Sunt foarte mulţi cei care cred că virtuţile ideale sunt doar trei: nădejdea, credinţa şi iubirea. Ele, datorită marelui grad de acoperire, sunt evidente şi în întreaga operă a lui Nicolae Mătcaş. Dacă îmi place ceva la acest autor este lipsa tendinţei de a se lamenta, fiind dominat de cultul lucrului bine făcut. Mai mult, el nu consideră creaţia poetică drept o meserie ci ca pe un mod complementar de a trăi. Nu e pentru prima dată când Nicolae Mătcaş e prezent în rubrica de faţă. L-am analizat din perspectiva celui de-al treilea ochi al său, “ochiul soacrei”, pe care l-a folosit cu asupra de măsură pentru a observa aberaţii şi a monitoriza comportamente, concretizate în catrene dolmene, catrene coraligene, cvasiepigrame şi epigrame densigrame sau nevroame.
Autor a peste 20 de volume de versuri,majoritatea vizând iubirea şi obiectele ei, am în faţă „Uite-o, vine felin” (Editura „Pim”, Iaşi, 2023). Cuprinzând poeme de dragoste, după cum o relevă coperta unu, textele propuse se află la intersecţia dintre poezia clasică, dominată de plăcerea estetică, şi poezia modernă, caracterizată de funcţii exploratorii. Aici, Nicolae Mătcaş foloseşte cel de-al patrulea ochi al său, „ochiul spiritului”, aflat înlăuntrul său. Dintre cele trei virtuţi ideale a ales iubirea. Despre poezia de dragoste a lui Nicolae Mătcaş au scris, printre alţii, Anatol Ciocanu („o mânuire abilă a meşteşugului versului liber sau clasic, un florilegiu de imagini şi metafore care-l singularizează”), Leo Bordeianu („deşi vine mai târziu decât semenii săi la „ospăţul” poeziei, apare tumultuos, plin de vervă, de energii interioare”), Adrian Dinu Rachieru („e vorba de un poet cu trăiri elegiace, apăsat şi el de povara vârstei”), Tudor Opriş („un mare poet al dragostei, căreia îi închină, într-o profunzime neoromantică, versuri de o căldură şi autenticitate care ne întorc spre marea poezie”) sau Mihai Cimpoi („în fond, un jurnal liric sentimental-patriotic, schimbând lauda Ţării cu lauda dragostei”). Autorul explorează iubirea trecând dincolo de epiderma acestui sentiment care „doare plăcut”: „Mi-a intrat o femeie în trup. / La-nceput s-a agăţat ca o iederă de inocenta-mi privire / ce se reţinuse involuntar pe rotondele sânilor ei / învolburaţi precum pânzele unei corăbii în vânt. / Apoi s-a întins trepidant din tălpi până-n creştet, / încolăcindu-mi trupul ca un şarpe / şi strângându-l în menghină, / până ce a intrat cu totul în el. // (…) // De când mi-a intrat femeia în trup, / Mă doare tot corpul şi nu am odihnă nici ziua, nici noaptea, / Dar nu-l chem pe doctor, pe diavol sau pe Dumnezeu / să-mi scoată femeia din trup: / Mă doare plăcut” ( „Mă doare femeia”).
Nicolae Mătcaş are un scop, să definească acest concept simplu la prima vedere, dar, paradoxal, destul de complicat, de iubită, făcând în prima partiţie a volumului un popas prin Nichita Stănescu, preluând la modul livresc sintagma „leoaică tânără,iubirea”: „ Dar nu pun pariu / că voi şti să îmblânzesc dragostea - / Nu sunt deloc sigur de şansele lui, / pentru că dragostea a fost, este şi va rămâne / o dulce şi tandră, dar / de neîmblânzit leoaică, / un de neîmblânzit ocean, / un de neîmblânzit pisc, / o de neîmblânzit femeie, / o fără de fund prăpastie, / care te cheamă şi care te-alungă fără-ncetare, / până când într-o zi te înghite în hăul ei / şi se pune la pândă din nou.” („Neîmblânzită leoaică”). Poemele pun în evidenţă un poet copleşit de vocaţia fericirii, femeia ocupându-i şi ultima celulă, în fapt o demonstraţie că Nicolae Mătcaş e unul deosebit de cel din catrene şi epigrame unde îşi permite o libertate a expresiei prin umor.
Nicolae Mătcaş se raliază şi cu poezia de început a Anei Blandiana. Este etapa aceea când „candoarea i-a înflorit în ochi definitiv” şi când coabita până la identificare cu elementele universului. Alegerea aceasta este ca o mică ironie adresată celor care învinuiesc poezia contemporană că a distrus frumosul: „Te uită, frumoasă valahă, / Cum ninge cu miei peste noi / Şi mieii se-adună-n troiene, / Troienele-n turme de oi. // Ascultă, frumoasă valahă, / Cum hăuie vântu-n fruntarii, / Cum urlă lupoaice pe creste, / Se-nhăituie cum palicarii // Şi strânge-ţi frumoasă valahă / Mioarele toate pe plai, / Struneşte-ţi şi câinii, bărbaţii, / Şi flinta pe-o buză de nai. // Şi vino la paza cetăţii: / Onorul de-armân străjuindu-l, / Ne străjuie cinstea şi numele / Olimpul, Moscopole, Pindul. // Te uită, frumoasă valahă, / Cum ninge cu miei peste noi / Şi mieii se-adună-n troiene, Troienele-s turme de oi…” („Te uită, frumoasă valahă”).
Deşi „muşcă” adesea din mărul postmodernist, doar pentru a-i simţi gustul, nu pare a fi un răzvrătit, un extravagant, un aluziv, decis să consume acest măr până la cotor, aşteptând întâlnirea cu viermele acestui topos. Titlurile capitolelor, unsprezece în total, conduc sentimentul iubirii de la calea virtuţii, la cea a păcatului (viermele îndoielii, gelozia, frigul despărţirii, nostalgia amintirilor etc.). Pe cele peste 200 de pagini, metaforele îţi ies permanent în cale decise să-ţi aducă în faţă tot inventarul pe care îl conţine conceptul de iubire, scopul fiind şi acela de a pune la treabă şi cel de-al patrulea ochi al cititorului, cel interior. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
REMARCĂ
O informație vă torn,
Privind amicul însurat:
Deși născut în Capricorn,
El încă.. nu-i încornorat ! (ELENA MÂNDRU)
LA TRIBUNAL ÎN MOMENTUL DELIBERĂRII
O vorbă nu scot inculpaţii,
În sală liniştea domneşte,
Tac martorii şi avocaţii…
Doar banul permanent vorbeşte. (VASILE LARCO)
MILITARII CARE NU VOR SĂ SE PENSIONEZE
Că sunt capabili, înţelepţi,
Oricând puteţi să constataţi,
Dar în poziţia de drepţi
Îi vezi pe unii… cocoşaţi. (VASILE LARCO)
MILITARII
Sunt chipeşi la înfăţişare,
Uşor pot cuceri femeia,
Au două cizme în picioare
Şi se feresc de… cea de-a treia. (VASILE LARCO)
MĂRTURISIRE
Afirm cu gândul spre urmaşi,
Fiindu-mi urbea noastră dragă;
Să văd că e mai bine-n Iaşi
Am colindat o lume-ntreagă! (VASILE LARCO)
EPIGRAMA
E săgeata ale căror ţinte
Au sălaş în oameni, vrând-nevrând:
Cel ce nu-i vizat o ţine minte,
Vel vizat… n-o uită prea curând. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
JOCUL POPULAR „TROPOTITA DIN BĂTRÂNI”
E dansul neaoş daco-getic
Ce-nvie fără echivoc
Un obicei transmis genetic:
Bătutul pasului pe loc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REMEDIU
Chiar dacă n-a-nghiţit pastile
Scapă de-o boală mai tenace
Că dacă are omul zile
Nici zece doctori n-au ce-i face. (VASILE VAJOGA)
AGRAVARE
Am constatat o treabă curioasă:
Când doctorii-n spital mă internară
M-au scos ce-i drept, din criza ulceroasă
Dar m-au băgat în cea financiară. (VASILE VAJOGA)
CEI PATRU ANI DE STUDENŢIE
Neavând cu căpătâi
Retrăia cu nostalgie
Anii lui de studenţie
Petrecuţi în anu-ntâi. (IOAN TODERAŞCU)
SOSIRE INOPINATĂ
Când şi-a surprins soţia-n pat
Cu secretara lui cea nouă
A fost de-a dreptul consternat
Că-i înşelat de amândouă. (IOAN TODERAŞCU)
IN VINO VERITAS
După mintea mea, socot
Că în spaţiul carpatin
Adevărul e în vin
Şi minciuna peste tot. (IOAN TODERAŞCU)
RESTART
Stăpânit fiind de frici,
Astăzi nu mai fac avere,
Am doar aspirații, mici...
... la o bere! (MAX OPAIŢ)
LA CABINETUL MEDICAL
Totul vede-acum în ceață,
Dar pe propriul corp stăpân,
Apele îl trec pe față,
Însă ... pietrele-i rămân! (MAX OPAIŢ)
OBIȘNUINȚĂ
Invitată la serată,
De emoție-i cuprinsă
Ca de fiecare dată,
Când mai stă pe spate-ntinsă! (MAX OPAIŢ)
DORINŢA UNUI STAT DIN FOSTA URSS
Când maica Rusie mă cheamă
Să m-amăgesc la pieptul ei,
Mă rog la orice sfinţi sau zei
S-ajung pe veci, orfan de… mamă! (DUMITRU MONACU)
POLITICIENII ROMÂNIEI
Unii se târâie-n barcă
Alţii sar cu paraşuta,
Iar majoritatea parcă
E dusă cu… pluta! (DUMITRU MONACU)
CUGETARE
Vremuri noi, perfect normale,
Doar decenţa-i diluată -
Cu bordeluri ilegale,
Şi legea… prostituată! (IOAN MAMAISCHE)
METEAHNĂ
Parcă suntem blestemaţi…
Să ne dăm singuri la gioale,
Când nu suntem condamnaţi,
Ne-ngropăm sub protocoale! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
NOTA BENE
De Halloween -o zi- copiii-s draci
Şi, într-un fel, cu asta te împaci,
Dar află tu, deşi se vede clar:
Copiii-s draci întregul an şcolar. (NICĂ JANET)
O afirmație corectă,
Confirm că sursa e directă
Fin'că vorbim de-un profesor
Ce este chiar ... tăticul lor! (ŞTEFAN BAŞNO)
DUBLU DEBUT
(După un proverb românesc)
La-ntâiul lui serviciu,
Vreo paișpe în birou,
Flămând, de la oficiu,
A început...c-un ou. (CRĂCIUN L. ALBA)
E cam înghesuit biroul
Și șeful este insuși boul
Deci dacă și-a promis să-l fure
Mai are multe să îndure... (ŞTEFAN BAŞNO)
1 NOIEMBRIE – Ziua statului degeaba
Aveam ceva de rezolvat,
Dar las pe altădată treaba,
Căci azi, din câte am aflat,
E Ziua statului degeaba. (ILIE BÂTCĂ)
Cel mai bine merge treaba
Chiar atunci când stai degeaba
Fiincă dacă stai destul
Riscul să greșești e nul! (ŞTEFAN BAŞNO)
Mărturisesc că-mi vine greu
Să îmi prepar eu singur cina,
Așa că serile, mereu,
Mai stârmocesc pe la vecina. (ILIE BÂTCĂ)
Dar când colo, ce să vezi
Vecina bea cafea cu soața
Și s-a lăsat cu stele verzi
Să văd mai bine boroboața. (ŞTEFAN BAŞNO)
·
DUPĂ SCHIMBAREA OREI
Mutat-am ceasul, cum s-a spus,
Dar n-am dormit o oră-n plus;
Au apărut și noi probleme,
Că foamea vine mai devreme! (GHEORGHE CIREAP)
Atunci când foamea dă năvală
Cu ea nu faci militărie,
Soluția cea mai normală:
Dai fuga la bucătărie! (ŞTEFAN BAŞNO)
ARMONIE DE CUPLU
Dornic de o vorbă caldă,
Iarăși l-a bătut norocul;
Soața-n șoaptă îl dezmiardă:
Ioane, să te ardă focul! (GHEORGHE CIREAP)
De este focul dragostei
Atunci cuvintele-s divine,
De vin, din gura pacostei
Ce-ți e nevastă, nu e bine! (ŞTEFAN BAŞNO)
FINANŢĂRI EUROPENE
De ar ști occidentalii
Cât mănâncă "specialii",
Ar dubla bugetu'-ndat'
La...hârtia de rahat. (AXENTE IUGA)
Bănățeanul Dan ALEXA inainte de demisia din
funcția de antrenor al ultimei clasatel, FC BOTOȘANI.
DAN ALEXA CATRE BOTOȘENENI
Eu vin din Banatul ce-i "fruncea",
Vreau locul întâi și atuncea
Cu josul în sus, că-i momentul,
Să-ntoarcem, voioși, clasamentul. (AXENTE IUGA)
UNELTE
Învârte banii ca pe-o roată
Patronul meu, când are chef,
În stânga ține o lopată,
În dreapta-s eu...Contabil șef. (AXENTE IUGA)
ORA DE IARNĂ
Un nonagenar ne-a spus:
Calculând, se-mpute treaba,
Am trăit trei luni în plus,
Nouăj-de ore degeaba. (DUMITRU BUJDOIU)
VĂDUVA TÂNĂRĂ
Era leat cu tata-mare,
L-am luat că avea stare;
Am un regret după el:
Că n-am pe cine să-nșel. (DUMITRU BUJDOIU)
LA MAGAZINUL DE ARME
- Vreau pistol calibru mare
- Îl luați pentru apărare?
- Pentru soacră, suicidat,
De-apărat, am avocat. (DUMITRU BUJDOIU)
HOMO S(EX)APIENS
Toată vara-amant prin sat,
Când în pat și când sub pat;
A fost prins, caftit brutal,
Stă solo-n pat…la spital. (DUMITRU BUJDOIU)
AI SĂ REGREȚI
Ai să vezi, când n-oi mai fi,
Cin’-dă pensia la copii?
Cine îți mai sparge nuci?
Cin’ te mai ciupe de buci? (DUMITRU BUJDOIU)
GRIJA LUMII
Lumea se îngrijorează
Că se-ntinde foc pust a.
Dar că se depopulează
Ca de ciumă România??! (LERU CICOARE)
GUVERNANȚII ANUNȚÂND NOI MĂSURI FISCAL-BUGETARE
Cu isóp stropiți, în críjmă,
Firu-l torc din gros din cáier.
Doamne, de n-ar pune dijmă
Și pe aer! (LERU CICOARE)
PRIM-MINISTRUL ȘI INSTITUȚIILE PENDÍNTE
Premierul cere-agoniseli.
Miniștrii sacrei coaliții
Ce mai reduc la cheltuieli,
Făcând pe-un cap noi achiziții! (LERU CICOARE)
CU VORBA – REDUCERI DE CHELTUIELI, CU FAPTA –
CHELTUIELI NESĂBUITE
Cum o fi, de chiar la MÍPE*,
Cu tăieri de cheltuieli,
Au putut să se-nfirípe
Consultanțe jupuieli? (LERU CICOARE)
____________________________________-
*MIPE – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
PE UNII FUNCȚIONARI DIN MÍPE NU-I MAI SÁTURĂ DUMNEZEU
De prestíj, nu de prestánță,
Le-au dat lefuri de nabábi,
Da-n privat dau consultanță
Că li-i dor de ... urșii albi. (LERU CICOARE)
MITĂ DE LA SUBORDONAȚII ANGAJAȚI PRIN PROTECȚIE
Un biet șefuleț din MÍPE
Nu lua mită că n-are
Ce mânca. Să-și înfirípe
Stare ca un șef mai mare. (LERU CICOARE)
NU SE MAI RESPECTĂ GRILA DE SALARIZARE?
Da, nici domnul Președinte
Nu-și rupe, muncind, vreun dinte,
Dar lucrând la stat ca el,
Să-l întreci la sălărél??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI PRIMAR SOLICITÂND FINANȚARE PENTRU PROIECTE
Vezi cât te-ar ține consumáția,
Confruntă cauza – efectul,
Să nu te coste consultația
Cu mult mai mult decât ... proiectul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN PLINĂ AUSTERITATE
Din centru-o știre ca parola:
Se fac tăieri mari de buget.
Primarii-și umflu ochi gondóla,
Dând drumul glonț la robinet. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARADĂ ȘI ȘOBOLANIADĂ
Când se-anunță-o simplă indexare,
Toți se-mping la lauda cea mare,
Jecmăníți când súntem la facturi,
Stau ascunși rădáște-n crăpături. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE NU ÎNȚELEG SENIORII
Noi, din mila sfintei Prónii,
Subzistăm pe múchea lamei.
Oare cum, atunci, baronii
Huzuresc din contul mamei?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NE TĂMÂIAZĂ, DAR SĂ NU NE-AFUME
Nu-s două majorări, ci una:
Făgáda primă-i indexare.
Mărirea, ca pe tort căpșuna,
Ea va veni ... după votare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINISTERUL EDUCAȚIEI NU A STABILIT CORECT
CRITERIILE DE ACORDARE A BURSELOR DE MERIT
Nimeni nu-ți oferă credit
Ca să dai cu bâta-n baltă.
Bursa d’aia e de merit
Fincă-i músai meritată. (NICOLAE MĂTCAȘ)
BURSA DE MERIT – ANTIDOT ABANDONULUI ȘCOLAR?
Bursele, confirmă premierul,
Sunt de merit după rezultate,
Iar ministrul nostru, ca berbérul,
Numai verzi ne toacă și uscate. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O DEMNITARĂ OBLIGĂ ANGAJAȚII DE LA COMUNICARE
SĂ ȘTEARGĂ DE PE INTERNET CRITICILE LA ADRESA SA
Fu s-o facă pe hinghérul.
Cum i-ar mai ecarisá!
Hai că-acuză ministerul,
Dar s-o critice pe ea?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
POD STRATEGIC BRĂILEAN
Podul nostru, -n țară cel mai cel,
Inaugurat cu fast. Sehr gut!,
Nici n-a prins să steie copăcel,
Că se surp’ picioarele-i de lut. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CU PLĂCERE, DOAR CĂ NU-S PE RAFTURI
Ne îndeamnă Focus, Prima News
Să mâncăm cu poftă românește.
De produse-un lucru nu s-a spus:
Să mănânce cine le găsește! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CARE-I ȘPILUL?
Interzise filme cu pitici,
Cocoșáți, lungani sau grăsunéi,
Propagate cele cu mitíci,
Cu drogați, cu hómo-, cu doréi? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CULMEA UITARII..
(Unuia care a scos banii din bancomat şi i-a uitat
în fanta aparatului – caz real întâmplat recent la
Botoşani)
Ori distrat,ori era beat
Este greu de explicat...
A scos bani din bancomat
Dar ca sa-i ia... a uitat !!! (IOAN TIMOFTE)
EGALITATEA ÎN DREPTURI,
DOAR ÎN CONSTITUŢIE...
La noi, în societate
Asta e ,,egalitate,, :
Unii... pensii speciale
Alţii... buzunare goale ! (IOAN TIMOFTE0
CU BANI PUŢINI,
O SĂ ŢINEM POST TOT ANU`
Doar de Paşti şi de Craciun
O sa mâncăm ceva bun
Când se-mpuţinează banu`
O să ţinem post...tot anu` ! (IOAN TIMOFTE)
LA PENSII CRESCUTE,
DATORII MAI MULTE
Deşi pensiile mai cresc
Avem datorii...o droaie
Caci taxele se-nmulţesc
Precum ciuperca după ploaie ! (IOAN TIMOFTE)
UNUI POLIŢIST LĂUDĂROS
(în jargon)
După zile de „filare“
A promis un „peşte“ mare.
Când mascaţii au intrat
Doar „plevuşcă“-au ridicat. (ADRIAN TIMOFTE)