Loc de dat cu…EPIGRAMA (167)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (167)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

Armenii formează o comunitate etnică însemnată pentru cultura românească. Ei constituie un important bazin pentru cercetările psihologice şi sociologice. Alături de romi şi de evrei, ei devin și  ţinta unui umor sănătos, un exemplu foarte cunoscut fiind cel venit dinspre motivul  „Radio Erevan”,  pliat pe întrebări și răspunsuri  de genul: „Un ascultător întreabă: - Se poate pune bază  pe Ceauşescu?   Redacția răspunde: - Da, dar este de preferat să se pună acid”. Conştient că umorul este un fenomen care pune în evidenţă o comunitate socială, Cristian Lazarovici şi-a pus strămoşii sub tirul necruţător al epigramiştilor.   Volumul “Festivalul de caricaturi şi epigrame  “CIK DAMADIAN” (Editura “Ararat”, Bucureşti, 2021, prefaţa: Bedros Horasangian), este înnobilat şi de creaţiile epigramiştilor participanţi la prima ediţie a acestui concurs: Gheorghe Bâlici,  Vasile Blidaru, Rodica Calotă,  Aurel Chira, Maria Chirtoacă,  Condrat Pleşca,  Nicuşor Constantinescu,  Grigore Cotul,  Violeta Cuturescu,  Valentin David,  Grigore Dobreanu, Ana Drăgoianu, Andreea Raluca Filimon,  Dorel Gaftoneanu,  Ioan Gârda,  Laurenţiu Ghiţă,  Mirela Grigore, Gheorghe Ifimie,  Ion Diviza, Vasile Larco,  Florin Leşan Foca,  George Mahalu,  Vasile Manole,  Constantin Moldovan,  Ion Moraru,  Radu Nastasia, Cătălina Orşivschi,  Stelică Romaniuc,  Laurenţiu Rotaru,  Sorin Finchelstein,  Ştefan Başno,  Gabriel Todică,  Petre Vasilescu şi  Vili Aflorăresei.

Cititorii acestui volum vor observa la semnatarii epigramelor o abordare pragmatică a umorului prin faptul că ironia şi aluzia sunt preponderente: Simţul umorului la armeni – „Duşmanilor ce vin pe tancuri / Şi-n mare supărare îs / Armenii de le-ar spune bancuri, / Aceştia ar muri de râs…” (Gheorghe Bâlici);  Salvatorul – „Parlamentari mai vechi de-un an / Au început să se grăbească, / Şi-l vor pe domnul Varujan, / Să-i miruiască.” (Grigore Cotul);  Pe aceeaşi frecvenţă – „Constat că Radio-Erevan / Transmite-n stilu-i pitoresc / Dezbateri demne de maidan / Din Parlamentul românesc.” (Violeta Cuturescu);  Noroc armenesc – „În viaţă nu mi-a mers aşa de bine, / Că sunt de felul meu plăpând, aerian / Dar poate-o da norocul peste mine / Să am parcursul domnului…Vosganian.” (Ana Drăgoianu); Pas cu pas, treptat, treptat… - „Botoşaniul e oraşul / De armeni întemeiat, / Şi-a pornit cu ei făgaşul, / Totuşi, noi… l-am terminat!” (Dorel Gaftoneanu); Redivivus Ion Vodă – „Fi`ndcă politicienii / Au profilul necioplit / N-ar fi rău să dea armenii / Încă-un Vodă cel Cumplit!” (Constantin Moldovan); Originea armeanului român – „S-a născut, în mod firesc, / Prin unirea, dacă vrei, / Dintre „cucul armenesc” / Şi cu „pupăza din tei”;” (Ion Moraru); Motoare de căutare – „Vorbind aici de căutare, / desigur, Google este tare, / Şi totuşi eu, ca bun armean, / Întreb la Radio Erevan.” (Sorin Finchelstein);

 Unii autori au mers şi pe diferenţe de nivel cultural, social şi chiar lingvistic, preluându-se elemente de dominaţie armeană în istoria lumii, câţiva transmiţând cele mai complexe nuanţe ale acestei etnii: Prolificul Cik Damadian – „Avea nevoie de-Ararat, / Iar muntele a mers la el / Când Cik, un deget n-a mişcat… / De pe zglobiul lui penel” (Vasile Blidaru);  Luther Simjian – inventatorul bancomatului – „Înjur pe Luther Simjian, / Cu toţi prietenii din sat, / În fiecare zi din an… / Când n-avem bani în bancomat!” (Valentin David); Armeanul Garri Kasparov – „Mizând pe sfânta noastră imitare, / Îţi mulţumesc, Mărite Campion / Căci învăţând a şahului mutare, / Am prins nevasta-n şură…c-un pion!” (Ana Drăgoianu); Bancomatele – Există-n lume de decenii / Şi mulţumim din toţi plămânii: / De nu le inventau armenii, / Ce mai spărgeau acum românii?”  (Ioan Gârda);  Capitala Armeniei, oraş foarte vechi – „Afirmă orişice armean, / Că drumurile, bunăoară, / Întâi duceau spre Erevan, /  Apoi spre Roma legendară!” (Vasile Larco);  Caricaturistul Cik Damadian – „Spirit critic pronunţat, / Un armean, aşa de viţă, /El pe nimeni n-a iertat, / Că-i făcea doar din peniţă.” (Vasile Manole);  In memoriam: Florin Halagian – „Un antrenor de os armean, / Ce mândru îşi purta chipiul, / Iar de nu-i respectai un plan, / Mergeai acasă cu…taxi-ul.” (Stelică Romaniuc); Ana Aslan, inventatoarea Gerovitalului – „Sunt mulţi în lume amatori / Să-i folosească elixirul, / Dar uni-s mai conservatori / (Vosganian preferă… mirul)!” (Laurenţiu Rotaru);  Omagiu – „Maestrul Cik Damadian / Cu-a lui peniţă genială / A demonstrat că un armean / Şi-n artă poate face şcoală!”  (Ştefan Başno).

Rămân la ideea că un concurs  de caricaturi şi epigrame organizat de o etnie cu referire la ea însăşi este un lucru formidabil. Astfel de concursuri  pun în evidenţă caracterul multilateral al umorului, mai ales când evidente sunt trimiterile lingvistice, situaţionale şi culturale. În concluzie, a fost prima ediţie şi vorba lui Bedros Horasangian: „Anul acesta ne vom mulţumi c-o expoziţie, cu niscaiva epigrame, câteva glume bune şi, în mod cert, un pahar de vin”. Aşteptăm ediţia a doua. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

CA-NAINTE

Totul este ca-nainte,

De belele n-am trecut,

Se trag sforile, se minte…

Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)

 

„DEŞTEPŢII”  PĂMÂNTULUI

De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,

Şi actualii, dar şi foştii,

Cei mai deştepţi de pe Pământ

Au fost întotdeauna... PROŞTII. (ION PRIBEAGU)

 

CURCILE

Curcile,-n conflict cu câinii,

 Seamănă cu noi, românii –

  Au un imn, ca noi, şi ele:

 „Somnoroase păsărele…” (EFIM TARLAPAN)

 

URMÂND „PORUNCA LENINISTĂ”    

Înţeleaptă povaţă le daţi

Celor tineri, mereu hămesiţi:

„Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”...

Că de lucru oricum nu găsiţi! (ION DIVIZA)

 

STEMA ŞI SCHEMA UNUI

LIDER COMUNIST    

Schimbând ciocanul cu BAROSUL,

În mare-a luptă pentru-un ban,

A obţinut, în fine, osul

Şi-a devenit un BAROSAN. (ION DIVIZA)

 

RAPORT PERIODIC

Biroul pentru imigrări

Constată, astăzi, cu stupoare,

Că vin la noi, din alte ţări,

Doar păsările migratoare. (GRIGORE COTUL)

 

SECHELELE UNOR FOŞTI

Mânaţi de-acelaşi sentiment

Ce-i aparent înălţător,

Trăiesc trecutul în prezent,

Să-l proiecteze-n viitor. (GRIGORE COTUL)

 

SĂNĂTATE ŞI IUBIRE

Şeful grea povară are,

Inimioara-i poartă vina:

Duce boala pe picioare,

Dar pe-amantă cu maşina. (VASILE LARCO)

 

CONFRUNTĂRI ISTORICE

S-au înfruntat în lung război

Aceste două mari perechi:

Demult: ciocoii vechi şi noi,

Recent: corupţii noi şi vechi. (VASILE LARCO)

 

DIN SFATURILE MAMEI

Isteaţă fata şi de-ar fi să numeri,

La două chiar nu-i iese din cuvânt:

Îşi ţine mândră capul spre pământ,

Şi foarte demn... picioarele pe umeri! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

UN POLITICIAN FĂRĂ MASCĂ

Nu c-ar fi din lumea bună,

Dar cum eu îl ştiu de-o viaţă,

Mască n-are cum să-şi pună...

Pur şi simplu... n-are faţă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

PROVERBIALĂ

La pomeniri se-ntâmplă-un lucru groaznic:

Mâncând rapid bucatele din praznic,

Cei nepoftiți își trag mereu folosul,

Iar invitații, fără loc,ponosul.(MIHAI HAIVAS)

 

ÎN ROMÂNIA DE AZI (amfibrah)

Știind că și statul te fură,

La coadă te duci, unde stai

Noi taxe s-achiți, plin de ură,

Căci scad mult nivelul de trai.(MIHAI HAIVAS)

 

CU SAU FĂRĂ MASCĂ?!

Cine-ar ști să lămurească

Următoarea întrebare:

Cel cu barba foarte mare

Poartă sau nu poartă mască?(EUGEN DEUTSCH)

 

TRASEISTUL POLITIC

Își face fără jenă saltul,

Trecând ușor, ca la paradă,

Din vechiul său partid într-altul

De parc-ar traversa o stradă.(EUGEN DEUTSCH)

 

ÎNŢELEPTUL

Este foarte înţelept,

Cu alură cam de crai,

Iar când  zbiară, nu-i inept:

De nu vine vin, e vai! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REMANIERE GUVERNAMENTALĂ

Prezentă numai pe-o hârtie,

Doar o idee-ar incuba

Miniştri patruzeci să fie,

Ca-n basmul cu Ali-Baba. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PROPRIETATE LA ŢARĂ

Simt în mine-aşa o grabă,

Căci, dorind extensie,

În sfârşit m-apuc de treabă:

Am ieşit la pensie! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNUI TRASEIST POLITIC

Un ins versat şi unsuros,

Un mafiot cu sânge rece,

Când l-au somat cu „Masca jos!”,

A lepădat vreo nouă-zece. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

NUPŢIALĂ

Iubindu-se întâia oară,

Au constatat un fapt banal:

El s-a convins că ea-i…FECIOARĂ

Iar ea, că-i TAUR…comunal! (ION MORARU)

 

DECLARAŢIE

Iubito, te-aş fi pus în ramă,

Atâta de frumoasă eşti!

De nu aflam, de bună seamă,

Că eşti momeală pentru… PEŞTI! (ION MORARU)

 

EREDITATE INCERTĂ

Parcă are mintea creaţă

Să-l educi speranţă nu-i,

Că munciră să-i dea viaţă

Toţi… clienţii mamei lui! (GEORGE EFTIMIE)

 

EXPLICAŢIILE AVOCATULUI

Barbă mare, păr pe cap,

Cu profil de infractor,

N-am putut ca să-l mai scap,

L-a ras… domn` judecător!(GEORGE EFTIMIE)

 

PLAGIATUL LA CEI DE SUS

Seduşi de sacrul lor  fior,

Nici chiar sus-puşii nu-l ratează,

Că se descoperă uşor,

Dar tare greu se demonstrează!..(GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI PLAGIATOR

Şi după moartea ta, fireşte,

Tot ce-ai furat avea-va rost:

Să vadă lumea, când citeşte,

Ce om de litere ai fost!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

DUPĂ MECIUL GERMANIA - ROMÂNIA 2-1

(DIALOG STELICĂ ROMANIUC – ŞTEFAN BAŞNO)

A câștigat și de-astă dată,

Dar faptu-n sine nu-i mirare,

Ci doar că trupa e formată

Din arienii ... de culoare! (STELICĂ ROMANIUC)

 

Neamțul blond, cu ochi albaștri

Este o prejudecată!

Negrii sunt acum pilaștri

În echipa mult titrată...(ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA MONDIALĂ A POȘTEI

(DIALOG STELICĂ ROMANIUC – ŞTEFAN BAŞNO)

 

UNEI ÎNTREPRINZĂTOARE

Afacerea îi merge strună,

Chiar dacă-i greu să recunosc,

Dar ea a fost o fată bună...

De la o poștă o cunosc. (STELICĂ ROMANIUC)  

 

Te știu un vajnic familist

Timid, cuminte ,cu pudoare

Deci, scuza-mă dacă insist:

Ai pus la poștă o scrisoare?...(ŞTEFAN BAŞNO)  

 

PELERINAJUL SĂRĂCIEI

(DIALOG STELICĂ ROMANIUC – ŞTEFAN BAŞNO)

Poate Câțu nu cunoaște,

Dar prin ordinele sale,

Ne înghesuim la moaște

Pentru două-trei sarmale. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Acum se-nghesuie la moaște

Lângă habotnicii de ieri

Și cei care, din an în Paște

Mănâncă, fin'că sunt șomeri! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Și sigur o sa vezi la Iași

Hoți, curve, lepre și borfași,

Conducători cu cefe late

Din pensiile înghețate! (STELICĂ ROMANIUC)

 

Figurile de care glăsuiești

Pe la biserici sigur nu  găsești

Dar le găsești prin crâșme și prin baruri

Prin parlament sau pe la festivaluri.. (ŞTEFAN BAŞNO)

CEARTĂ ÎNTRE SOȚI

(DIALOG STELICĂ ROMANIUC – ŞTEFAN BAŞNO)

Nevasta-i zice verde-n față,

Că i-a mâncat mulți ani din viață,

Iar el răspunde cu oftică:

- Nu tu te-ai vrut mai tinerică?! (STELICĂ ROMANIUC)

 

La treaba asta cu mâncatul

Mai câstigat iese bărbatul

La anii care-i papă soața

Poate să ia da capo viaţa! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

RAŢIUNEA CAPREI

Strigând-o lumea „grasa”,

Caprina cea cochetă

Purcede la dietă –

Deci, logic, sare masa… (SORIN FINCHELSTEIN)

 

SPIRIT LITERAR

Volumul tău e elocvent,

În spirit viguros, ardent;

Dar ce transpare mai la urmă,

Vorbind de spirit – e o tutmă. (SORIN FINCHELSTEIN)

(ŞTEFAN BAŞNO

 

PROBLEME DE PATERNITATE

Bătrân, a cunoscut o fată,

De care s-a îndrăgostit;

Aflând apoi că este...tată,

Fudul, ca prostul a-nghiţit! (MAX OPAIŢ)

 

NELINIŞTE

Ca românul get-beget,

Mă întreb : Ce pot să fac,

Dacă gaura-n buget,

Face alta la ...stomac? (MAX OPAIŢ)

 

CONCEPTUL ,,PAS cu PAS!"

Cu economia bună,

Doar un lucru mi-a rămas:

Fără ca să mi se spună,

Strâng cureaua... PAS cu PAS! (MAX OPAIŢ)

 

DISCURS ELECTORAL   

Activ printre hoţomani,

Dovedind şi viclenie,

„Fostul” v-a furat mulţi ani.

Daţi-mi o şansă şi mie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNUI PARLAMENTAR   

Nefăcând nici o scofală,

Somnoros notoriu,

L-au băgat în urna goală...

De la crematoriu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNUI VRSTNIC ÎNDRĂGOSTIT

Omul are-o ,,slăbiciune",

Făr' a fi în dezacord

Cu morala, dar pot spune

Că ce are-i de la...cord! (MAX OPAIŢ)

 

CÎȚU CĂTRE DEX
Cer să recunoști,
 Impun s-adăugați,
La sensul de “proști”
Și “nevaccinați”! (DUMITRU BUJDOIU)


RĂDOI, PASĂ ÎNAPOI
Dacă vrea să plece,
Îi dăm nota zece;
Dar, să-ncheie planul:
Să-l ia pe Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)


LA SPOVEDANIE
- Nu beau, nu-njur, nu urăsc,
Iubesc, dar nu preacurvesc;
 - N-ai păcat, ești credincios;
 - Atât că sunt…mincinos. ( DUMITRU BUJDOIU )


CÂND SOȚIA E MEDIC
Ca pe câine mă tratează,
Ca p-un porc, ca p-un măgar;
Ați ghicit ce profesează?
E medic…veterinar. (DUMITRU BUJDOIU)


URA(RE)  SOACREI
Nurorile te înjură,
Te fac acră, rea de gură;
Eu îți urez, de se poate,
Să închizi ochii…la toate. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ÎNVINGĂTOARE?

Câștigătoare? Se dezminte

Echipa zisă velier:

A câștigat un președinte,

Dar a pierdut un premier. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CE MARE-I SACRIFICIUL!

A-și etala înverșunat capriciul

Când oamenii ca pe conveier mor

Nu-arată cât de mare-i sacrificiul

Nețărmuritei lor dureri pentru popor? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SPITALELE ÎN PANDEMIE

Nu-s leacuri, săli, modúle noi.

Sunt buni numai de hanțe.

Trimit soldații la război

Cu pușca fără gloanțe. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

RECORDURI LA DECESE?!

Moartea ótova prin corduri

Panglici taie-albastre,

Doar că astea nu-s recorduri:

Dítamai dezastre! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎN LIPSA UNOR MEDICAMENTE VITALE

În pacea unei dulci evlávii,

Când astrul dă să scapete,

Ne facem că tratăm bolnavii,

Iar dânșii mor pe capete. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DESPRE ȘEF - NUMAI DE BINE

Da, -i victorie-à la Pyrrhus,

Dar vrea glose pozitive,

Infectat de-un septic virus

Al trufiei excesive. (LERU CICOARE)

 

REPROȘ MALIȚIOS ÎN COALIȚIE

Am coabitat comme ça

Nici un an, dar nici o lună, 

M-ai lăsat apoi de rea

Și-acum mă găsești de bună?! (LERU CICOARE)

 

BLESTEMAȚI SĂ RĂMÂNEM ÎMPREUNĂ

Un pic la moțiune te-am

Trântit, ca să te porți mai bine,

Mi-am revenit când zisu-ți-am:

„Adio, dar   ... rămân cu tine!” (LERU CICOARE)

 

REPLICI LA NEGOCIERI ÎNTRE UN MANDATAR ȘI UN LIPSIT DE MANDAT

- N-am mandat să fac propuneri.

- Păi, atunci, la ce-ai venit?

- Ca să pipăi   ... predispuneri.

- N-ai decât: sunt de granit! (LERU CICOARE)

 

CEARTĂ PE PRAGUL RATEI DE INFECTARE

DSP - să-nchidă școala

Că-i dezastru și-i sinistru,

Doar că nu-i prea fierbe oala:

Este-o lege și-un   ... ministru. (LERU CICOARE)

 

CEL MAI PERICULOS VIRUS

Școlile, cu mic, cu mare,

Trec online fără măsură:

Cea mai mare infectare

Este    ... lipsa de căldură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DE ȚI-AI PUNE SEMNĂTURA

PENTRU VACCINAREA MEA...

Cum te-aș crede că m-ajută

A nu-ajunge în sicriu,

Nu-ți asumi când nici o rută

Ca să nu mai pari diliu? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CÂND NICI CERTIFICATUL VERDE NU CERTIFICĂ...

Dacă, -n fond, și vaccinații

Pot transmite infectări,

N-ar fi-ntregii populații

Să-i propunem și testări? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

FĂRĂ SCRUPUL ȘI CULOARE

Vaccinul n-are hotare,

Nici comisionul bari.

El e-n mare căutare

Și la curțile mai mari. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

VICTORIE?

Lege grea pentru offshore-uri

A fost dată-n folosință

Și, deși-s numai controluri,

Mulți o cred o biruință. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Săveni a fost capitala multiculturalității de Ziua Națională

Joi, 2 Decembrie 2021
494

Orașul Săveni a fost capitala multiculturalității, miercuri, de Ziua Națională a României, găzduind un conglomerat de evenimente artistice, o lansare de carte și activități festive div...

Dramatic: Un botoșănean luptă să trăiască, după ce a fost înjunghiat de un coleg de muncă

Joi, 2 Decembrie 2021
1051

Un bărbat de 46 de ani, din Botoşani, se zbate între viaţă şi moarte, după ce a fost înjunghiat în gât de un coleg de muncă. Conflictul a avut loc în curtea unei s...

APIA așteaptă cererile de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2022

Joi, 2 Decembrie 2021
123

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) Centrul Judetean Botosani informează că în perioada 01 - 15 decembrie 2021 se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de P...