEI ACADEMII
Nu vă sfătui, revizori,
Să intraţi în ăst locaş –
Căutând cercetători,
O să daţi de…cercetaşi! (EFIM TARLAPAN)
UNEI PSEUDOVEDETE
Îmi tot cântă: „Sunt o stea!”
Eu o cat pe cer şi-mi pare
C-o zăresc. Păi chiar e ea…
Roată-n plus la…Carul Mare! (EFIM TARLAPAN)
PE CĂCIULA UNUIA
Sunt o blană de enot,
Dar mă poartă un netot;
Am făcut, se vede, saltul
De pe-un animal pe altul… (EFIM TARLAPAN)