ANDREI AVĂDĂNEI
Despre Andrei Avădănei scriem de mulți ani. Era elev al Colegiului Național "Mihai Eminescu" din Botoșani și isprăvile lui în domeniul informaticii deveneau de la un an la altul tot mai impresionante. O intuiție rar întâlnită, o curiozitate dublată de îndrăzneala de a păși pe tărâmuri încă neexploatate, dar mai ales o determinare rar întâlnită la un adolescent. Reamintim doar că, elev fiind, Andrei Avădănei era prezent în competiții cu zeci de tari participante, de pe toate continentele. Vorbim despre Campionatul Mondial Infomatrix unde, în 2011, câștiga Grand Winner (Medalie de aur si Premiul I) la etapa internațională, sectiunea Programming.
S-a născut pe 22 august 1992, în Darabani, unde a urmat cursurile Şcolii Generale "Leon Dănăilă".
La numai 23 de ani, Andrei Avădănei are o vastă experiență în domeniul IT. El a pus bazele conferinței de securitate informatică și hacking DefCamp, a inițiat dezvoltarea Asociației Centrului de Cercetare în Securitate Informatică din România și a înființat proiectul Bit Sentinel.
Mai mult, în 2016 s-a implicat în dezvoltarea GovITHub, program guvernamental realizat în scopul creșterii calității serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei. Coordonarea generală a programului GovIT Hub a fost făcută de către Consiliul GovITHub, format din vectori de imagine din comunitățile țintă și reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului României. În acest Consiliu regăsim și numele lui Andrei Avădănei, alături de alți specialiști, dar și de ministrul Afacerilor Interne. Despre aceste echipe elitiste, Andrei spune că sunt "echivalentul Trupelor Speciale din armata americană în zona de digital governance".
Tot în 2016, numele lui Andrei apărea în lista celor mai inovatori 100 de oameni din Europa Centrala și de Est, publicată de Google. Este vorba despre o listă a inovatiei, numita New Europe 100, pe care se află și mai mulți români care s-au remarcat în domenii diverse, cum ar fi securitate IT, comunicare digitală sau educație, numele fiind atent selectate de Google, Financial Times, Res Republica și Fundatia Internationala Visegrad.
"Cele mai importante calități rămân insistența, perseverența și încrederea în propriile forțe"
- În urmă cu 5 ani ne mărturiseai că "pasiunea a fost și se menține peste celelalte satisfacții, dar tot timpul motivarea va crește atunci când cei din jur te încurajează și te susțin". Te invit, Andrei Avădănei, să strângem acum în jurul nostru numele celor care te-au încurajat și te-au susținut, pornind de la Darabani și până unde simți că te poartă gândul recunoștinței.
- Am învățat să rețin câte ceva din fiecare interacțiune și experiență. Cred că în ultimii ani sunt atât de multe persoane ce m-au inspirit, încât am putea scrie un material doar despre ei. Totuși, aș putea spune că au fost patru momente importante ce m-au înclinat în această direcție.
În primul rând, am descoperit programarea pe la 13 - 14 ani cu ajutorul tatălui meu, ce mi-a dat o carte introductivă în Pascal. Îmi propusesem să învăț cum se face o aplicație ce va trece de măsurile de securitate ale unui joc popular pe atunci, Counter Strike 1.6, ca să pot trișa. Evident, aplicația respectivă nu am construit-o niciodată, însă am ajuns să fac lucruri mult mai interesante și mai utile.
În al doilea rând, familia și în special părinții m-au susținut să aplic la Colegiul Național "Mihai Eminescu", ei devenind imediat dupa aceea și "sponsorul" principal pentru toate competițiile de programare și dezvoltare software la care am participat în liceu.
În al treilea rând, trebuie să amintesc de diriginta și profesoara de programare din liceu, doamna Chira, ce m-a suportat (și știu sigur că nu a fost ușor) 4 ani de liceu. Ea a descoperit destul de repede că nu am stare și m-a trimis la cam toate concursurile din acei ani. Rezultatele au fost de obicei la extreme ("ori la bal" – poziții fruntașe, "ori la spital" - ultimele locuri).
În ultimul rând, un alt moment foarte important a fost în 2011, când am organizat prima ediție a conferinței DefCamp la Bran. Cred că acolo a fost declanșatorul ce m-a determinat să îmi aloc tot mai mult timp acestei zone.
- Pentru că ai ceva experiență astăzi și ai lucrat cu mulți tineri aflați la început de drum, cum se simte în lumea IT-iștilor "sclipirea"? E de ajuns să fii bun, să înveți, să scotocești sau e nevoie și de un "dat" anume?
- Cred că depinde foarte mult de ce ți se potrivește, un job bine plătit într-o multinațională sau riscurile și incertitudinile ce apar odată cu momentul când pornești pe cont propriu. Totuși, cele mai importante calități rămân insistența, perseverența și încrederea în propriile forțe.
Mereu mi-am propus lucruri ce păreau imposibile, dar pe care simțeam totuși că aș putea să le fac, ca mai apoi, fără să-mi dau seama, să depășesc așteptările.
"Black hat hacker" sau crackeri - infractorii, "white hat hacker" - specialiștii!
- De ce este nevoie ca să treci de la performanță la inovație: curaj, îndrăzneală, riscul unui eșec?
- Să experimentezi în permanență, și nu neapărat în domeniul în care vrei să inovezi, pentru că, de foarte multe ori, alte industrii au rezolvări la problemele din nișa ta.
- Te afli în spatele uneia dintre cele mai mari conferințe de securitate informatică și hacking, DefCamp, iar presa de specialitate scria despre tine numindu-te "hacker-ul alb". E o poveste aici... Cum ai ajuns un "hacker alb" și ce înseamnă în lumea IT crakerii?
- In perioada 2011-2013, presa din Romania încă nu făcea foarte clar diferența între infractorii cibernetici și specialiștii în securitate cibernetică, toți fiind etichetați ca hackeri. În acel moment am decis să intervenim prin reportaje și interviuri în presă pentru a explica diferențele dintre aceștia.
Am folosit denumirea de "black hat hacker" sau crackeri pentru infractori și "white hat hacker" pentru specialiști. De aici și până la "hackerul alb", a rămas doar adaptarea termenului în limba română. În prezent mă bucură să observ ca diferențierea se face tot mai bine în materialele din presă și publicul reușește să vadă cele două categorii ca fiind distincte.
- Cum a pornit ideea de a organiza DefCamp? De ce securitate informatică și hacking?
- În 2009, comunitățile online de securitate cibernetică încercau să se întâlnească tot mai des în offline, cred că a fost în aceeași perioadă când blogosfera românească începea să capete curaj în a organiza evenimente offline.
Ideea de a ne aduna la evenimente în care să povestim din experiență a fost naturală, având în vedere că la momentul respectiv în România nu exista nimic specific și coerent în acest sens, iar conferințele din străinătate depășeau cu mult bugetele unor tineri de 16-20 de ani. Practic, am răspuns pozitiv unei nevoi evidente de a oferi un mediu propice pasionaților de securitate informatică.
Prima ediție a conferinței a fost în Bran și a adunat aproximativ 60 de participanți, apoi am continuat în Iași, iar mai apoi evenimentul s-a stabilit în București. Am încercat să susținem în fiecare an comunitatea, menținând costul biletelor accesibil tuturor specialiștilor, dar și oamenilor pasionați de domeniu. În acelasi timp, activitățile din cadrul evenimentului sunt cel puțin la fel de provocatoare ca cele cu care te-ai întâlni la majoritatea evenimentelor din străinătate.
Anul acesta, evenimentul a adunat în București, în noiembrie, aproape 1,100 de persoane din peste 35 de țări. Cea mai importantă noutate a acestei ediții, și poate singura acțiune de acest gen și anvergură din Europa, a fost Hacking Village. Practic, este o zonă special amenajată, în care au fost propuse scenarii întâlnite în viața reală precum atacuri împotriva sistemelor critice ce asigură integritatea și siguranța sistemelor feroviare, sistemelor de electricitate, dispozitivelor IoT, băncilor samd. Participanții puteau să descopere amenințările pe care aceste infrastructuri le suportă zilnic și cum pot fi prevenite incidentele.
Pe langa DefCamp, în cadrul BIT SENTINEL desfășurăm numeroase activități ce țin de identificarea și prevenirea amenințărilor cibernetice prin tehnici și metode inovative, însă majoritatea proiectelor au caracter strict confidențial, pentru siguranța beneficiarului.
- Figurezi pe lista publicată de Google, a celor mai inovatori 100 de oameni din Europa Centrala si de Est in anul 2016 - New Europe 100, alături de alți câțiva români. La 23 de ani, simți că ai ajuns unde visai în liceu sau mai ai încă multe planuri nerezolvate?
- Nu m-am gândit niciodată dacă am ajuns unde mi-am dorit, pentru că mereu încerc să aduc ceva nou în viață și activitate.
Atât Forbes, cât și New Europe 100 au fost, pe de o parte, niște confirmări ale rezultatelor pe care le-am avut în timp, însă pe de altă parte reprezintă o confirmare că securitatea serviciilor, a tehnologiilor și a vieții noastre private trebuie tratate cu seriozitate.
"Echivalentul Trupelor Speciale din armata americană în zona de digital governance"
- Este ceva ce îți dorești să fi realizat până acum și nu ai găsit soluția?
- Mi se pare că fiecare realizare și activitate îmi deschide alte uși, iar curiozitatea mă face să le deschid și pe acestea.
- Ce a însemnat pentru tine experiența GovITHub și cum vezi viitorul unor astfel de proiecte în România?
- Experiența GovITHub a fost și este una dintre puținele decizii care mereu m-au adus într-o stare conflictuală cu lucrurile în care cred pentru că, din păcate, se apropie de o zonă sensibila - politica.
Mereu am spus că, dacă nu ar fi fost echipa din spatele programului în particular, și al guvernului mai tehnocrat în general, nu aș fi acceptat invitația acestora de a mă alătura ca membru al consiliului.
Împreună cu alți lideri și specialiști ai industriei IT, ne întâlnim regulat pentru a veni cu energia și viziunea mediului privat.
Dacă la început am fost puțin sceptic cu privire la impactul acestui program, acum sunt mai sigur ca niciodată de nevoia unei astfel de echipe elitiste în cadrul guvernului, care să ia pulsul instituțiilor și cetățenilor și să rezolve probleme punctuale ce țin de digitalizare într-un timp rezonabil. Practic, ei sunt echivalentul Trupelor Speciale din armata americană în zona de digital governance.
Proiectele deja livrate, ca harta prezenței la vot, desprevaccin.ro, Harta Serviciilor Sociale Licențiate, Rezidențiat 2016, RENSA, noul site al Ministerului Sănătății, sistemul pentru eliminarea cozilor, aplicația Radarul Pădurilor etc. sunt doar câteva confirmări că proiecte care într-adevar rezolvă o problemă punctuală pot fi făcute într-un mod mult mai profesionist, fără a cheltui milioane de euro pe aplicațiile neutilizabile.
- Cum se distrează un IT-ist? Te mai prind jocurile pe computer?
- Nu stiu dacă mă încadrez la categoria "distracțiile unui ITist standard" însă timpul liber mi-l petrec în excursii, învățând să zbor cu o dronă sport, filme sau “hackuind” diverse dispozitive de prin casă. Spre exemplu, vara aceasta am creat o aplicatie cu care pot controla aerul condiționat din casă. Astfel, acum pot să pornesc aparatul când plec de la birou și găsesc răcoare/cald în casă.
(sursa foto: facebook)
