La Dersca, în judeÅ£ul BotoÅŸani se află una dintre cele interesante ÅŸi preÅ£ioase locuri din Moldova. Este vorba despre o mlaÅŸtină preistorică protejată prin lege, dar ÅŸi locul unde s-au făcut descoperiri arheologice senzaÅ£ionale legate de istoria dacilor din nordul Moldovei.
În nordul extrem al României, între satele Dersca ÅŸi Lozna, situate undeva la aproximativ 50 de kilometri de municipiul BotoÅŸani, aproape de graniÅ£a României cu Ucraina, se află un adevărat paradis al naturii, o frântură de preistorie care a supravieÅ£uit mileniilor. Mai mult decât atât, această turbărie este deosebit de importantă ÅŸi din punct de vedere arheologic, aici fiind descoperite artefacte foarte valoroase aparÅ£inând triburilor dacice.
Mlaştina preistorică, un paradis
Lozna ÅŸi Dersca sunt două sate alăturate. Sunt practic despărÅ£ite de această turbărie întinsă pe o suprafaţă de 100 de hectare. Practic este o mlaÅŸtină preistorică turboasă, cu pajiÅŸti, turbării ÅŸi lacuri eutrofe în care trăiesc peste 200 de flori sălbatice, ferifi, muÅŸchi ÅŸi alte plante specifice acestui habitat. Printre acestea pot fi enumerate ÅŸi ligularia, bujorul, orhideea, omagul,daria, salcie târâtoare sau arnică.
În plus, de-a lungul mlaÅŸtinii ÅŸi a lacurilor trăiesc numeroase specii de păsări ÅŸi animale, printre care ÅŸi lebedele, găinuÅŸa de baltă, pescăruÅŸul râzător,cucul, stârcul roÅŸu sau iepurele de câmp. Este un spectacol al naturii ÅŸi un loc ideal pentru cei care caută liniÅŸte ÅŸi momente de contemplare.
Tocmai datorită importanţei sale, turbăria de la Dersca (sau Lozna) este declarată sit Natura 2000.
„A fost declarată sit Natura 2000 prin ordin de ministru în anul 2007, în scopul conservării următoarelor specii de floră ÅŸi faună cu importanţă comunitară: angelica de baltă ÅŸi fluturele buhă dar ÅŸi pentru habitatele: Lacuri eutrofe naturale cu vegetaÅ£ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, turbării degradate capabile de regenerare naturală, comunităţi cu lizieră cu ierburi înalte higrofile”, precizează reprezentanÅ£ii de la AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Arii Protejate.
În plus, în aceeaÅŸi zonă, se află ÅŸi rezervaÅ£ia floristică Turbăria Dersca, o mlaÅŸtină bogată în materii nutritive, pe valea pârâului Bahna. La această turbărie se ajunge pe Drumul JudeÅ£ean 291 B, urmând traseul BotoÅŸani-Dorohoi-Åžendriceni-Lozna-Dersca.
Un sat lacustru al dacilor liberi, unicat în România
Pe lângă importanÅ£a botanică ÅŸi faunistică, turbăria de la Dersca este foarte importantă ÅŸi din punct de vedere arheologic. Mai precis, aici se află una dintre cele mai inedite ÅŸi fascinante locuri din nordul Moldovei care amintesc de istoria dacilor. În anul 1952, un grup de muncitori care săpa după turbă a dat peste construcÅ£ii vechi din lemn, înghiÅ£ite de mlaÅŸtină, bine conservate. Odată scoase la suprafaţă, fără asistenţă de specialitate, aceste construcÅ£ii s-au distrus în contact cu aerul. Profesorul ÅŸi arheologul Paul Åžadurschi a reuÅŸit însă să dedice mai multe articole de specialitate acestor descoperire. Pe lângă acele structuri de-a lungul timpului au fost găsite oase de animale, coarne ÅŸi fragmente ceramice, semn că în zona mlaÅŸtinii a fost un sat lacustru, scrie Adevărul.
În 1959, o altă echipă de muncitori a dat peste o monoxilă, adică o barcă scobită într-un trunchi de copac. Tot în această turbărie, legată de aceste locuinÅ£e din lemn, s-a descoperit ÅŸi un pod vechi de 2000 de ani, perfect conservat. Acest pod a fost salvat ÅŸi se află expus la Muzeul JudeÅ£ean de Istorie BotoÅŸani. În urma cercetărilor efectuate de specialiÅŸti s-a ajuns la concluzia că toate aceste locuinÅ£e, platforme, poduri ÅŸi structuri din mlaÅŸtină au aparÅ£inut unei aÅŸezări dacice.
„Cele mai valoroase vestigii sunt construcÅ£iile din lemn, datate pentru perioada secolelor al II-lea î.Hr. ÅŸi al III-lea d.Hr. Erau poduri peste mlaÅŸtină, încadrate pe baza materialelor ceramice. Platformele erau realizate din buÅŸteni despicaÅ£i ÅŸi perforaÅ£i pe margini, astfel încât să fie susÅ£inute prin ţăruÅŸi“, explică muzeografa Adela Kovacs de la Muzeul JudeÅ£ean BotoÅŸani.
Această aÅŸezare este unică în România, ÅŸi destul de rare în sud-estul Europei, fiind mai degrabă specifică zonelor din nordul Europei.
O comoară din adâncurile mlaÅŸtinii
Una dintre cele mai importante descoperiri în turbărie o reprezintă tezaurul de unelte din fier, de origine dacică. Într-o ladă de lemn, veche de 2000 de ani, în săculeÅ£i din pânză erau adăpostite obiecte folosite de meÅŸterii daci la dulgherie, fierărie ÅŸi lucrări agricole. Erau măiestrit lucrate ÅŸi bine conservate. Tezaurul a fost descoperit de niÅŸte localnici în 1975. Cutia în care se aflau s-a distrus, tot în contact cu aerul. Piesele de fier au rămas ÅŸi pot fi admirate la Muzeul JudeÅ£ean din BotoÅŸani.
„Cele mai numeroase piese sunt unelte agricole: seceri cu cârlig, coase cu cârlig, verigi de fixare în mâner, două cosoare. O categorie interesantă de piese este cea folosită în ateliere specializate, precum nicovale, ciocan cu feÅ£ele dreptunghiulare, daltă cu tub, pilă cu zimÅ£i, unelte de forjă. MenÅ£ionăm ÅŸi alte tipuri de piese, precum topoare cu înmănuÅŸare verticală, împungătoare pentru cusutul pieilor, cuÅ£ite de diferite forme ÅŸi mărimi. Piesele au fost interpretate ca fiind inventarul unui atelier de fierar ÅŸi dulgher“, adaugă Adela Kovacs.
Conform cercetărilor, prin analogie cu piese asemănătoare s-a ajuns la concluzia că o parte a obiectelor erau de factură dacică, iar altele după model celtic. Această descoperire duce cu gândul că în zonă funcÅ£ionau ÅŸi ateliere meÅŸteÅŸugăreÅŸti specializate. Pe lângă unelte au fost descoperite ÅŸi arme, în special, vârfuri de lance ÅŸi pumnale celtice de mari dimensiuni dar ÅŸi o piesă rară, inedită. Este vorba despre un obiect de fier, cu trei dinÅ£i curbaÅ£i, legaÅ£i de mâner printr-o structură tubulară.
Arheologul Paul Şadurschi credea că acest obiect era o armă, un trident folosit la război.
„Å¢inând cont de felul destul de complicat în care poate fi montată la un mâner, piesa descoperită la Lozna se aseamănă cu un trident descoperit într-un mormânt de luptător din necropola scordiscă de la Karabunna, Iugoslavia. Este lucrată din fier oÅ£elit, datat, alături de alte piese din inventarul mormântului, la mijlocul secolului I î.Hr.“, preciza Åžadurschi în revista „Hierasus“.
Un loc sacru al dacilor
Cutia cu unelte ÅŸi arme este posibil să fi fost depusă intenÅ£ionat de daci în mlaÅŸtină, în cadrul unui ritual. Structurile de lemn este posibil să fi aparÅ£inut ÅŸi unei structuri de cult. Deocamdată nimeni nu ÅŸtie cu siguranţă la ce a servit această aÅŸezare din mlaÅŸtină.
Paul Åžadurschi bănuia că era însă o zonă intens locuită de daci. AceÅŸtia trăiau în sate în jurul turbăriei, un loc care le oferea resurse naturale, mai ales fierul de baltă. Tocmai de aceea, specialistul botoşănean credea că aici erau ateliere meÅŸteÅŸugăreÅŸti, locuri de cult care aparÅ£ineau triburilor dacice din secolele II-III d Hr, rămase în afara sferei de influenţă romană.
Amforele descoperite la Lozna arată că aceÅŸtia fie făceau comerÅ£, fie prădau teritoriile romane, fie cel amai probabil ÅŸi una ÅŸi alta. Pe lângă meÅŸteÅŸugari ÅŸi agricultori, în locuinÅ£ele lacustre de la Lozna au trăit ÅŸi războinici - aÅŸa cum o arată ÅŸi vârful de lance, gheara de fier sau pumnalele de luptă, dar ÅŸi o piesă de harnaÅŸament. SpecialiÅŸtii cred că sunt necesare cercetări mai amănunÅ£ite în turbăria de la Lozna, dar fără sprijin financiar, lucrurile se complică, iar cercetările sunt greu de efectuat mai ales în acest mediu.