”Se instalează roaba lui Dumnezeu, Monahia Fevronia, stareță a sfintei Mănăstiri Vorona, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh! Vrednică este!”.
Maica Fevronia a fost instalată joi, în cadrul unei slujbe emoționante, la care a participat PS Nichifor Botoșăneanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de obștea Mănăstirii Vorona.
”Primește toiagul acesta, pe care sprijinindu-te vei conduce turma Tatălui”, au fost cuvintele care au însoțit-o în noua misiune pe mult mai tânăra măicuță a Voronei.
Maica Fevronia a înlocuit-o pe stavrofora Teofana Scântei, care pe 10 ianuarie a împlinit 57 de ani de stăreție în 72 de ani de monahism.
Monahia Fevronia, noua stareţă, face parte din obştea Mănăstirii Vorona de mulți ani. A împlinit numeroase ascultări de-a lungului timpului, de la ghidaj și lucrări de secretariat, la responsabilităţi legate de comunicare între mănăstire şi instituţii ori personalităţi laice şi religioase, dovedind a fi o persoană cu iniţiativă şi bun organizator.
Maica Teofana, o viață în credință!
Maica Teofana Scântei s-a născut în ziua 30 iunie 1934, în satul Chișcăreni, astăzi orașul Săveni, județul Botoșani, ca al șaptelea copil al părinților Costache și Maria Scântei, primind la motez numele Fevronia. Avea doar 8 ani când a intrat prima dată pe poarta Mănăstirii Agafton, de unde nu a mai vrut să plece, fiind lăsată de părinți în grija maicii Mitrodora Savel, cea care avea să se ocupe de educația ei duhovnicească și intelectuală. La 14 ani devine rasoforă. În 1949, în 1949, cu binecuvântarea Mitropolitului Sebastian Rusan, este mutată la Mănăstirea Râşca. În 1954, la vâsta de 20 de ani, este tunsă în monahism chiar de către Părintele Mitropolit Sebastian Rusan.
Până în 1959, în urma decretului comunist de lichidare a mănăstirilor, a fost alungată de la Râșca. Ajunge să muncească la Filatura de in şi cânepă din Fălticeni, alături de alte maici izgonite din mănăstiri. În anul 1968, prin stăruinţa vrednicului de pomenire Patriarh Iustin Moisescu, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, au fost redeschise Mănăstirea Vorona, cu obşte de călugăriţe, şi schitul Sihăstria Voronei, cu obşte de călugări.
La 10 ianuarie 1969, maica Teofana Scântei a fost numită stareţă a Mănăstirii Vorona și, de atunci, s-a ostenit zi și noapte în rugăciune, ascultări și muncă pentru a readuce și a menține frumusețea lăcașului de cult.
Maica Teofana a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, în perioada 1979-1984.
Mănăstirea Vorona a cunoscut, în această perioadă de 55 de ani, momente de înflorire prin restaurarea celor trei biserici, prin construirea a trei case monahale şi amenajarea unei noi gospodării anexe, dar și prin sporirea vieții duhovnicești și prin organizarea a numeroase acţiuni filantropice.
Maica din Vorona impresionează prin înțelepciune creștină, dar mai presus de toate prin discreție și o aleasă mărturisire a credinței.