LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (274)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

 

Sunt foarte mulţi cei care cred că virtuţile ideale sunt doar trei: nădejdea, credinţa  şi iubirea. Ele, datorită marelui grad de acoperire, sunt evidente şi în întreaga operă a lui Nicolae Mătcaş. Dacă îmi place ceva la acest autor este lipsa tendinţei de a se lamenta, fiind dominat de cultul lucrului bine făcut. Mai mult, el nu consideră creaţia poetică drept o meserie ci ca pe un mod complementar de a trăi. Nu e pentru prima dată când  Nicolae Mătcaş e prezent în rubrica de faţă. L-am analizat din perspectiva celui de-al treilea ochi al său, “ochiul soacrei”, pe care  l-a folosit cu asupra de măsură pentru a observa aberaţii şi a monitoriza comportamente, concretizate în catrene dolmene, catrene coraligene, cvasiepigrame şi epigrame densigrame sau nevroame.

Autor a peste 20 de volume de versuri,majoritatea vizând iubirea şi obiectele ei, am în faţă  „Uite-o, vine felin” (Editura „Pim”, Iaşi, 2023). Cuprinzând poeme de dragoste, după cum  o relevă coperta unu, textele propuse se află la intersecţia dintre poezia clasică, dominată de plăcerea estetică, şi poezia modernă, caracterizată de funcţii exploratorii. Aici, Nicolae Mătcaş foloseşte cel de-al patrulea ochi al său, „ochiul spiritului”, aflat înlăuntrul său.  Dintre cele trei virtuţi ideale a  ales  iubirea. Despre poezia de dragoste a lui Nicolae Mătcaş au scris, printre alţii,  Anatol Ciocanu („o mânuire abilă a meşteşugului versului liber sau clasic, un florilegiu de imagini şi metafore care-l singularizează”), Leo Bordeianu („deşi vine mai târziu decât semenii săi la „ospăţul” poeziei, apare tumultuos, plin de vervă, de energii interioare”), Adrian Dinu Rachieru („e vorba de un poet cu trăiri elegiace, apăsat şi el de povara vârstei”),  Tudor Opriş („un mare poet al dragostei, căreia îi închină, într-o profunzime neoromantică, versuri de o căldură şi autenticitate care ne întorc spre marea poezie”) sau Mihai Cimpoi („în fond, un jurnal liric sentimental-patriotic, schimbând lauda Ţării cu lauda dragostei”).  Autorul  explorează iubirea trecând dincolo de epiderma acestui sentiment care „doare plăcut”: „Mi-a intrat o femeie în trup. / La-nceput s-a agăţat ca o iederă de inocenta-mi privire / ce se reţinuse involuntar pe rotondele sânilor ei / învolburaţi precum pânzele unei corăbii în vânt. / Apoi s-a întins trepidant din tălpi până-n creştet, /  încolăcindu-mi trupul ca un şarpe / şi strângându-l în menghină, / până ce a intrat cu totul în el. // (…) // De când mi-a intrat femeia în trup, / Mă doare tot corpul şi nu am odihnă nici ziua, nici noaptea, / Dar nu-l chem pe doctor, pe diavol sau pe Dumnezeu /  să-mi scoată femeia din trup: / Mă doare plăcut” ( „Mă doare femeia”).

Nicolae Mătcaş are un scop, să definească acest concept simplu la prima vedere, dar, paradoxal, destul de complicat, de iubită, făcând în  prima partiţie a volumului un popas prin Nichita Stănescu, preluând la modul livresc sintagma „leoaică tânără,iubirea”: „ Dar nu pun pariu / că voi şti să îmblânzesc dragostea - / Nu sunt deloc sigur de şansele lui, / pentru că dragostea a fost, este şi va rămâne / o dulce şi tandră, dar / de neîmblânzit leoaică, / un de neîmblânzit ocean, / un de neîmblânzit pisc, / o de neîmblânzit femeie, / o fără de fund  prăpastie, / care te cheamă şi care te-alungă fără-ncetare, / până când într-o zi te înghite în hăul ei / şi se pune la pândă din nou.” („Neîmblânzită leoaică”). Poemele pun în evidenţă  un poet copleşit de vocaţia fericirii, femeia ocupându-i şi ultima celulă, în fapt o demonstraţie că Nicolae Mătcaş e unul deosebit de cel din catrene şi epigrame unde îşi permite o libertate a expresiei prin umor.

Nicolae Mătcaş  se raliază şi cu poezia de început a Anei Blandiana. Este etapa aceea când „candoarea i-a înflorit în ochi definitiv” şi când coabita până la identificare cu elementele universului.  Alegerea aceasta  este ca o mică ironie adresată celor care învinuiesc poezia contemporană  că a distrus frumosul: „Te uită, frumoasă valahă, / Cum ninge cu miei peste noi / Şi mieii se-adună-n troiene, / Troienele-n turme de oi. // Ascultă, frumoasă valahă, / Cum hăuie vântu-n fruntarii, / Cum urlă lupoaice pe creste, / Se-nhăituie cum palicarii // Şi strânge-ţi frumoasă valahă / Mioarele toate pe plai, / Struneşte-ţi şi câinii, bărbaţii, / Şi flinta pe-o buză de nai. // Şi vino la paza cetăţii: / Onorul de-armân străjuindu-l, / Ne străjuie cinstea şi numele / Olimpul, Moscopole, Pindul. // Te uită, frumoasă valahă, / Cum ninge cu miei peste noi / Şi mieii se-adună-n troiene, Troienele-s turme de oi…” („Te uită, frumoasă valahă”).

Deşi „muşcă” adesea din mărul postmodernist, doar pentru a-i simţi gustul, nu pare a fi un răzvrătit, un extravagant, un aluziv, decis să consume acest măr până la cotor,  aşteptând întâlnirea cu viermele acestui  topos. Titlurile capitolelor, unsprezece în total, conduc sentimentul iubirii de la calea virtuţii, la cea  a păcatului (viermele îndoielii, gelozia,  frigul despărţirii, nostalgia amintirilor etc.). Pe cele peste 200 de pagini, metaforele îţi ies permanent în cale decise să-ţi aducă în faţă  tot  inventarul  pe care îl conţine conceptul de iubire, scopul fiind şi acela de a pune la treabă  şi cel de-al patrulea ochi  al cititorului, cel interior. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

REMARCĂ

O informație vă torn,

Privind amicul însurat:

Deși născut în Capricorn,

El încă.. nu-i încornorat ! (ELENA MÂNDRU)

 

 

LA TRIBUNAL ÎN MOMENTUL DELIBERĂRII

O vorbă nu scot inculpaţii,

În sală liniştea domneşte,

Tac martorii şi avocaţii…

Doar banul permanent vorbeşte. (VASILE LARCO)

 

 

MILITARII CARE NU VOR SĂ SE PENSIONEZE

Că sunt capabili, înţelepţi,

Oricând puteţi să constataţi,

Dar în poziţia de drepţi

Îi vezi pe unii… cocoşaţi. (VASILE LARCO)

 

 

MILITARII

Sunt chipeşi la înfăţişare,

Uşor pot cuceri femeia,

Au două cizme în picioare

Şi se feresc de… cea de-a treia. (VASILE LARCO)

 

 

MĂRTURISIRE

Afirm cu gândul spre urmaşi,

Fiindu-mi urbea noastră dragă;

Să văd că e mai bine-n Iaşi

Am colindat o lume-ntreagă! (VASILE LARCO)

 

 

EPIGRAMA

E săgeata ale căror ţinte

Au sălaş în oameni, vrând-nevrând:

Cel ce nu-i vizat o ţine minte,

Vel vizat… n-o uită prea curând. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

JOCUL POPULAR „TROPOTITA DIN BĂTRÂNI”

E dansul neaoş daco-getic

Ce-nvie fără echivoc

Un obicei transmis genetic:

Bătutul pasului pe loc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

REMEDIU

Chiar dacă n-a-nghiţit pastile

Scapă de-o boală mai tenace

Că dacă are omul zile

Nici zece doctori n-au ce-i face. (VASILE VAJOGA)

 

 

AGRAVARE

Am constatat o treabă curioasă:

Când doctorii-n spital mă internară

M-au scos ce-i drept, din criza ulceroasă

Dar m-au băgat în cea financiară. (VASILE VAJOGA)

 

 

CEI PATRU ANI DE STUDENŢIE

Neavând cu căpătâi

Retrăia cu nostalgie

Anii lui de studenţie

Petrecuţi în anu-ntâi. (IOAN TODERAŞCU)

 

 

SOSIRE INOPINATĂ

Când şi-a surprins soţia-n pat

Cu secretara lui cea nouă

A fost de-a dreptul consternat

Că-i înşelat de amândouă. (IOAN TODERAŞCU)

 

 

IN VINO VERITAS

După mintea mea, socot

Că în spaţiul carpatin

Adevărul e în vin

Şi minciuna peste tot. (IOAN TODERAŞCU)

 

 

RESTART

Stăpânit fiind de frici,

Astăzi nu mai fac avere,

Am doar aspirații, mici...

         ... la o bere! (MAX OPAIŢ)

 

 

LA CABINETUL MEDICAL

Totul vede-acum în ceață,

Dar pe propriul corp stăpân,

Apele îl trec pe față,

Însă ... pietrele-i rămân! (MAX OPAIŢ)

 

 

OBIȘNUINȚĂ

Invitată la serată,

De emoție-i cuprinsă

Ca de fiecare dată,

Când mai stă pe spate-ntinsă! (MAX OPAIŢ)

 

 

DORINŢA UNUI STAT DIN FOSTA URSS

Când maica Rusie mă cheamă

Să m-amăgesc la pieptul ei,

Mă rog la orice sfinţi sau zei

S-ajung pe veci, orfan de… mamă! (DUMITRU MONACU)

 

 

POLITICIENII ROMÂNIEI

Unii se târâie-n barcă

Alţii sar cu paraşuta,

Iar majoritatea parcă

E dusă cu… pluta! (DUMITRU MONACU)

 

 

CUGETARE

Vremuri noi, perfect normale,

Doar decenţa-i  diluată -

Cu bordeluri ilegale,

Şi legea… prostituată! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

METEAHNĂ

Parcă suntem blestemaţi…

Să ne dăm singuri la gioale,

Când nu suntem condamnaţi,

Ne-ngropăm sub protocoale! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

NOTA BENE

De Halloween -o zi- copiii-s draci

Şi, într-un fel, cu asta te împaci,

Dar află tu, deşi se vede clar:

Copiii-s draci întregul an şcolar. (NICĂ JANET)

 

O afirmație corectă,

Confirm că sursa e directă

Fin'că vorbim de-un profesor

Ce este chiar ... tăticul lor! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

DUBLU DEBUT

(După un proverb românesc)

La-ntâiul lui serviciu,

Vreo paișpe în birou,

Flămând, de la oficiu,

A început...c-un ou. (CRĂCIUN L. ALBA)

 

 

E cam înghesuit biroul

Și șeful este insuși boul

Deci dacă și-a promis să-l fure

Mai are multe să îndure... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

1 NOIEMBRIE  – Ziua statului degeaba

Aveam ceva de rezolvat,

Dar las pe altădată treaba,

Căci azi, din câte am aflat,

E Ziua statului degeaba. (ILIE BÂTCĂ)

 

 

Cel mai bine merge treaba

Chiar atunci când stai degeaba

Fiincă dacă stai destul

Riscul să greșești e nul! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

Mărturisesc că-mi vine greu

Să îmi prepar eu singur cina,

Așa că serile, mereu,

Mai stârmocesc pe la vecina. (ILIE BÂTCĂ)

 

 

Dar când colo, ce să vezi

Vecina bea cafea cu soața

Și s-a lăsat cu stele verzi

Să văd mai bine boroboața. (ŞTEFAN BAŞNO)

 · 

 

DUPĂ SCHIMBAREA OREI

Mutat-am ceasul, cum s-a spus,

Dar n-am dormit o oră-n plus;

Au apărut și noi probleme,

Că foamea vine mai devreme! (GHEORGHE CIREAP)

 

Atunci când foamea dă năvală

Cu ea nu faci militărie,

Soluția cea mai normală:

Dai fuga la bucătărie! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ARMONIE DE CUPLU

Dornic de o vorbă caldă,

Iarăși l-a bătut norocul;

Soața-n șoaptă îl dezmiardă:

Ioane, să te ardă focul! (GHEORGHE CIREAP)

 

De este focul dragostei

Atunci cuvintele-s divine,

De vin, din gura pacostei

Ce-ți e nevastă, nu e bine! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

FINANŢĂRI EUROPENE

De ar ști occidentalii

Cât mănâncă "specialii",

Ar dubla bugetu'-ndat'

La...hârtia de rahat.  (AXENTE IUGA)

 

Bănățeanul Dan ALEXA inainte de demisia din

funcția de antrenor al ultimei clasatel, FC BOTOȘANI.

DAN ALEXA CATRE BOTOȘENENI

Eu vin din Banatul ce-i "fruncea",

Vreau locul întâi și atuncea

Cu josul în sus, că-i momentul,

Să-ntoarcem, voioși, clasamentul. (AXENTE IUGA)

 

 

UNELTE

Învârte banii ca pe-o roată

Patronul meu, când are chef,

În stânga ține o lopată,

În dreapta-s eu...Contabil șef. (AXENTE IUGA)

ORA DE IARNĂ

 

Un nonagenar ne-a spus:

Calculând, se-mpute treaba,

Am trăit trei luni în plus,

Nouăj-de ore  degeaba. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

VĂDUVA TÂNĂRĂ

Era leat cu tata-mare,

L-am luat că avea stare;

Am un regret după el:

Că n-am pe cine să-nșel. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

LA MAGAZINUL DE ARME

 - Vreau pistol calibru mare

- Îl luați pentru apărare?

- Pentru soacră, suicidat,

De-apărat, am avocat. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

HOMO S(EX)APIENS

Toată vara-amant prin sat,

Când în pat și când sub pat;

A fost prins, caftit brutal,

Stă solo-n pat…la spital. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

AI SĂ REGREȚI

Ai să vezi, când n-oi mai fi,

Cin’-dă pensia la copii?

Cine îți mai sparge nuci?

Cin’ te mai ciupe de buci? (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

GRIJA LUMII

Lumea se îngrijorează

Că se-ntinde foc pust a.

Dar că se depopulează

Ca de ciumă România??! (LERU CICOARE)

 

 

GUVERNANȚII ANUNȚÂND NOI MĂSURI FISCAL-BUGETARE

Cu isóp stropiți, în críjmă,

Firu-l torc din gros din cáier.

Doamne, de n-ar pune dijmă

                                   Și pe aer! (LERU CICOARE)

 

 

PRIM-MINISTRUL ȘI INSTITUȚIILE PENDÍNTE

Premierul cere-agoniseli.

Miniștrii sacrei coaliții

Ce mai reduc la cheltuieli,

Făcând pe-un cap noi achiziții! (LERU CICOARE)

 

 

CU VORBA – REDUCERI DE CHELTUIELI, CU FAPTA –

CHELTUIELI NESĂBUITE

Cum o fi, de chiar la MÍPE*,

Cu tăieri de  cheltuieli,

Au putut să se-nfirípe

Consultanțe jupuieli? (LERU CICOARE)

____________________________________-

*MIPE – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

 

 

PE UNII FUNCȚIONARI DIN MÍPE NU-I MAI SÁTURĂ DUMNEZEU

De prestíj, nu de prestánță,

Le-au dat lefuri de nabábi,

Da-n privat dau consultanță

Că li-i dor de   ... urșii albi. (LERU CICOARE)

 

 

MITĂ DE LA SUBORDONAȚII ANGAJAȚI PRIN PROTECȚIE

Un biet șefuleț din MÍPE

Nu lua mită că n-are

Ce mânca. Să-și înfirípe

Stare ca un șef mai mare. (LERU CICOARE)

 

 

NU SE MAI RESPECTĂ GRILA DE SALARIZARE?

Da, nici domnul Președinte

Nu-și rupe, muncind, vreun dinte,

Dar lucrând la stat ca el,

Să-l întreci la sălărél??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

UNUI PRIMAR SOLICITÂND FINANȚARE PENTRU PROIECTE

Vezi cât te-ar ține consumáția,

Confruntă cauza – efectul,

Să nu te coste consultația

Cu mult mai mult decât   ... proiectul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

ÎN PLINĂ AUSTERITATE

Din centru-o știre ca parola:

Se fac tăieri mari de buget.

Primarii-și umflu ochi gondóla,

Dând drumul glonț la robinet. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

PARADĂ ȘI ȘOBOLANIADĂ

Când se-anunță-o simplă indexare,

Toți se-mping la lauda cea mare,

Jecmăníți când súntem la facturi,

Stau ascunși rădáște-n crăpături. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CE NU ÎNȚELEG SENIORII

Noi, din mila sfintei Prónii,

Subzistăm pe múchea lamei.

Oare cum, atunci, baronii

Huzuresc din contul mamei?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

NE TĂMÂIAZĂ, DAR SĂ NU NE-AFUME

Nu-s două majorări, ci una:

Făgáda primă-i indexare.

Mărirea, ca pe tort căpșuna,

Ea va veni    ... după votare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

MINISTERUL EDUCAȚIEI NU A STABILIT CORECT

CRITERIILE DE ACORDARE A BURSELOR DE MERIT

Nimeni nu-ți oferă credit

Ca să dai cu bâta-n baltă.

Bursa d’aia e de merit

Fincă-i músai meritată. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

BURSA DE MERIT – ANTIDOT ABANDONULUI ȘCOLAR?

Bursele, confirmă premierul,

Sunt de merit după rezultate,

Iar ministrul nostru, ca berbérul,

Numai verzi ne toacă și uscate. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

O DEMNITARĂ OBLIGĂ ANGAJAȚII DE LA COMUNICARE

 SĂ ȘTEARGĂ DE PE INTERNET CRITICILE LA ADRESA SA

Fu s-o facă pe hinghérul.

Cum i-ar mai ecarisá!

Hai că-acuză ministerul,

Dar s-o critice pe ea?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

POD STRATEGIC BRĂILEAN

Podul nostru, -n țară cel mai cel,

 Inaugurat cu fast. Sehr gut!,

Nici n-a prins să steie copăcel,

Că se surp’ picioarele-i de lut. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

CU PLĂCERE, DOAR CĂ NU-S PE RAFTURI

Ne îndeamnă Focus, Prima News

Să mâncăm cu poftă românește.

De produse-un lucru nu s-a spus:

Să mănânce cine le găsește! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

CARE-I ȘPILUL?

Interzise filme cu pitici,

Cocoșáți, lungani sau grăsunéi,

Propagate cele cu mitíci,

Cu drogați, cu hómo-, cu doréi? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

CULMEA  UITARII..

(Unuia care a scos banii din bancomat şi i-a uitat

 în fanta aparatului – caz real întâmplat recent la

 Botoşani)

Ori distrat,ori era beat

Este greu de explicat...

A scos bani din bancomat

Dar ca sa-i ia... a uitat !!! (IOAN TIMOFTE)

 

 

EGALITATEA ÎN DREPTURI,

DOAR ÎN CONSTITUŢIE...

La noi, în societate

Asta e ,,egalitate,, :

Unii... pensii speciale

Alţii... buzunare goale ! (IOAN TIMOFTE0

 

 

CU BANI PUŢINI,

O SĂ ŢINEM POST TOT ANU`

Doar de Paşti şi de Craciun

O sa mâncăm ceva bun

Când se-mpuţinează banu`

O să ţinem post...tot anu` ! (IOAN TIMOFTE)

 

                         

LA PENSII CRESCUTE,

DATORII MAI MULTE

Deşi pensiile mai cresc

Avem datorii...o droaie

Caci taxele se-nmulţesc

Precum ciuperca după ploaie ! (IOAN TIMOFTE)

 

                              

UNUI POLIŢIST LĂUDĂROS

 (în jargon)

După zile de „filare“

A promis un „peşte“ mare.

Când mascaţii au intrat

Doar „plevuşcă“-au ridicat. (ADRIAN TIMOFTE)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Botoșănenii din Spania vor putea primi dublă cetățenie!

Sâmbătă, 2 Martie 2024
144

Acordarea dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania va deveni realitate „în curând”, susține premierul Marcel Ciolacu, în urma unei înt...

ÎPS Teofan vine la Botoșani pentru a boteza cel de-al cincilea copil al unui preot din județ!

Sâmbătă, 2 Martie 2024
1213

Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va fi prezent duminică, 3 martie, în județul Botoșani. ÎPS Teofan va sluji Sfânta Liturghie la Biserica &...

Luni începe simularea examenului de Bacalaureat. Participă peste 146.000 de elevi din întreaga țară!

Sâmbătă, 2 Martie 2024
108

Elevii de clasa a XII-a și a XIII-a seral încep luni simularea examenului de Bacalaureat. Simularea se va organiza în peste 1.320 de unități de învățământ și va implica ...