I s-a spus "copilul de suflet" al PF Părinte Teoctist. În semn de prețuire, Botoșaniul i-a conferit titlul de Cetățean de Onoare.
Născut departe de Moldova, în Argeș, IPS Teofan a bătut drumurile Botoșanilor, împreună cu PF Teoctist, și a prins drag de pământurile din care s-au ivit Părintele Paisie Olaru, Părintele Cleopa, Părintele Ioan Iacob Hozevitul, dar și PF Teoctist, mari spirite ale Ortodoxiei.
După plecarea la Domnul a Prea Fericitului Teoctist, Patriarh al României, Mitropolitul Daniel avea să părăsească Iașul pentru a fi înscăunat Patriarh, iar Moldova îl primește, în 2008, pe IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei.
După doar trei ani, pe 25 aprilie 2011, IPS Teofan devine cu adevărat "copilul de suflet" al regretatului Patriarh: Botoșaniul îi conferă IPS Teoctist titlul de Cetățean de Onoare!
Binecuvântat să fie aproape de PF Teoctist, IPS Teofan manifestă o copleșitoare evlavie pentru marii duhovnici ai românilor.
IPS Teofan, pe numele de mirean Dumitru Savu, s-a născut la data de 19 octombrie 1959, în localitatea Corbi - județul Argeș, din părinții Constantin și Teofana, într-o familie cu șapte copii, din care patru aveau să intre în monahism. A efectuat stagiul militar între 1979 - 1980, după care a intrat în monahism la Schitul Crasna - județul Prahova, în 1984, primind numele de Teofan. Din anul 2000, după trecerea la cele veșnice a IPS Nestor Vornicescu, a devenit arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei. În septembrie 2007, după trecerea la cele veșnice a PF Patriarh Teoctist, IPS Mitropolit Teofan a fost desemnat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române candidat pentru scaunul de Patriarh, dar a renunțat după primul tur al alegerilor. A urmat Școala generală de 8 ani în localitatea natală, apoi Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Craiova (1974 - 1979). Din 1980, timp de 4 ani, frecventează Institutul Teologic Universitar din București (1980 - 1984), cu teza de licență: Voturile monahale în lumina desăvârșirii creștine. Urmează apoi Institutul de Teologie Ortodoxă "Saint Serge" din Paris (1986 - 1990), obținând titlul de Doctor în Teologie cu lucrarea: La divino-humanité du Christ et la deification de l`homme dans l`oevre du Saint Maximele Confesseur, calificativul obținut fiind summa cum laude. Autor de articole și studii în reviste și ziare din România și străinătate, in domenii ca teologie patristică, spiritualitate ortodoxă, ecumenism, analize ale fenomenului religios actual etc.
Între anii 1991-2000 a îndeplinit, pentru anumite intervale de timp, următoarele slujiri: responsabil cu Relaţiile Externe Bisericeşti, coordonând, în numele Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, legăturile Patriarhiei Române cu alte Biserici şi organisme ecumenice internaţionale; responsabil de legătura Patriarhiei Române cu comunităţile româneşti din jurul graniţelor şi din diaspora; secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (din 1994); responsabil cu probleme de învăţământ teologic universitar şi preuniversitar, de predare a religiei în şcoală şi cu schimbul de burse cu străinătatea; coordonator al Sectorului Patriarhal „Biserica şi Societatea”, cu cele patru birouri subordonate: Biroul de Presă şi Comunicaţii, Biroul de Asistenţă Socială, Biroul de asistenţă religioasă în unităţile bugetare şi Biroul de misiune, cultură şi tineret; responsabil cu Editura şi Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (până în 1994); reprezentant al Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist pentru coordonarea activităţii Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul” a Universităţii din Bucureşti (1997-2000); coordonator al Biroului de Pelerinaj al Patriarhiei Române (1999-2000); delegat pentru diferite activităţi misionare în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor: slujbe arhiereşti, sfinţiri şi resfinţiri de biserici, coordonarea de întruniri preoţeşti la protopopiate etc; membru în Comitetul Central al Conferinţei Bisericilor Europene din Geneva (1992-1997); coordonator al Sectorului pentru opera de caritate „Diaconia” al Patriarhiei Române; preşedinte al Asociaţiei „Diaconia”; preşedinte al Aşezământului bisericesc medico-farmaceutic „Vasiliada”.
A ocupat această funcție până în anul 2000, când a fost ales Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei. La 4 martie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan al Olteniei în demnitatea de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. În data de 8 iunie 2008 a fost întronizat Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
Începând cu ziua de 25 aprilie 2011, este Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, titlu decernat cu prilejul Zilelor Orașului.
"Încă de prin anii ’90 sau ’91, când am participat pentru prima dată la hramul Mănăstirii Vorona, însoțindu-l pe Părintele Patriarh Teoctist, în locul în care îi era atât de drag, am început a cunoște această zonă, acest oraș, în care la 3, 4, 5 ani, tot însoțindu-l pe Părintele Patriarh Teoctist cu alte prilejuri, am revenit cu drag, încât m-am simțit în oraș, în mănăstirile județului și în parohiile mai mari sau mai mici, m-am simțit ca acasă, cum zice românul, pentru că am văzut frunți, inimi și mai ales suflete asemănătoare celor din satul meu, un sat de munte, și am recunoscut aceeași evlavie pentru dreapta credință, aceeași seninătate în ciuda norilor care mai încrețesc frunțile noastre, aceeași atitudine de răbdare în mișcare, adică nu pentru a ceda în fața greutăților și pentru a aștepta momentul potrivit, ca ele să fie depășite prin harul lui Dumnezeu și prin stăruință personală", a spus IPS Teofan pe 25 aprilie 2011, la Botoșani, în momentul decernării Titlului de Cetățean de Onoare.