Ziua Universală a Iei este sărbătorită în Å£ara noastră, dar ÅŸi în comunităţile româneÅŸti din întreaga lume, la data de 24 iunie.
La începutul anului 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei ÅŸi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica). În 2015, cu ocazia celei de-a III-a ediÅ£ii a Zilei Universale a Iei, în urma eforturilor comune ale Ambasadei României la Washington ÅŸi ale comunităţii româneÅŸti din capitala americană, ziua de 24 iunie a fost proclamată de Primăria Washington D.C., Ziua Universală a Iei în acest oraÅŸ.
Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări ÅŸi 300 de localităţi, de pe ÅŸase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor ÅŸi instituÅ£iilor culturale din Å£ară ÅŸi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât ÅŸi de misiunile diplomatice în România, notează https://lablouseroumaine.io/.
EdiÅ£ia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema "#AcasălaOrigini - Fotografii pentru o generaÅ£ie", prin care se doreÅŸte conectarea oamenilor - unii aflaÅ£i departe de casă, dar mereu legaÅ£i de pământul strămoÅŸesc, cu ajutorul fotografiei. În acest sens, comunitatea "La Blouse Roumaine" lansează invitaÅ£ia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziÅ£ii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiÅ£ional popular românesc în faÅ£a casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă "acasă" pentru fiecare, potrivit paginii de facebook a comunităţii online "La Blouse Roumaine".
Fotografiile care vor fi postate online, cu #AcasălaOrigini ÅŸi #ZiuaIei2020, vor avea o descriere a hainelor purtate ÅŸi zona de unde provin. Acestea vor fi postate la data de 24 iunie, nu mai devreme, comunitatea "La Blouse Roumaine" lăsând proiectul deschis întreaga vară, până la 1 septembrie. Fotografiile alese vor face obiectul unei expoziÅ£ii ÅŸi al unui album "Acasă la origini". Tot la 24 iunie 2020, are loc lansarea platformei ÅŸi revistei "La blouse roumaine" - IA, potrivit https://lablouseroumaine.io/.
Cu ocazia Zilei Universale a Iei este organizată, în intervalul 18.30-20.00, conferinÅ£a online "IA, Haină de lumină a sărbătorii", fiind găzduită de Doxologia.ro, paginile de Facebook - Muzeul ASTRA, IA Sibiu. Moderatorul conferinÅ£ei online este părintele prof. Constantin Necula iar invitaÅ£i sunt Mirela CreÅ£u - director Muzee pavilionare (Muzeul ASTRA), Iulia Gorneanu (autor, curator, colecÅ£ionar), conf. univ. dr. Lia Faur (scriitor, lector de limba română la Universitatea El Manar, Institutul de limbi moderne "Habib Bourguiba", Tunis; coordonator al Centrului de Cultură ÅŸi Åžtiinţă al României la Tunis) ÅŸi Andreea Ciortea (antreprenor cultural, co-organizator ÅŸi iniÅ£iator Ziua IEI Sibiu ÅŸi comunitatea online IA Sibiu), potrivit https://muzeulastra.ro/.
Şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei marchează Ziua Universală a Iei, oferind o selecţie de 70 de cămăşi tradiţionale provenite din 53 de zone şi subzone etnografice, ce datează din perioada mijlocul secolului XIX - mijlocul secolului XX.
Vernisajul expoziÅ£iei va avea loc doar online, în data de 24 iunie 2020, ora 13.00 ÅŸi va putea fi vizionat în direct pe pagina de Facebook a muzeului. ExpoziÅ£ia rămâne deschisă până în 26 iulie 2020, când va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10-18, ultima intrare ora 17, potrivit https://www.muzeul-etnografic.ro/.
Sub titlul "ÎMPREUNÄ‚", Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită în weekendul 20-21 iunie, la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Cu acest prilej, Muzeul Astra a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria E - Patrimoniul Cultural NaÅ£ional, distincÅ£ie acordată de PreÅŸedinÅ£ia României, pentru merite deosebite în peisajul cultural autohton ÅŸi internaÅ£ional. Organizatorii au ales patru spaÅ£ii distincte din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, vizitatorii fiind invitaÅ£i la cea mai frumoasă plimbare prin muzeu, pe alei senzoriale ÅŸi poieni înverzite, din Târgul de Å£ară pe aleea pivelor spre gospodăriile din Văleni, Târgu CărbuneÅŸti, RâÅŸculiÅ£a ÅŸi Straja. Nu a lipsit târgul de ii ÅŸi obiecte tradiÅ£ionale, plimbarea în "IE cu Biciclete Cochete", cosiÅ£e ÅŸi cununiÅ£e de flori împletite. De asemenea, pe scena Târgului de Å£ară au fost invitaÅ£i să cânte Petra Acker & the Band.
CămaÅŸa, în cadrul portului femeiesc tradiÅ£ional românesc, cunoscută la nivel local ÅŸi sub numele de ie, cămeÅŸe, spăcel, ciupag etc., a intrat în conÅŸtiinÅ£a publică cu prima denominaÅ£ie, devenită generică. Ia a reprezentat întotdeauna piesa principală, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor ÅŸi a execuÅ£iei, punea în evidenţă statutul social-economic ÅŸi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.
Reginele României, Elisabeta ÅŸi Maria, dar ÅŸi aristocraÅ£ia feminină a timpului, au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente, fiind apreciată fineÅ£ea materialelor folosite, armonia cromatică, dar ÅŸi croiul pieselor de port românesc, Å£esute, croite ÅŸi brodate în casă. ''CămaÅŸa cu altiţă'' a atras ÅŸi atenÅ£ia artiÅŸtilor români ÅŸi străini. Tabloul ''La blouse roumaine'' (1940) al pictorului francez Henri Matisse este expus, astăzi, la Muzeul NaÅ£ional de Artă Modernă din Paris. Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţiÅŸat-o pe Maria Rosetti, în ''România revoluÅ£ionară'', purtând atât ie, cât ÅŸi năframă. Ia apare ÅŸi în alte tablouri semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Åžirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă ÅŸ.a.
Ia, poalele, fota, catrinÅ£a sau marama sunt elementele ce compun costumul femeiesc tradiÅ£ional românesc. Ia era confecÅ£ionată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic ÅŸi se distingea, în funcÅ£ie de regiune, atât prin motive cât ÅŸi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaÅ£ie la alta, fapt care a conservat tradiÅ£ia, bunul gust ÅŸi unicitatea de la o generaÅ£ie la alta. Culorile folosite la cusut erau în două - trei nuanÅ£e cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru. La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi ÅŸi mărgele. În componenÅ£a motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, Å£inând răul ÅŸi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii. Astfel, cele căsătorite ÅŸi cele în vârstă purtau modele de croială modeste ÅŸi culori mai temperate. Cele tinere îÅŸi coseau iile în culori vii pentru a atrage peÅ£itori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunÅ£ii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaÅ£ia zilnică.
AGERPRES
