O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Există un obicei destul de apropiat unei stări fireşti ca autorii cărţilor de umor (epigrame, fabule, parodii etc.) să înnobileze conţinutul lor apelând la creaţii ale unor caricaturişti. Nu oricine poate s-o facă pentru că, pe lângă talent, caricaturistul trebuie să fie şi un mare altruist. Trebuie avută puterea de a nu se pune doar pe el în valoare ci şi pe autorul volumului care îl găzduieşte, încât tripla interacţiune CARICATURIST – AUTOR – CITITOR să dezvăluie intenţiile primilor doi, simultan atingându-şi, fără ocolişuri, scopul faţă de al treilea. Un astfel de caricaturist trebuie să aibă ştiinţa filtrării secvenţelor propuse de autor pentru a da plusvaloare demersului ironic al acestuia. Ar fi în avantajul diadei caricaturist – autor, deoarece cititorul, de multe ori avizat, face o analiză comparativă pornind de la orizontul său pliat pe o serie de vizibilităţi, importante fiind cele sociologice sau psihologice.
Un astfel de caricaturist este Costel Pătrăşcan, pe care îl apreciez foarte mult alături de Constantin Pavel, de autorul “barburismelor” din “Dilema veche”, de Bogdan Covaciu şi de alţi câţiva. Costel Pătrăşcan nu hiperbolizează portrete, la el contează dialogul ca generator de poante şi bancuri scurte, veritabele epigrame fără rimă. Spiritul său ludic, unul care nu dă în băşcălie, poartă două semnificaţii mari. Una particulară care dă stilul acesta “pătrăşcănesc” atît la nivel de text cât şi la nivel de grafică, şi unul la nivel de societate, pornind şi numai de la extraordinarul fapt că te face să zâmbeşti prin hazul de necaz, satira socială sau chiar alternanţa dintre situaţiile paradoxale şi cele total neparadoxale. Spune, la un moment dat, Costel Pătrăşcan: „…ca și caricaturist, ca moralist, fiindcă asta suntem în ultima instanță, trebuie să ai un set de repere, de simboluri pe care nu le poți judeca la comun. Cu ele putem face diferența dintre bine și rău, dintre înainte și înapoi, dintre zi și noapte”.
La caricaturistul în discuţie primează mesajul lingvistic prin grefarea elementelor umoristice pe un aforism, un vers al unui poet consacrat (vezi cele ale lui Eminescu în care armonizarea text-desen este formidabilă), un cuvânt simplu sau compus, o frază, un dialog etc. Funcţia estetică este evidentă însă eu găsesc foarte multe şi în domeniul social. Dintre cele opt funcţii enunţate de universitarul Lucia Adăscăliţa eu m-aş opri la „a distra prin umor”, „a educa”, „a consemna actualitatea”, „a demistifica” şi „a contesta”. O aplecare deosebită o are pentru ultimele două când vine vorba despre politicieni sau instituţii. Costel Pătrăşcan este un caricaturist la care epigramiştii vor apela fiindcă pune accent pe universul conceptual-ideatic al său dar şi pe al celuilalt (autor, cititor) căutând mereu o armonizare între ele. Numai astfel scopurile sale de domeniul eticii, distractive şi de comentare a actualităţii vor fi atinse. Şi nu s-ar spune că nu se întâmplă. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
OPORTUNISM
Azi militarul e un dur
Cu gândul şi cu fapta,
El face stânga-împrejur…
Dar dând onor la dreapta. (VALENTIN DAVID)
PE PLAIUL MIORITIC?
La Pentagon, Bruxelles şi CIA
Concluzia e clară, iat-o:
Nu mai trăim în România…
Că suntem pe terenul NATO. (VALENTIN DAVID)
MAJORAREA PREŢURILOR
La preţurile de pe piaţă
Ce saltă zilnic, îndrăzneţe,
Când nu putem să facem faţă
Atunci facem…feţe-feţe! (ION MORARU)
MIGRAŢIUNE POLITICĂ
Pe mine m-a cuprins stupoarea
Când am văzut un senator
Cum şi-a schimbat ades „culoarea”
De parc-ar fi un…semafor! (ION MORARU)
NECÂŞTIGĂTOR
O loterie-i căsnicia,
Deci, căutându-mi idealul,
Atunci când mi-am ales soţia,
Am tras şi eu…ca papagalul. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ÎNGRIJORARE
Bărbatul meu s-a învăţat
Să-mi dea bătaie când e beat,
Dar astăzi nu a dat în mine:
Mă tem că nu se simte bine. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DEVALORIZARE
Criza, producând o dramă,
Leul nostru - spun cu jale -
Cum e slab și fără „coamă”,
S-a făcut de... trei parale! (MIHAI HAIVAS)
MĂRTURIA SOȚIEI UNUI BEȚIV
Când îmi vorbea în „limbi străine” -
Fiind motivul cunoscut -
Să-l înțeleg pe soț mai bine,
M-am apucat chiar de băut! (MIHAI HAIVAS)
APROPO DE O ZICALĂ
Turtă beată n-am văzut,
Însă, de-un bărbat băut,
Mulți vor comenta, din burtă,
Că-i... beat turtă! (MIHAI HAIVAS)
CONJUGALĂ
Soţii bine se-nţeleg,
Drum cu flori ei îşi aleg,
Dar mai vine soacra mare
Şi le rupe câte-o floare. (VASILE LARCO)
CANDIDATUL
Prin tolba cu promisiuni
Vedeam, într-adevăr, minuni,
Ales, ne-a spus el: staţi pe pace,
Minune numai Domnul face! (VASILE LARCO)
APRILIE
Natura peste tot renaşte,
În toi e munca pe la sate,
E luna postului de Paşte…
Şi-a altor posture anulate. (VASILE LARCO)
EFECTELE PRESEI ÎN PANDEMIE
(Ştiri care-ţi taie răsuflarea)
Informaţii vin buluc
Pe canalele de ştiri.
Suntem ca la balamuc:
Ai miros, dar...nu respiri!? (MAX OPAIŢ)
UNUI LIDER FORMAL
Şeful nostru, cum il iei,
Pare că-i un pic anost;
De la alţii ia idei
Să nu pară că-i şi ...prost! (MAX OPAIŢ)
PROBLEMĂ DE PATERNITATE
Izolarea a fost bună !
Dacă ea te-a prins acasă,
Nimeni nu poate să spună
C-ai copii " străini " la masă! (MAX OPAIŢ)
LA O LANSARE DE CARTE
Atmosfera vrând s-o dreagă,
Medicul epigramist
A lăsat o sală-ntreagă
Cum stă omul la ...dentist!(MAX OPAIŢ)
BUCURIE DE MAMĂ
E mândră că în sine poartă
Și două mici ființe noi,
Ce-s chiar ferice cu-a lor soartă...
Că tată au... mai mult de doi... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DREPTATE CU LOPATA
Ce poate să-ţi subjuge judecata
Ca eludând justiţia română,
Să-ţi faci aşa dreptate cu lopata?!
N-aveai şi tu un par la îndemână? (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
BOALA
Vine-atunci când dau năvală
Viruși aprigi prin cetate;
Dar, chiar des, ne bagă-n boală
Unii cu... imunitate! (EUGEN DEUTSCH)
CIRCUL
Loc cu oameni de talent:
Acrobați, iluzioniști,
Clovni și câțiva ... tromboniști
În arena... Parlament. (EUGEN DEUTSCH)
INTERVENȚIA
O manevră ilegală
Ce te-mpinge-n sus , pe scară,
Însă care-i salutară
Dacă e chirurgicală.(EUGEN DEUTSCH)
UNUI TRASEIST REALES
Ţi-aş cam da vreo două beţe
Şi te-njur cu mult necaz
Fiindcă ai tu două feţe
Însă n-ai deloc obraz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CĂDEREA COMUNISMULUI
Comunist plin de bravadă
Când c-o damă-a exersat,
Secera-i stătu năroadă
Iar ciocan nici n-a visat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TRECEREA LA ORA DE VARĂ
Toţi aleşii azi înjură,
Plini în suflet de venin,
Revoltaţi că mâine fură
Cu o oră mai puţin. (GRIGORE COTUL)
SONDAJ
E clar că lumea o iubeşte,
Procentul a-nceput să-I crească
Exact în ritmu-n care creşte
Economia românească. (GRIGORE COTUL)
BUNĂ ÎNŢELEGERE
S-a măritat o tipă mai șireată
C-un avocat celebru-n tribunal,
Deși-i mai pune coarne câteodată
Nu-l face bou... că-i bun de papagal! (GEORGE EFTIMIE)
CONDIŢII DE ANGAJARE
LA MINISTERUL MEDIULUI
Li s-a cerut să aibă sâni și fund
Și un picior perfect, inconfundabil,
Și-un act notarial în plan secund,
Că siliconu-i... biodegradabil! (GEORGE EFTIMIE)
MINUNEA (de pe muntele Tabor)
Vecina mea-și lua tainul
Un păhărel de dimineață,
Și cred că a aflat vecinul
Văzând... schimbarea ei la față!(GEORGE EFTIMIE)
VISURI DE VEDETĂ
La Paris vedeta stă de peste-un an
Ca să își termine micul ei roman,
Și îl terminase, sunt trei zile-acu
Ea se vinde bine... dar romanul nu! (GEORGE EFTIMIE
CALUL TROIAN
Mulţi îl compară cu o cloşcă
Ce scoate pui taman la ţanc,
Iar ruşii îi mai zic matrioşcă:
Din el îți scot și tun, și tanc. (ION DIVIZA)
TRANSNISTRIA
La Nistrul meu, la mărgioară
Îşi face rusul încă-o ţară
Pe-o limbă-ngustă, de ţi-i milă
Cum stă Ivan într-o şenilă. (ION DIVIZA)
TĂRÂM DE BASM
Într-un colţ uitat de ţară,
Fără haltă, fără gară,
Fără internet, TV…,
Unde n-ajungea UE. (SORIN FINCHELSTEIN)
DANSUL EMANAŢILOR
Pe al doinei blând meleag,
Dat-au gaură în steag;
Ca să vină-apoi, discret,
Gaură să dea-n buget. (SORIN FINCHELSTEIN)
COLONIZATORII
La ei, pe unde-au fost odinioară,
Fiind prea mare dragostea de ţară,
Au început să o exporte bine,
Şi-abia de-ncape-n ţările străine!.. (GHEORGHE BÂLICI)
EVOLUŢIE
Maimuţa, coborând din pom,
Ne sugerase, parcă, pontul
Că pentru viitorul om
Era prea mare orizontul… (GHEORGHE BÂLICI)
DESANTUL
Atacuri ce vizează-n mare
Surpriza, și un fel de fentă;
În care-s implicați, în mare
Maiorul și-o… locotenentă! (GHEORGHE GURĂU)
EFECTE(militare)
În armată te-înțolește,
Și de-aici poate mirarea,
Inamicul folosește
Jocul de-a… sperietoarea! (GHEORGHE GURĂU)
FUMIGENELE
E știut că rolul lor,
Aș cum e și în viață,
Pentru-întregul nos’ popor
E ca să te țină-n ceață! (GHEORGHE GURĂU)
L-AU DAT DE GOL
Cum fata îl suna mereu,
Spunând c-au fost colegi în şcoală,
I-au zis că asta-i hărţuială:
-Ministrul n-a făcut liceu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
„FLĂMÂNZILOR”
Eu cred că politrucii sunt săraci
Şi-afirm aceasta cu deplin temei:
Până s-ajungă şi la cozonaci
Îi văd cum se mănâncă între ei. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DELĂSARE
L-a lăsat oricât să bea
Că ea nu-I soţie rea
Şi să facă tot ce vrea…
Până l-a lăsat şi ea. (VASILE MANOLE)
GELOZIE EXAGERATĂ
Când i-a spus ea vorba asta,
Că “aşa sunt toţi bărbaţii”,
Crunt şi-a mai bătut nevasta…
Cum de ştie cum sunt alţii? (VASILE MANOLE)
ULTIMA DORINȚĂ A VOTANȚILOR
(Vezi mărirea pensiilor peste trei 3 ani)
Fixați alegeri mai des,
Campanii electorale,
Promisiuni scris-orale;
Doar cu astea ne-am ales. (DUMITRU BUJDOIU)
D-AIA N-ARE URSU’ COADĂ!
(Apropo de vânătoarea dubioasă)
DNA-ul știe cursu’
Când ai dat doar șapte mii,
Prea ne-ai crezut ageamii;
Hai, prințule, plimbă ursu’! (DUMITRU BUJDOIU)
BREXIT FOTBALISTIC ÎN CUPELE EUROPENE
Trei din patru, în finale,
Sunt teamuri englezești,
Iau cupe continentale;
N-au...burleni de București. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE AMICI ÎNSURĂȚEI
- Faci sex cu logodnica?
- Când vrea ea, duminica;
- A mea cred că m-ar trăda,
- Nu mi-a spus că e a ta. (DUMITRU BUJDOIU)
REVENIȚI FLĂCĂI LA MATCĂ!
Veniți băi! La sat e bine;
Aveți și fete, nu-i bai,
Au învățat limbi străine,
Pe trotuare, în...Dubai. (DUMITRU BUJDOIU)
„DECOLONIZAREA”
(studiului muzicii în universități)
Și Beethoven, și Mozart - toți afară
Din educația-ne fină muzicală
Că-s prea legați, o oaie-n turmă zbiară,
De-o amintire gri: colonială. (NICOLAE MĂTCAŞ)
AFARĂ DIN CURRICULA UNIVERSITARĂ!?
Să te crucești de minți inginerești
Lui Newton vrând să-i pună sarsanale
Că, gravitând prin spațiile cerești,
Se implica-n hoțíi ... coloniale (!).(NICOLAE MĂTCAŞ)
COMPANIILE FARMACEUTICE
(război contra tratamentului cu plante medicinale)
E real, și nu legendă:
Nu cumva să te urtici
Când ți-or pune o amendă
Că faci ciorbă cu ... urzici. (NICOLAE MĂTCAŞ)
MĂSLUIRE CA-N CEAUŞISM
„O pădure cât o țară!” -
Ne-ndemna un șef opac.
Pe-o parceá ce-o defrișară
Nu-i plantat nici un copac. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PENSIILE SPECIALE ŞI DE SERVICIU
(mai mari decât salariile respective)
Pensiile de serviciu
Nu pot fi mai moderate?
Dar prin care artificiu
Au fost ele calculate? (NICOLAE MĂTCAŞ)
PREOT ISPITIT DE SATANA
(la spovedania unei minore în Săptămâna patimilor)
- „Zi că mă iubești, Suzana,
Mai ceva ca pe Hritos!”
- „Doamne (-și suflă-n sân puștana),
S-a întors lumea pe dos!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AUDITUL REPARTIZĂRII DOSARELOR
SE TERGIVERSEAZĂ
Să nu-i pese Curții oare
Cum se-mpart dosarele
Ori o trag din urmă tare,
Desuete, tarele? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘPAGA ÎNAPOI ,
(iar la dubă – amândoi)
Angajat la primărie,
Își vrea șpaga înapoi.
Au n-ați vrea la zdup, bădie,
Cu primarul - amândoi? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NEASIGURAT CU POST ASIGURAT
La Casa de Sănătate
Însuși el pare mirat
C-a fost șef plasat în state
Făr' a fi ... asigurat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE-NCHISOARE-AI FOST SALVAT
(mita s-a evaporat?)
Condamnat că lua mită
La doi ani cu suspendare.
Mita, dacă-i dovedită,
Se mai returnează oare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CIFRELE MORŢILOR DE COVID AU FOST MĂSLUITE?
Indignarea ia proporții
Că nu-s raportați toți morții.
PSD-ul, ofuscat:
„Unde-s morții? Au înviat?!” (LERU CICOARE)
ȘTIM NUMAI CÂT (ŞI CE) NE TREBUIE
Câți pierit-au de COVID,
Vii câți mai avem în țară -
N-ávem un raport valid.
Știm, în schimb, câți ne votară. (LERU CICOARE)
CÂND SUNT PREA MULTE MOAŞE
Un copil cu multe baice
Cu buricu-i netăiat.
Numărat cu multe-abace,
Mortu',-ades, nu-i raportat. (LERU CICOARE)
ZELUL UNOR MEDICI DE A PROMOVA UN ANUMIT VACCIN
Nici n-au răsărit bureții
C-au și apărut trompeții.
De ce-or proslăvi vaccinul?
Nu cumva le-au făcut plinul? (LERU CICOARE)
DUHOARE PESTILENŢIALĂ LA UMF
„Ești student nevaccinat?
Nu vii la examinare!” -
Au decis la rectorat,
Chit că e ... discriminare. (LERU CICOARE)