Stejarul Unirii din strada Cuza Vodă
Ziua României nu este doar despre oameni, armate și discursuri. O țară se compune din trecut, prezent și viitor, dar poartă deopotrivă însemnele care îi conferă identitate, de la limbă și tradiții până la cultură și conștiință națională.
Stejarul Unirii din strada Cuza Vodă
Pe 1 Decembrie, într-o zi cu mare semnificație națională, aducem înaintea cititorilor noștri un simbol al Unirii din Botoșani. Este vorba desore un stejar despre care avem mult prea puține informații, dar care a fost consemnat în arhive chiar cu acest nume: ”Stejarul Unirii”.
Despre el vorbea în urmă cu 30 de ani (1994) prof. Ștefan Ciobotaru, care ne oferea o fotografie aflată la Arhivele Botoșani: ”De multe ori am trecut pe lângă el şi poate că nu i-am dat importanţă. A fost plantat de către autorităţile oraşului Botoşani pe 1 Decembrie 1928, pentru a celebra un deceniu de la Marea Unire Naţională. Se află şi astăzi, cu mult mai mare, în curtea unei proprietăţi, pe strada Cuza Vodă colţ cu strada Kogălniceanu”.
Lista lui Duminică
Câți stejari seculari, câte plante rare, ce minunății de parcuri și păduri aveau Botoșanii de demult? Câte au ajuns până astăzi, cine le mai protejează de noul avânt urbanistic sau de noile perspective de dezvoltare rurală?
Poate că nu este tocmai nepotrivit ca, într-o zi în care spunem României LA MULȚI ANI, să privim către trecut și să scotocim în prezentul tot mai bulversant, să ne îndreptăm din nou atenția către natura care moare în fiecare zi, de la pădurile doborâte fără milă până la copacii din zone protejate, care dispar peste noapte.
În urmă cu exact 49 de ani, într-o zi de 2 decembrie 1975, șeful Consiliului Popular al Județului Botoșani semna o decizie privind stabilirea obiectivelor care se încadrează în categoria monumentelor naturii, a rezervațiilor naturale și a plantelor și animalelor ocrotite, ca ”bunuri ale întregului popor”.
Era vorba de nimeni altul decât Petre Duminică, venit în Botoșani de pe alte meleaguri, după ce vechiul prim-secretar al județului fusese avansat. Nu au rămas multe mărturii despre acest activist de partid, însă cele câteva consemnări din vreme vorbesc despre un ”om cu viziune culturală”, dar și cu ”statutul activistului care își permite să răstoarne planurile și să și le impună pe cele proprii” (cf. Paul Șadurschi).
Avem astfel, pe 2 decembrie 1975, Decizia nr. 688 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al județului Botoșani, privind stabilirea obiectivelor ce se încadrează în categoria monumentelor naturii, a rezervațiilor naturale și a plantelor și animalelor ocrotite, ca bunuri ale întregului popor,
Potrivit acestei decizii, ”pentru raritatea și însemnătatea lor științifică”, mai multe specii de plante și animale, aflate pe teritoriul județului Botoșani, se trec sub regim de ocrotire.
Sunt vizate specii de plante precum: laleaua pestriță, papucul doamnei, salcia pitică, tisa, larice, ruscuța de primăvară, nufărul galben (Lunca Siretului, Bucecea), crinul de pădure din pădurile județului, dar și păduri și zone de agrement și turistice: Pădurea Agafton (Baisa), Pădurea Rediu, Pădurea Zăicești, Pădurea Oroftiana – Suharău, Pădurea Valea Armeanului – Suharău, Pădurea Urzici - Suharău, Pădurea Salcâmi – Darabani, Pădurea Bostan - Darabani, Pădurea Șendriceni, Pădurea Hilișeu, Pădurea Guranda, Pădurea Mănăstirea Cozancea, Pădurea Văculești, Pădurea Poenița – Dracșani, Pădurea Săveni, Pădurea Valea Marcului – Trestiana, Pădurea Țiganca – Budahala – Copălău, Pădurea Dorohoi – Suceava.
De atenție se bucură și zonele de protecție a albiilor râurilor: Pădurea-zăvoi de pe râul Siret – pentru protecția malurilor Siretului; Pădurea-zăvoi de pe râul Prut – pentru protecția malurilor Prutului
O importantă listă a obiectivelor protejate este cea a parcurilor dendrologice din județul Botoșani: Parcul Brăești, Parcul Șendriceni (Liceul Agricol Șendriceni), Parcul Hudești (Consiliul Popular Hudești), Parcul ”Mihai Eminescu” (3,5 ha) – Consiliul Popular al Municipiului Botoșani, Parcul Ștefănești – Consiliul Popular Ștefănești, Parcul Dămileni – Cristinești – Consiliul Popular Crinstinești, Parcul Policlinicii Botoșani (1,5 ha) – Direcția Sanitară a județului Botoșani, Parcul Dorohoi – Consiliul Popular Dorohoi, Parcul ”Brazi” Dorohoi - Consiliul Popular Dorohoi, Parcul Trestiana Dorohoi – IAS Trestiana, Parcul Tudora - Consiliul Popular Tudora, Parcul Pomârla – Consiliul Popular Pomârla, Parcul Spitalului Vf. Câmpului – Consiliul Popular Vf. Câmpului, Parcul Suharău – Consiliul Popular Suharău, Parcul Mihăileni – Consiliul Popular Mihăileni, Parcul Dobârceni – Consiliul Popular Dobârceni, Parcul Joldești – Consiliul Popular Vorona.
Aflăm și care erau rezervațiile naturale de interes științific, cultural și social: rezervația de tisă – 120 de ha, Tudora- Botoșani; rezervația Stânca -Ștefănești în aval de baraj, 1ha; rezervația de Schiwerichin podelica de pe stânca Ripiceni – 1 ha; rezervația forestieră – făgetul secular Stuhoasa Suharău – 60 ha; rezervația forestieră Ciornohal – Călărași – 107 ha; rezervația forestieră Vorona – în jurul mănăstirii (elemente seculare de făget și gorun secular) - 150 ha; rezervația forestieră Ipotești – codrul în suprafață de 1014 ha pentru refacerea codrului eminescian; rezervația forestieră de ariniș de la Horlăceni – 5 ha; rezervația floristică complexă din bălțile Siretului – la S-V de Bucecea – 2 ha; rezervația floristică de Fritillaria meleagris din pădurea Cerbu – Copălău – 2 ha; rezervația floristică de Gladiolus imbracatus din poienile pădurii Băiceni, comuna Mănăstirea Doamnei; -rezervația complexă de vegetație și ornitologică Ezer-Dorohoi – 600 ha; rezervația floristică Turbăria – Dersca – 10 ha; rezervația limnologică și ornitologică Dracșani – Sulița – 670 ha.
Prin aceeași decizie din 2 decembrie 1975 se declară rezervații naturale pădurile ce formează zone de agrement ale localităților urbane și rurale, pădurile din vecinătatea drumurilor de interes turistic, plantațiile din aliniamente, precum și zăvoaiele din albiile majore ale râurilor Siret și Prut, care protejează malurile împotriva eroziunii, alunecărilor și degradărilor.
O atenție deosebită se acordă arborilor ocrotiți. Se trec sub regim de ocrotire arborii seculari, precum și toți arborii seculari aflați pe proprietăți particulare, pe proprietăți de stat, în spații verzi din sate și orașe.
Astfel, aflăm care erau, în urmă cu aproape 50 de ani, stejarii seculari din județul Botoșani: cei 7 stejari seculari de la Cordăreni; cei 4 stejari seculari de la Teioasa – Darabani; cei 2 stejari seculari din pădurea Guranda – Durnești; cei 7 stejari seculari din pădurea N. Bălcescu; cei 5 stejari seculari de la Poenița -Dracșani; stejarul secular de la intersecția Bd. Lenin cu drumul național spre Suceava, municipiul Botoșani; stejarul secular din parcul TBC Botoșani; stejarul secular din strada Cuza Vodă Botoșani; stejarul secular din pădurea Băiceni; stejarul secular de la km.19 pe șoseaua națională Botoșani – Iași – Buda; stejarul secular de la internatul Liceului Laurian Botoșani.
Lista mai face însă referire și la: Gorunul lui Cuza din pădurea Vorona; Gorunul lui Coroi de la Furnești – șoseaua Botoșani – Ștefănești; Stejarul secular din Poiana Florii – pădurea Guranda – Durnești; Stejarul secular pedunculat (200 de ani) – pădurea Tudora; Stejarul multisecular din orașul Dorohoi și Stejarul secular din pădurea Suharău.
Aflăm că în municipiul Botoșani avem trei stejari piramidali, astfel: Stejarul secular piramidal din str. D. Gherea nr. 18, Stejarul piramidal din str. Griviței nr. 18 și Stejarul piramidal din str. M. Kogălniceanu nr, 7, internatul Casei de copii nr. 2.
Cu o minuțiozitate extraordinară, sunt trecuți pe listă și cei 8 frați de plop din curtea Bisericii ”Sf. Ioan” Botoșani, precum și cele două exemplare de plop de la Vorona, șoseaua județeană Botoșani – Fălticeni.
O enumerare interesantă face referire la ”alți arbori și arbuști”: Gingko biloba (relict glacial), str. M. Kogălniceanu nr. 7 Botoșani; Gingko biloba (2 ex.) în parcul Brăiești; Sophora japonica (salcâmul japonez) str. Dragoș Vodă, Botoșani; Sophora japonica (salcâmul japonez) din fața Consiliului Popular Municipal Botoșani; Molizii argintii de la Casa Pionierilor Botoșani, din Parcul M. Eminescu; Molidul din gradina dr. Lăpușneanu din Dorohoi; plantațiile de tisa din orașul Botoșani și localitățile din județ; două exemplare seculare de tuia de la Consiliul Popular al comunei Unțeni; zimbrul (pinus cmbra) de la Casa Copilului Botoșani; Părul secular (600 ani) din curtea Bisericii de la Icușeni – Vorona; Arțarul american din strada Cuza Vodă nr.8 Botoșani; Castanul lui Eminescu – Casa de Copii Pomârla; Teiul secular de la Spitalul cămin Ionășeni – Vf. Câmpului; Fagul secular (peste 300 de ani) din pădurea Vorona, parcela 46 și toate aliniamentele de tei, plopi, castani, de pe șoseaua națională, drumurile județene și comunale.
În cuprinsul zonelor ocrotite se stabilesc restricții. Astfel, se interzice pășunatul, dar și colectarea plantelor ocrotite, vânătoarea, circulația, precum și orice acțiuni care ar duce la distrugerea sau degradarea obiectivelor ocrotite.De asemenea, se interzice tăierea arborilor seculari din proprietățile de stat, particulare, drumuri sau spații verzi – atât pentru construcții industriale, cât și pentru alte interese publice, fără avizul comisiilor de specialitate.
De respectarea acestor dispoziții răspundeau: Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Botoșani, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Direcția generală a Agriculturii și Industrie alimentară a județului Botoșani, Întreprinderea județeană de Gospodărire Comunală și locativă a județului Botoșani, Administrația Financiară a Județului Botoșani, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Botoșani și birourile executive ale consiliilor populare orășenești și comunale.
Decizia este semnată de Președinte Petru Duminică și de Secretarul Viscot Gasner.
