O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Instalarea într-un domeniu atât de pretenÅ£ios ca cel al creaÅ£iei literare se poate face prin mai multe moduri.  Volumul de debut al Teodorei Pascale (Teodora Pas)  îmi aminteÅŸte de  o parabolă a drumului în artă enunÅ£ată de marele pictor Corneliu Baba: “Ucenicul se trezeÅŸte într-o încăpere sferică cu mai multe uÅŸi. Vrea să o părăsească ÅŸi bate rând pe rând la fiecare ieÅŸire. Nici una nu se deschide. Toate-s ferecate.  Ce-i rămâne de făcut tânărului pictor? Trebuie să-ÅŸi croiască ieÅŸirea sortită lui spre a putea dobândi un loc al său într-un univers suprapopulat.” Ce i-a rămas Teodorei Pascale să facă?  Să bată, pentru început, la mai multe uÅŸi  pentru a vedea ce face cu uÅŸile personale ÅŸi, spre bucuria ei, să i se deschidă destule. Mai întâi a fost Valentin David care ÅŸi-a  luat în serios calitatea de mentor, de unde ÅŸi  o poezie ca rezultat al nevoii de a lucra cu exigenţă ÅŸi ritm: “Încet, încet, cărămizile au început să se îndrepte, zidurile să capete consistenţă. Ucenicul s-a transformat în meÅŸter ÅŸi iată că a ajuns să pună după scurt timp, construcÅ£iei, un acoperiÅŸ.” O uşă i-a fost deschisă de scriitoarea Cezarina Adamescu, zâmbetul larg cât o îmbrăţiÅŸare a distinsei scriitoare se transformă într-o prefaţă  cu valoare de discurs estetic: “Prin aceste poezii, Teodora Pascale nu doreÅŸte decât să facă să reverbereze, în inimile cititorilor, ecoul nemuririi. De fapt, aceasta este ÅŸi menirea poeziei, care conÅ£ine, încă de la primele încercări, plămada veÅŸniciei”. O uşă i-a fost deschisă ÅŸi de epigramistul Petru-Ioan Gârda, cel care în loc de butoni la manÅŸete îi înfloresc haiku-uri: “O asemenea fiinţă sensibilă suferă într-o lume cu profunde nedreptăţi, marcată de superficialitate, de mercantilism. Poeta pune întrebări, se miră, găseÅŸte răspunsuri, speră sau disperă, se refugiază în iubire, acolo unde poate crea o lume perfecta, de vis, a cărei stăpână singură ÅŸi sigură este”.  Åži rând pe rând deschid câte o uşă Valeriu Mardare,  Gheorghe Filis (“Având în aripă vlagă / Åži-n pană mult talent”), Sorin Finchelstein, Ion MicuÅ£,  LaurenÅ£iu Ghiţă („Pe gardul unde cresc urzicile, / Când e târzie-n noapte ora, / Se caţără ades pisicile / Åži, după ele, Teodora!”), Iulian Bostan („Se-arată Teodora-n lume / Cu aură de-mpărăteasă!”), Ion Diviza („Un el ÅŸi-o ea, un rim cu a sa rimă”), Carmen Ghioinea,  Valeria MoroÅŸan, Florin Rotaru („E o poetă de valoare, / Oricine poate să o spună / Åži sper s-apuc ÅŸi ziua-n care / Va scrie-o epigramă bună…”), Åžtefan BaÅŸno („Troheii, iambii ÅŸi dactilii / Erup în versuri săltăreÅ£e…”), Florin Abel („…îmi place lumina versurilor…”), Nicolae Bunduri, Al. D. Funduianu („Cum eÅŸti la prima carte, / Cu drag de vers, îÅ£i spun: / Te văd, în timp, departe… / Deci, fie-ntr-Un Pas Bun!”), Liviu Sergiu Manolache ÅŸi Manuela Cerasela Jerlăianu ( „te cunosc, eÅŸti un suflet de aer”).

CITEȘTE ȘI: "UE a trimis alte 4,5 miliarde de euro către Ucraina. Ajutoarele au ajuns la 169 mili..."

 

O uşă doresc să îi deschid ÅŸi eu acestei poete. Cu ani în urmă, pe când am citit „UÅŸa interzisă” a lui Gabriel Liiceanu, am conÅŸtientizat că uÅŸa (ca ÅŸi poarta) face parte din fibra gândirii pozitive a poporului nostru.  Teodora Pascale contrapune o uşă faţă de care duce o luptă între a o Å£ine închisă sau a o deschide.  DepăşeÅŸte gesturile impuse de o peratologie personală ÅŸi transformă una din cele cinci „uÅŸi interzise” ale lui Gabriel Liiceanu într-o uşă deschisă, una care să anuleze limitele impuse de „gaura cheii”. Este vorba de cea de-a patra uşă, cea a sufletului, pe care autoarea o întredeschide cu măsură, pentru ca înăuntrul ei să nu intre mai multă ură decât poate duce ÅŸi făcând loc să iasă  atâta sensibilitate cât poate primi uÅŸile care i s-au deschis: „Am renunÅ£at la tonurile gri / în care des am înmuiat penelul, / Cuvinte diafane voi crea /  ÅŸi-mi voi picta poemul sau pastelul. / Suav mă-nalÅ£ pe vârfuri, până-n zări, / o balerină palpitând pe poante, / Mă-ncarc apoi astral cu energii, / ca să absorb mulÅ£imea de cuante…(…)(„Suava poezie”).

Chiar dacă nu o spune  frust, se observă din tonuri că iubirea a trecut peste poetă ca o tornadă. Mai mult, am vaga impresie că poeta s-a aflat în epicentrul acestui fenomen omenesc.  Lovită de resturile  purtate încă de iubire, poeta îÅŸi declamă poezia ca un fel de supravieÅ£uire,  de triumf  al eului obiectiv asupra subiectivităţii. ConÅŸtientă sau nu,  prin poemele ei Teodora Pascale dă dreptate, sociologului Zygmunt Bauman care concluziona că alături de modernitate ÅŸi viaţă, ÅŸi dragostea este lichidă, în sensul că ÅŸi acest sentiment este „fugar, mobil, precar ÅŸi incontrolabil”: „Sunt bolnavă de flori ÅŸi păşesc printre spini, / Între nori mă ascund, pe pământ mă alini, / Te doresc, te resping, pare totul un chin, / Tu aÅŸtepÅ£i încordat, până eu îmi revin…”, ÅŸi poemul „Duelul iubirii”, ca ÅŸi multe altele,  continuă încapsulând termeni precum „necuvinte reci”, „chip trist”, „surâs dureros”, „îndoiala-pumnal”, „irosim energii” etc. Relevant este finalul acestui poem: „Se dau lupte, mereu, chiar în inima mea, / Ce se zbate în van, nu mai ÅŸtie ce vrea”.

Constatarea mea este că  Teodora Pascale  caută uÅŸi deschise către o realitate suportabilă. Le va găsi uÅŸor pe unele, pe cele deschise de adepÅ£ii perspectivelor dispoziÅ£ionale, adică de acei care pun  accent pe factorii fizici ÅŸi psihologici ai personalităţii acestei poete.  Nu vor fi deschise de cei care vor dori să privească dincolo de versuri sau de către cei care, vorba lui Borges,  vor  „fiinÅ£e alcătuite din alte fiinÅ£e”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

EMINESCIANÄ‚

Ce-ţi doresc eu ţie

Scumpă Românie?

Şi-a răspuns săracul:

„Åžtie numai dracul!” (ELENA MÂNDRU)

 

 

EPOCA DE EPOCÄ‚

Nu mai ridicăm statui…

Nicăieri şi nimănui;

Bronzul, marmora, ÅŸamota…

Au plecat, pe val, cu flota. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

CUGETARE

Observăm că-n timpul vieţii,

Pe traseul veÅŸniciei,

Toţi dăm vamă frumuseţii,

Însă nu dăm ÅŸi prostiei! (VASILE LARCO)

 

TEORIE ÅžI PRACTICÄ‚

Pe-a demografiei rază,

Din liceu, dând curs iubirii,

Fata, cică demonstrează

Teoria înmulÅ£irii! (VASILE LARCO)

 

GENEZA

Mulţi astăzi, se pare,-o condamnă

Gândindu-se cu fantezie,

Că FACEREA LUMII înseamnă –

La noi cel puÅ£in – ÅŸi…beÅ£ie. (EUGEN DEUTSCH)

 

CÂINELE PARLAMENTARULUI

Stăpânul său, un BOSS,

L-a amăgit cu-n os,

Căci politicianul

Åži-a rezervat ciolanul! (EUGEN DEUTSCH)

 

BUCURIA SOMNULUI

Adormind neliniștit,

Într-un vis nețărmurit

A ajuns pe-un țărrm de vis...

Nu pe margini de abis.(MIHAI HAIVAS)

 

 

POLITICIENI CU TARE PSIHICE

Deși loviți de trăsnet unii par

Iar alții, chiar de-acasă rău trosniți,

AjunÈ™i în posturi mari, sper, temporar,

Duc trai lipsit de griji ca paraziți.(MIHAI HAIVAS)

 

 

CERÅžETOR DE ÎNALTÄ‚ CALIFICARE   

Cu rugi ÅŸi tânguieli se umileÅŸte

Åži-aÅŸa cuvinte minunate ÅŸtie

Încât ÅŸi bancomatul îl jeleÅŸte

Åži îi oferă bani pe datorie. (ION DIVIZA)

 

MÄ‚SURI DE SIGURANŢĂ  

Pe-un boss politic reputat,

Din Iad în Rai l-au expulzat,

Că Scaraoţchi nu-i dement

Să ţină-aşa un concurent! (ION DIVIZA)

 

DÂRZENIE

Românul arată că poate

Să uite necazul avut

Åži trece cu bine prin toate,

De-i dă cineva de băut. (GRIGORE COTUL)

 

SUPERSTIÅ¢II

E un semn rău,

Deochi sau boală,

Sub nasul tău

O sticlă goală!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TRAGEDIE GAY

Sile rău s-a supărat

Când NeluÅŸ, cam grobiană,

Foarte ferm l-a informat

Că de-acum e lesbiană!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

COPIII DE IERI ÅžI DE AZI

Cândva, cu frica-n sân, săraci, cuminÅ£i,

Mai ascultau copiii de părinţi

Dar astăzi doar părinte să nu fii

Că-i musau să asculte de…copii! (ION MORARU)

 

MODA TINERILOR DE AZI

Precum românul, de pripas,

Eu cred că alte naţii nu-s:

Åži-a pus acum belciug în nas

Să fie mai uÅŸor…de dus! (ION MORARU)

 

CÄ‚SNICIA CE DUREAZÄ‚-I 

CÂNS CEI DOI SE COMPLETEAZÄ‚

În casa lor e liniÅŸte ÅŸi pace,

Căci se iubesc cu dragoste fierbinte;

Soţia pune inimă-n ce face

Iar soÅ£ul “minte”.  (DAN NOREA)

 

 

FIINDCÄ‚ VENI VORBA DE CONCURSURI ÅžI DE PREMII

Maestre, am să-ţi spun curat,

Să nu mai fie supărări:

Eu vreau concurs adevărat,

Dar nu concurs de-mprejurări! (ION DIVIZA)

 

 

AICI M-AI PRINS DESCOPERIT…

(replică lui Ion Diviza)

Regret ÅŸi mă cuprinde întristarea:

Din câte confruntări am câÅŸtigat,

La toate a contat împrejurarea

Că-s cult, că sunt deÅŸtept, că-s talentat… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

NU CHIAR LA TOATE…

(replică lui Petru-Ioan Gârda)

Când vorba e de primul loc,

Cum juriile-s fel de fel,

Se dau ÅŸi premii la noroc;

Deci ai mâncat…de mititel! (ION DIVIZA)

 

D-Ä‚LA TOÅ¢I MÄ‚NÂNCÄ‚, DAR NU-I DE-AJUNS

(replică lui Ion Diviza)

Mai completam la câte-o supă,

Da-n plus, fiind mai nebunatic,

De fiecare data, după,

Mâncam cu mult mai mult jăratic! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

 

LUI GEORGICÄ‚ MANOLE ,

la apariţia volumului ,,LECTURI POST-RESTANT "

Noroc c-avem acces la presă;

Evoluăm în mod constant,

Iar cei ce n-au acum adresă ,

Citesc ,,LECTURI (la) POST-RESTANT"! (MAX OPAIÅ¢)

 

VIAŢĂ DE NOAPTE

Sfioasă, prinsă ca-ntr-un cleşte,

Părea că-i zboară gândul, dar

Cum nu era la masă peşte,

Văzu că ,,peştele"-i la... bar! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI ÅžEF FÄ‚RÄ‚ AUTORITATE

Când gâlceava stă s-apară,

Tot mai multe sunt de spus;

Şefu-i supărat că iară

Capete plecate... nu-s! (MAX OPAIÅ¢)

 

 

CHIT pe CHIT!

Mai depăn cu nevasta amintiri

În faÅ£a unei căni cu ceai fierbinte,

EA, reproÅŸând trecutele-mi iubiri,

Eu, consolat că-i ,,dinte pentru dinte"! (MAX OPAIŢ)

 

SINUSOIDE

Cu forme pline-apetisante,

Femeile-s interesante;

Când formele devin mai plate,

Femeile-s interesate! (VALENTIN DAVID)

 

CONCLUZIE TARDIVÄ‚

M-am prins la bătrâneÅ£e de figură,

De ce nevasta o iubim nespus:

Că soacra n-a făcut-o dând din gură

Ci cu-n organ …diametral opus. (VALENTIN DAVID)

 

 

 

DE ZIUA EUROPEI

Privesc la harta Europei

Și parcă-i pânza Penelopei

Nu prea apuci s-o pui în ramă

Că pân' la ziuă se destramă... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

ZIUA CIORAPILOR PIERDUÈšI

Ziua ciorapilor pierduți?

E-o sărbătoare depășită,

Că tinerii „frumoÈ™i È™i culÈ›i”

umblă cu glezna dezvelită! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA „TWILIGHT ZONE”

Când spui „Zona crepusculară”

GândeÈ™ti ceva ascuns în ceață

În lumea ce ne înconjoară

Mă-ntreb: ce mai e clar în viață? (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

ZIUA FACERII CURÄ‚ÈšENIEI ÎN CAMERA PRORIE

Păi la mine-i farmacie

Are grijă-a mea soție

E o piiesă de muzeu

Și aceea, da, sunt eu! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA POEMELOR LIMERICK

Sunt lecții multe, nu contest

Despre dactil și anapest.

Am căutat, dar în zadar

O lecție și despre har.

Forma să fie, că în rest.. (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

 ZIUA SÄ‚RITURII CA BROASCA

Eu aș vrea să fiu broscuța

(Haide, fie și-un brotac...)

Însă care face „HuÈ›a!”

Promovând din puÈ› în lac! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

APROVIZIONARE CONTINUÄ‚

Aleşii voştri vor s-aducă

În piaÅ£a de la Ferentari,

Pe lângă păstrăv, crap ÅŸi ÅŸtiucă

Åži trei rechini… financiari! (GEORGE EFTIMIE)

 

AMINTIRI

Când ne-am ales ÅŸi noi primarul

S-au aranjat ÅŸi ploile,

Au candidat cei cu samarul

Iar noi votam…ca oile! (GEORGE EFTIMIE)

 

AÅžA NU SE MAI POATE   

Viaţa-i plină de belele

Ce-mi indică falimentul.

Se disting trei ceasuri rele:

Apa, gazul ÅŸi curentul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

MINIREPORTAJ

Viaţa noastră e un vis,

Mulţumim tribunilor!

Vă transmite azi, Alice,

Din Å£ara MIN…ciunilor. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

REMINISCENŢĂ

Azi „marii noÅŸtri patrioÅ£i”

Se manifestă bine toţi

În modu-n care mai persistă…

Întrecerea socialistă. (GHEORGHE BÂLICI)

 

VERTICALITATE

Să ai coloana dreaptă este bine

În timpul străbătut de-un suflu nou,

Dar cel mai bine poţi a o menţine

Într-un fotoliu moale, la birou… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CRIZA ÎN EXPANSIUNE (zicală)

Vin în forţă azi nebunii,

Frica, aripi desfăşoară;

Tot şa, şi-nşelăciunii,

I „se-aduce grâu la moară”! (CONSTANTIN PROFIR)

 

INVESTIÅ¢II PUÅ¢INE (zicale)

Guvernanţii dau din gură:

„Nu mai are lapte vaca!”;

Deci „se rupe sigur craca”

Dacă bani şi-aici se fură! (CONSTANTIN PROFIR)

 

 

LA OFIÅ¢ERUL STÄ‚RII CIVILE

Un domn ajuns la senectute

Era c-o tânără-n putere,

Cu analizele făcute

Åži SMURD-ul în apropiere. (VASILE MANOLE)

 

 

UNUI GURMAND

EÅŸti obez ÅŸi nu faci sport,

La cât eÅŸti de mâncăcios,

Nu mai pot să te suport,

C-ai ajuns…”lipidinos”. (VASILE MANOLE)

 

 

UNOR STATE CARE SE CALCÄ‚ PE BÄ‚TÄ‚TURÄ‚

PENTRU A INTRA ÎN UE

Ca să intri-n Uniune,

Nu-i așa de lesne, da,

Dar să È™tii  că-i, naÈ›iune,

Și mai greu    ... să ieÈ™i din ea. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

CE FEL DE NOUÄ‚ POLITICÄ‚ EUROPEANÄ‚ AR VREA MACRON,

CARE DOREȘTE REVIZUIREA TRATATELOR DE ÎNFIINÈšARE A UE?

Nu consensul tuturor

La luarea de decizii.

Pentru adoptarea lor

Să voteze doar   ... solizii. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

VODÄ‚ - DA ȘI HÂNCU - BA

Presei țarul i-ar fi ordonat

S-o - mai moale - lase cu blitskrieg-u',

Doar că ea grozav s-a supărat:

Ce să mai îndruge cucurigu? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

VETERANII DE RÄ‚ZBOI DIN UCRAINA RESPING FELICITAREA

 ADRESATÄ‚ DE ÈšARUL RUS DE ZIUA VICTORIEI

ÎÈ›i refuzăm urarea, majestate.

Nu-i culmea crasei tale mojicíi

Să ne urezi tihnire, sănătate

Și să ucizi bătrâni, femei, copii?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

VOCEA UNUI RUS EVADAT DIN INFERNUL IDEOLOGIC

Músai denazificată,

Zice-o voce - Mamma mia! -

Peste mări și țări plecată,

Nu Ucr Ä­na, ci   ... Rusia. (LERU CICOARE)

CE NE AȘTEAPTÄ‚ ÎN CURÂND?

Nutrirea nu-i un joc de báschet,

Iar prețurile cresc mereu.

O vizită la supermarket

Va fi curând ca la muzeu. (LERU CICOARE)

 

CÂÈšI ROMÂNI VOR BENEFICIA DE VOUCHERE SOCIALE

DE PATRU LEI PE ZI?

Cum nu È™tím câÈ›i mai suntém în È›ară,

Nú È™tim câÈ›i vor - doi covrigi pe zi - lua(ră):

 Două milioane mii trei sute, sună-un sistru,

Milioane trei, aruncă-un prim-ministru. (LERU CICOARE)

 

CAUZA INFLAÈšIEI ȘI CRIZEI ÎN VIZIUNEA UNUI ȘEF DE STAT

Cade criza ca un bútin?

Scump curentul? Alimentul?

Vinovatul este Putin,

Nu Guvernul, Parlamentul. (LERU CICOARE)

 

 

 

CARE-I EXEMPLUL DEMN DE URMAT?

Să-È›i cataloghezi elevul „papă-lapte”

Că nu ia mai sus de nota „È™apte”,

Nici guvernul când, cu mult mai copt,

N-a luat vreodată nota „opt”?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

 

 

CE-A DEMONSTRAT TESTAREA LA LITERAÈšIE A ELEVILOR?

Să te mai miri că patrujdoi la sută

Analfabeți sunt nefuncționali,

Iar patrușșapte tot la sută - Treaba-i slută! -

Au scorul  - minim doar funcÈ›ionali? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

 

 

 

 

 

DUPÄ‚ O VIZITÄ‚ INOPINATÄ‚ ÎN SUA,

SOLDATÄ‚ CU DEMITEREA DIN FUNCÈšIA DE LIDER DE PARTID,

PREȘEDINTELE SENATULUI ȘI-A PLANIFICAT

O SERIE DE VIZITE ÎN ȚĂRILE DIN EUROPA

Nu prea mult l-ar fi costat

O plimbare-n State. Hopa:

Pierde postul din Senat

Că se plimbă prin Europa? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

PENSIONARII CĂTRE MULT PROMIȚĂTORUL

MINISTRU AL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE

Nu avem de pensii zor

Că vor crește-n viitor.

Dă-le acum, dacă le ai,

Nu când noi vom fi în rai. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

 

OFERTA GUVERNANÈšILOR

Au scumpit curentul; oare

Ne-au dat ambiant feeric?

Să mănânci doar pe întuneric;

 Faci amor la…lumânare. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

S-AU ÎNMULÈšIT FURTURILE (Presa)

 - Dă-mi banii toÈ›i È™i te las!

 - Bă, ce cauÈ›i tu prin cas’,

Caut și eu ca și tine;

 Pensia doar mâine vine. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

 MAMA PROȘTILOR

Sunt o mamă eroină,

Torn la proÈ™ti ca  o maÈ™ină;

Eu pe isteți nu-i suport,

Nici gând să fac un avort. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

NEBUNIE: 35 euro chilul de cireșe

Am vrut să cumpăr un chil,

Pentru mama și copil,

Dar oferta-i ucigașă;

Și le-am luat…câte-o cireașă. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

IAR DESPRE SOACRÄ‚

Dintre rimele la soacră,

 Cea mai bătucită-i “acră”;

Mai merge-o recunoscută,

 Potrivită: e “ciufută”. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ÅžI-N LUMEA ASTA…

Si-n lumea asta răsturnată,

Unde cei strâmbi sunt cei mai drepÅ£i,

Savanţii noştri mor de foame

Si numai PROŞTII sunt deştepţi. (ION PRIBEAGU)

 

 

EI SUNT CA IARBA…

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,  

Să nu-i jigneÅŸti, să nu-i împroÅŸti !

O, Doamne, de ne-ar creÅŸte grâul

Cum cresc recoltele de... PROÅžTI. (ION PRIBEAGU)

 

FEMEII

ÎÅ£i iert , femeie, tot: păcate,

Minciuni ÅŸi infidelitate;

Un lucru nu ţi-l iert, o, nu!

Că ÅŸi pe proÅŸti îi naÅŸti tot tu… (EFIM TARLAPAN)