Ciobanii din regiunea Moldovei renunţă la alte rase de oi în favoarea Karakului. Despre această rasă de oi È™tim că este crescută, în special, pentru lână, dar È™i pentru lapte. Oile Karakul se pretează doar pentru creÈ™terea în stepa moldovenească, fiind răspândite în judeÅ£ele BotoÅŸani, IaÅŸi ÅŸi Vaslui, potrivit lumeasatului.ro.
Caracteristici
Istoria rasei spune că a fost creată în perioada 1948 - 1988 la staÈ›iunea de cercetare de la PopăuÈ›i din judeÈ›ul BotoÅŸani, prin încruciÈ™area dintre Å¢urcana neagră È™i brumărie (rasă autohtonă cu lână grosieră, bine adaptată la condiÅ£iile specifice din nord-estul Moldovei, dar slab performantă sub aspect calitativ) cu berbeci de Karakul negru È™i brumăriu, proveniÅ£i din bazinul Buhara – Turkmenistan, Kazahstan, Germania, Austria, Basarabia.
Rasa de ovine Karakul de BotoÅŸani, varietățile neagră ÅŸi brumărie, a fost omologată în anul 1987. Oile Karakul sunt apreciate, în special, de crescători din zona de nord-est a Moldovei. ProducÅ£ia de lapte este crescută, se obÈ›in circa 80 È™i 90 de litri de lapte pe cap de oaie. La mare căutare sunt ÅŸi pielicelele de Karakul din care se fac căciuli, mănuÈ™i È™i haine pentru doamne. Înainte de începerea războiului dintre Rusia È™i Ucraina, cea mai mare parte din producÈ›ie pleca spre Ucraina.
„Este un animal care solicită foarte multă muncă“
Datorită frumuseții rasei și a pielicelelor a ales Petrică Velentin Chelariu, din comuna Santa Mare, județul Botoșani, să crească oi Karakul.
„Mă ocup cu creÈ™terea oilor de când eram copil, de la vârsta de 4 ani. În prezent, am un efectiv de circa 300 de capete, rasa Karakul de BotoÈ™ani. Am ales această rasă pentru pielicele, dar mai ales pentru frumuseÈ›ea ei. Este un animal care solicită, într-adevăr, foarte multă muncă. Noi facem montă dirijată, fătările au început pe data de 12 februarie È™i s-au finalizat la sfârÈ™itul lui aprilie. Până în prezent, anul acesta pare a fi promițător. Nu e greu să lucrezi în zootehnie dacă iubeÈ™ti animalele È™i dacă le îngrijeÈ™ti. Din păcate, tinerii noÈ™tri cam fug de creÈ™terea oilor“, susÈ›ine crescătorul botoșănean.
„Suntem partenerii staÈ›iunii de la PopăuÅ£i“
Tot din comuna Santa Mare, judeÈ›ul BotoÈ™ani, este È™i Viorel Chelariu, un alt crescător care a optat fără să stea pe gânduri pentru această rasă.
„Suntem partenerii staÈ›iunii de la PopăuÅ£i È™i avem un efectiv de 300 capete de oi, rasa Karakul. Mi-a fost dragă această rasă. De mic copil am crescut printre oi, nu am învățat carte din cauza oilor pentru că am vrut mai degrabă să îmi petrec timpul printre ele. Perioada fătărilor a început pe 27 februarie, iar la începutul lunii mai le-am finalizat. Anul acesta carcasa de miel am vândut-o pe piaÈ›a locală È™i a fost 35 lei/kg“, susÈ›ine crescătorul.
„ToÈ›i mieii din ferma noastră au ajuns pe piaÈ›a locală“
Se pare că pentru această rasă optează È™i generaÈ›ia tânără. Giani Mugurel Iordăchescu, din satul Dacia, comuna NicÈ™eni, judeÈ›ul BotoÈ™ani, este un tânăr în vârstă de 21 de ani care a ales să se ocupe de creÈ™terea rasei Karakul fără să stea pe gânduri.
„Am un efectiv de 500 de capete È™i am ales această rasă pentru că este una dintre cele mai productive. În plus, este frumoasă È™i oferă pielicele de calitate. Dragostea pentru oi s-a trasmis de la părinÈ›ii mei care se ocupă È™i ei cu această activitate. Este practic o moÈ™tenire de familie. Anul acesta, preÈ›ul mielului în viu a fost 20 lei/kg È™i al carcasei, 40 lei/kg. ToÈ›i mieii din ferma noastră au ajuns pe piaÈ›a locală. Din propria experiență, pot să spun celor cărora le este drag de animale să nu renunÈ›e la zootehnie deoarece astfel de meserii sunt pe cale de dispariÈ›ie. Pe viitor îmi doresc să păstrez această rasă pentru că îmi este dragă”, spune È™i Giani Mugurel Iordăchescu.