LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (197)

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (197)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Instalarea într-un domeniu atât de pretenţios ca cel al creaţiei literare se poate face prin mai multe moduri.  Volumul de debut al Teodorei Pascale (Teodora Pas)  îmi aminteşte de  o parabolă a drumului în artă enunţată de marele pictor Corneliu Baba: “Ucenicul se trezeşte într-o încăpere sferică cu mai multe uşi. Vrea să o părăsească şi bate rând pe rând la fiecare ieşire. Nici una nu se deschide. Toate-s ferecate.  Ce-i rămâne de făcut tânărului pictor? Trebuie să-şi croiască ieşirea sortită lui spre a putea dobândi un loc al său într-un univers suprapopulat.” Ce i-a rămas Teodorei Pascale să facă?  Să bată, pentru început, la mai multe uşi  pentru a vedea ce face cu uşile personale şi, spre bucuria ei, să i se deschidă destule. Mai întâi a fost Valentin David care şi-a  luat în serios calitatea de mentor, de unde şi  o poezie ca rezultat al nevoii de a lucra cu exigenţă şi ritm: “Încet, încet, cărămizile au început să se îndrepte, zidurile să capete consistenţă. Ucenicul s-a transformat în meşter şi iată că a ajuns să pună după scurt timp, construcţiei, un acoperiş.” O uşă i-a fost deschisă de scriitoarea Cezarina Adamescu, zâmbetul larg cât o îmbrăţişare a distinsei scriitoare se transformă într-o prefaţă  cu valoare de discurs estetic: “Prin aceste poezii, Teodora Pascale nu doreşte decât să facă să reverbereze, în inimile cititorilor, ecoul nemuririi. De fapt, aceasta este şi menirea poeziei, care conţine, încă de la primele încercări, plămada veşniciei”. O uşă i-a fost deschisă şi de epigramistul Petru-Ioan Gârda, cel care în loc de butoni la manşete îi înfloresc haiku-uri: “O asemenea fiinţă sensibilă suferă într-o lume cu profunde nedreptăţi, marcată de superficialitate, de mercantilism. Poeta pune întrebări, se miră, găseşte răspunsuri, speră sau disperă, se refugiază în iubire, acolo unde poate crea o lume perfecta, de vis, a cărei stăpână singură şi sigură este”.  Şi rând pe rând deschid câte o uşă Valeriu Mardare,  Gheorghe Filis (“Având în aripă vlagă / Şi-n pană mult talent”), Sorin Finchelstein, Ion Micuţ,  Laurenţiu Ghiţă („Pe gardul unde cresc urzicile, / Când e târzie-n noapte ora, / Se caţără ades pisicile / Şi, după ele, Teodora!”), Iulian Bostan („Se-arată Teodora-n lume / Cu aură de-mpărăteasă!”), Ion Diviza („Un el şi-o ea, un rim cu a sa rimă”), Carmen Ghioinea,  Valeria Moroşan, Florin Rotaru („E o poetă de valoare, / Oricine poate să o spună / Şi sper s-apuc şi ziua-n care / Va scrie-o epigramă bună…”), Ştefan Başno („Troheii, iambii şi dactilii / Erup în versuri săltăreţe…”), Florin Abel („…îmi place lumina versurilor…”), Nicolae Bunduri, Al. D. Funduianu („Cum eşti la prima carte, / Cu drag de vers, îţi spun: / Te văd, în timp, departe… / Deci, fie-ntr-Un Pas Bun!”), Liviu Sergiu Manolache şi Manuela Cerasela Jerlăianu ( „te cunosc, eşti un suflet de aer”).

O uşă doresc să îi deschid şi eu acestei poete. Cu ani în urmă, pe când am citit „Uşa interzisă” a lui Gabriel Liiceanu, am conştientizat că uşa (ca şi poarta) face parte din fibra gândirii pozitive a poporului nostru.  Teodora Pascale contrapune o uşă faţă de care duce o luptă între a o ţine închisă sau a o deschide.  Depăşeşte gesturile impuse de o peratologie personală şi transformă una din cele cinci „uşi interzise” ale lui Gabriel Liiceanu într-o uşă deschisă, una care să anuleze limitele impuse de „gaura cheii”. Este vorba de cea de-a patra uşă, cea a sufletului, pe care autoarea o întredeschide cu măsură, pentru ca înăuntrul ei să nu intre mai multă ură decât poate duce şi făcând loc să iasă  atâta sensibilitate cât poate primi uşile care i s-au deschis: „Am renunţat la tonurile gri / în care des am înmuiat penelul, / Cuvinte diafane voi crea /  şi-mi voi picta poemul sau pastelul. / Suav mă-nalţ pe vârfuri, până-n zări, / o balerină palpitând pe poante, / Mă-ncarc apoi astral cu energii, / ca să absorb mulţimea de cuante…(…)(„Suava poezie”).

Chiar dacă nu o spune  frust, se observă din tonuri că iubirea a trecut peste poetă ca o tornadă. Mai mult, am vaga impresie că poeta s-a aflat în epicentrul acestui fenomen omenesc.  Lovită de resturile  purtate încă de iubire, poeta îşi declamă poezia ca un fel de supravieţuire,  de triumf  al eului obiectiv asupra subiectivităţii. Conştientă sau nu,  prin poemele ei Teodora Pascale dă dreptate, sociologului Zygmunt Bauman care concluziona că alături de modernitate şi viaţă, şi dragostea este lichidă, în sensul că şi acest sentiment este „fugar, mobil, precar şi incontrolabil”: „Sunt bolnavă de flori şi păşesc printre spini, / Între nori mă ascund, pe pământ mă alini, / Te doresc, te resping, pare totul un chin, / Tu aştepţi încordat, până eu îmi revin…”, şi poemul „Duelul iubirii”, ca şi multe altele,  continuă încapsulând termeni precum „necuvinte reci”, „chip trist”, „surâs dureros”, „îndoiala-pumnal”, „irosim energii” etc. Relevant este finalul acestui poem: „Se dau lupte, mereu, chiar în inima mea, / Ce se zbate în van, nu mai ştie ce vrea”.

Constatarea mea este că  Teodora Pascale  caută uşi deschise către o realitate suportabilă. Le va găsi uşor pe unele, pe cele deschise de adepţii perspectivelor dispoziţionale, adică de acei care pun  accent pe factorii fizici şi psihologici ai personalităţii acestei poete.  Nu vor fi deschise de cei care vor dori să privească dincolo de versuri sau de către cei care, vorba lui Borges,  vor  „fiinţe alcătuite din alte fiinţe”. (GEORGICĂ MANOLE)

 

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

EMINESCIANĂ

Ce-ţi doresc eu ţie

Scumpă Românie?

Şi-a răspuns săracul:

„Ştie numai dracul!” (ELENA MÂNDRU)

 

 

EPOCA DE EPOCĂ

Nu mai ridicăm statui…

Nicăieri şi nimănui;

Bronzul, marmora, şamota…

Au plecat, pe val, cu flota. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

CUGETARE

Observăm că-n timpul vieţii,

Pe traseul veşniciei,

Toţi dăm vamă frumuseţii,

Însă nu dăm şi prostiei! (VASILE LARCO)

 

TEORIE ŞI PRACTICĂ

Pe-a demografiei rază,

Din liceu, dând curs iubirii,

Fata, cică demonstrează

Teoria înmulţirii! (VASILE LARCO)

 

GENEZA

Mulţi astăzi, se pare,-o condamnă

Gândindu-se cu fantezie,

Că FACEREA LUMII înseamnă –

La noi cel puţin – şi…beţie. (EUGEN DEUTSCH)

 

CÂINELE PARLAMENTARULUI

Stăpânul său, un BOSS,

L-a amăgit cu-n os,

Căci politicianul

Şi-a rezervat ciolanul! (EUGEN DEUTSCH)

 

BUCURIA SOMNULUI

Adormind neliniștit,

Într-un vis nețărmurit

A ajuns pe-un țărrm de vis...

Nu pe margini de abis.(MIHAI HAIVAS)

 

 

POLITICIENI CU TARE PSIHICE

Deși loviți de trăsnet unii par

Iar alții, chiar de-acasă rău trosniți,

Ajunși în posturi mari, sper, temporar,

Duc trai lipsit de griji ca paraziți.(MIHAI HAIVAS)

 

 

CERŞETOR DE ÎNALTĂ CALIFICARE   

Cu rugi şi tânguieli se umileşte

Şi-aşa cuvinte minunate ştie

Încât şi bancomatul îl jeleşte

Şi îi oferă bani pe datorie. (ION DIVIZA)

 

MĂSURI DE SIGURANŢĂ  

Pe-un boss politic reputat,

Din Iad în Rai l-au expulzat,

Că Scaraoţchi nu-i dement

Să ţină-aşa un concurent! (ION DIVIZA)

 

DÂRZENIE

Românul arată că poate

Să uite necazul avut

Şi trece cu bine prin toate,

De-i dă cineva de băut. (GRIGORE COTUL)

 

SUPERSTIŢII

E un semn rău,

Deochi sau boală,

Sub nasul tău

O sticlă goală!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TRAGEDIE GAY

Sile rău s-a supărat

Când Neluş, cam grobiană,

Foarte ferm l-a informat

Că de-acum e lesbiană!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

COPIII DE IERI ŞI DE AZI

Cândva, cu frica-n sân, săraci, cuminţi,

Mai ascultau copiii de părinţi

Dar astăzi doar părinte să nu fii

Că-i musau să asculte de…copii! (ION MORARU)

 

MODA TINERILOR DE AZI

Precum românul, de pripas,

Eu cred că alte naţii nu-s:

Şi-a pus acum belciug în nas

Să fie mai uşor…de dus! (ION MORARU)

 

CĂSNICIA CE DUREAZĂ-I 

CÂNS CEI DOI SE COMPLETEAZĂ

În casa lor e linişte şi pace,

Căci se iubesc cu dragoste fierbinte;

Soţia pune inimă-n ce face

Iar soţul “minte”.  (DAN NOREA)

 

 

FIINDCĂ VENI VORBA DE CONCURSURI ŞI DE PREMII

Maestre, am să-ţi spun curat,

Să nu mai fie supărări:

Eu vreau concurs adevărat,

Dar nu concurs de-mprejurări! (ION DIVIZA)

 

 

AICI M-AI PRINS DESCOPERIT…

(replică lui Ion Diviza)

Regret şi mă cuprinde întristarea:

Din câte confruntări am câştigat,

La toate a contat împrejurarea

Că-s cult, că sunt deştept, că-s talentat… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

NU CHIAR LA TOATE…

(replică lui Petru-Ioan Gârda)

Când vorba e de primul loc,

Cum juriile-s fel de fel,

Se dau şi premii la noroc;

Deci ai mâncat…de mititel! (ION DIVIZA)

 

D-ĂLA TOŢI MĂNÂNCĂ, DAR NU-I DE-AJUNS

(replică lui Ion Diviza)

Mai completam la câte-o supă,

Da-n plus, fiind mai nebunatic,

De fiecare data, după,

Mâncam cu mult mai mult jăratic! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

 

LUI GEORGICĂ MANOLE ,

la apariţia volumului ,,LECTURI POST-RESTANT "

Noroc c-avem acces la presă;

Evoluăm în mod constant,

Iar cei ce n-au acum adresă ,

Citesc ,,LECTURI (la) POST-RESTANT"! (MAX OPAIŢ)

 

VIAŢĂ DE NOAPTE

Sfioasă, prinsă ca-ntr-un cleşte,

Părea că-i zboară gândul, dar

Cum nu era la masă peşte,

Văzu că ,,peştele"-i la... bar! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI ŞEF FĂRĂ AUTORITATE

Când gâlceava stă s-apară,

Tot mai multe sunt de spus;

Şefu-i supărat că iară

Capete plecate... nu-s! (MAX OPAIŢ)

 

 

CHIT pe CHIT!

Mai depăn cu nevasta amintiri

În faţa unei căni cu ceai fierbinte,

EA, reproşând trecutele-mi iubiri,

Eu, consolat că-i ,,dinte pentru dinte"! (MAX OPAIŢ)

 

SINUSOIDE

Cu forme pline-apetisante,

Femeile-s interesante;

Când formele devin mai plate,

Femeile-s interesate! (VALENTIN DAVID)

 

CONCLUZIE TARDIVĂ

M-am prins la bătrâneţe de figură,

De ce nevasta o iubim nespus:

Că soacra n-a făcut-o dând din gură

Ci cu-n organ …diametral opus. (VALENTIN DAVID)

 

 

 

DE ZIUA EUROPEI

Privesc la harta Europei

Și parcă-i pânza Penelopei

Nu prea apuci s-o pui în ramă

Că pân' la ziuă se destramă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA CIORAPILOR PIERDUȚI

Ziua ciorapilor pierduți?

E-o sărbătoare depășită,

Că tinerii „frumoși și culți”

umblă cu glezna dezvelită! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA „TWILIGHT ZONE”

Când spui „Zona crepusculară”

Gândești ceva ascuns în ceață

În lumea ce ne înconjoară

Mă-ntreb: ce mai e clar în viață? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA FACERII CURĂȚENIEI ÎN CAMERA PRORIE

Păi la mine-i farmacie

Are grijă-a mea soție

E o piiesă de muzeu

Și aceea, da, sunt eu! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA POEMELOR LIMERICK

Sunt lecții multe, nu contest

Despre dactil și anapest.

Am căutat, dar în zadar

O lecție și despre har.

Forma să fie, că în rest.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA SĂRITURII CA BROASCA

Eu aș vrea să fiu broscuța

(Haide, fie și-un brotac...)

Însă care face „Huța!”

Promovând din puț în lac! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

APROVIZIONARE CONTINUĂ

Aleşii voştri vor s-aducă

În piaţa de la Ferentari,

Pe lângă păstrăv, crap şi ştiucă

Şi trei rechini… financiari! (GEORGE EFTIMIE)

 

AMINTIRI

Când ne-am ales şi noi primarul

S-au aranjat şi ploile,

Au candidat cei cu samarul

Iar noi votam…ca oile! (GEORGE EFTIMIE)

 

AŞA NU SE MAI POATE   

Viaţa-i plină de belele

Ce-mi indică falimentul.

Se disting trei ceasuri rele:

Apa, gazul şi curentul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

MINIREPORTAJ

Viaţa noastră e un vis,

Mulţumim tribunilor!

Vă transmite azi, Alice,

Din ţara MIN…ciunilor. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

REMINISCENŢĂ

Azi „marii noştri patrioţi”

Se manifestă bine toţi

În modu-n care mai persistă…

Întrecerea socialistă. (GHEORGHE BÂLICI)

 

VERTICALITATE

Să ai coloana dreaptă este bine

În timpul străbătut de-un suflu nou,

Dar cel mai bine poţi a o menţine

Într-un fotoliu moale, la birou… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CRIZA ÎN EXPANSIUNE (zicală)

Vin în forţă azi nebunii,

Frica, aripi desfăşoară;

Tot şa, şi-nşelăciunii,

I „se-aduce grâu la moară”! (CONSTANTIN PROFIR)

 

INVESTIŢII PUŢINE (zicale)

Guvernanţii dau din gură:

„Nu mai are lapte vaca!”;

Deci „se rupe sigur craca”

Dacă bani şi-aici se fură! (CONSTANTIN PROFIR)

 

 

LA OFIŢERUL STĂRII CIVILE

Un domn ajuns la senectute

Era c-o tânără-n putere,

Cu analizele făcute

Şi SMURD-ul în apropiere. (VASILE MANOLE)

 

 

UNUI GURMAND

Eşti obez şi nu faci sport,

La cât eşti de mâncăcios,

Nu mai pot să te suport,

C-ai ajuns…”lipidinos”. (VASILE MANOLE)

 

 

UNOR STATE CARE SE CALCĂ PE BĂTĂTURĂ

PENTRU A INTRA ÎN UE

Ca să intri-n Uniune,

Nu-i așa de lesne, da,

Dar să știi  că-i, națiune,

Și mai greu    ... să ieși din ea. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CE FEL DE NOUĂ POLITICĂ EUROPEANĂ AR VREA MACRON,

CARE DOREȘTE REVIZUIREA TRATATELOR DE ÎNFIINȚARE A UE?

Nu consensul tuturor

La luarea de decizii.

Pentru adoptarea lor

Să voteze doar   ... solizii. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

VODĂ - DA ȘI HÂNCU - BA

Presei țarul i-ar fi ordonat

S-o - mai moale - lase cu blitskrieg-u',

Doar că ea grozav s-a supărat:

Ce să mai îndruge cucurigu? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

VETERANII DE RĂZBOI DIN UCRAINA RESPING FELICITAREA

 ADRESATĂ DE ȚARUL RUS DE ZIUA VICTORIEI

Îți refuzăm urarea, majestate.

Nu-i culmea crasei tale mojicíi

Să ne urezi tihnire, sănătate

Și să ucizi bătrâni, femei, copii?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

VOCEA UNUI RUS EVADAT DIN INFERNUL IDEOLOGIC

Músai denazificată,

Zice-o voce - Mamma mia! -

Peste mări și țări plecată,

Nu Ucr ĭna, ci   ... Rusia. (LERU CICOARE)

CE NE AȘTEAPTĂ ÎN CURÂND?

Nutrirea nu-i un joc de báschet,

Iar prețurile cresc mereu.

O vizită la supermarket

Va fi curând ca la muzeu. (LERU CICOARE)

 

CÂȚI ROMÂNI VOR BENEFICIA DE VOUCHERE SOCIALE

DE PATRU LEI PE ZI?

Cum nu ștím câți mai suntém în țară,

Nú știm câți vor - doi covrigi pe zi - lua(ră):

 Două milioane mii trei sute, sună-un sistru,

Milioane trei, aruncă-un prim-ministru. (LERU CICOARE)

 

CAUZA INFLAȚIEI ȘI CRIZEI ÎN VIZIUNEA UNUI ȘEF DE STAT

Cade criza ca un bútin?

Scump curentul? Alimentul?

Vinovatul este Putin,

Nu Guvernul, Parlamentul. (LERU CICOARE)

 

 

 

CARE-I EXEMPLUL DEMN DE URMAT?

Să-ți cataloghezi elevul „papă-lapte”

Că nu ia mai sus de nota „șapte”,

Nici guvernul când, cu mult mai copt,

N-a luat vreodată nota „opt”?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

 

CE-A DEMONSTRAT TESTAREA LA LITERAȚIE A ELEVILOR?

Să te mai miri că patrujdoi la sută

Analfabeți sunt nefuncționali,

Iar patrușșapte tot la sută - Treaba-i slută! -

Au scorul  - minim doar funcționali? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

 

 

 

 

DUPĂ O VIZITĂ INOPINATĂ ÎN SUA,

SOLDATĂ CU DEMITEREA DIN FUNCȚIA DE LIDER DE PARTID,

PREȘEDINTELE SENATULUI ȘI-A PLANIFICAT

O SERIE DE VIZITE ÎN ȚĂRILE DIN EUROPA

Nu prea mult l-ar fi costat

O plimbare-n State. Hopa:

Pierde postul din Senat

Că se plimbă prin Europa? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

PENSIONARII CĂTRE MULT PROMIȚĂTORUL

MINISTRU AL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE

Nu avem de pensii zor

Că vor crește-n viitor.

Dă-le acum, dacă le ai,

Nu când noi vom fi în rai. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

OFERTA GUVERNANȚILOR

Au scumpit curentul; oare

Ne-au dat ambiant feeric?

Să mănânci doar pe întuneric;

 Faci amor la…lumânare. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

S-AU ÎNMULȚIT FURTURILE (Presa)

 - Dă-mi banii toți și te las!

 - Bă, ce cauți tu prin cas’,

Caut și eu ca și tine;

 Pensia doar mâine vine. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

 MAMA PROȘTILOR

Sunt o mamă eroină,

Torn la proști ca  o mașină;

Eu pe isteți nu-i suport,

Nici gând să fac un avort. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

NEBUNIE: 35 euro chilul de cireșe

Am vrut să cumpăr un chil,

Pentru mama și copil,

Dar oferta-i ucigașă;

Și le-am luat…câte-o cireașă. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

IAR DESPRE SOACRĂ

Dintre rimele la soacră,

 Cea mai bătucită-i “acră”;

Mai merge-o recunoscută,

 Potrivită: e “ciufută”. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ŞI-N LUMEA ASTA…

Si-n lumea asta răsturnată,

Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,

Savanţii noştri mor de foame

Si numai PROŞTII sunt deştepţi. (ION PRIBEAGU)

 

 

EI SUNT CA IARBA…

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,  

Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !

O, Doamne, de ne-ar creşte grâul

Cum cresc recoltele de... PROŞTI. (ION PRIBEAGU)

 

FEMEII

Îţi iert , femeie, tot: păcate,

Minciuni şi infidelitate;

Un lucru nu ţi-l iert, o, nu!

Că şi pe proşti îi naşti tot tu… (EFIM TARLAPAN)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

STUDIU: Somnul cu o sursă de lumină în cameră îngrașă și crește riscul unor afecțiuni grave

astăzi, 19:42
141

Expunerea la orice fel de lumină în timpul somnului crește riscul de obezitate şi alte probleme grave de sănătate, este concluzia unui studiu recent citat de CNN. Chiar și lumina slabă po...

Drapelul României sărbătorit de social-democrații botoșăneni (fotogalerie)

astăzi, 19:34
82

Drapelul României reprezintă mai mult decât o pânză tricoloră pe care o vedem arborată la sediile instituțiilor publice, pe lăncile militarilor ori în competițiile sport...

În cazul unui zbor anulat, cei afectați pot cere despăgubiri de până la 600 de euro

astăzi, 13:01
133

Legislația europeană le permite celor ce au de suferit din cauza unui zbor anulat să ceară companiei de transport o compensație ce poate ajunge și la 600 de euro. În plus, după cum a stab...