David Valentin, autorul volumului “Fabule trimorale” (Editura “Pim”, Iaşi, 2023), este un  lup singuratic. Stă acolo, în “bârlogul” său, şi scrie după stările de moment. Când este instinctiv scrie epigrame, când este reflexiv în exces scrie fabule cu mai multe morale. Are momente în care simte nevoia ca lumea să ştie că există şi atunci trimite creaţiile sale pe la concursurile de gen sau intră în dialog, cum ar fi cele cu Teodora Pas. Un distins critic, istoric literar, publicist şi jurnalist cultural, Iulian Cătălui,  se întreba în debutul unui eseu despre fabulă: “Cine mai citeşte fabule în ziua de astăzi?  Cine-I mai lecturează pe bătrânul înţelept Esop, pe persecutatul pesimist Fedru, pe răutăciosul La Fontaine, pe ironical moralist Krîlov, pe românul Grigore Alexandrescu?”  Iată, eu! Îl citesc pe blândul satiric (scuzaţi oximoronul!) David Valentin.

Ce aş putea să mai adaug la cele scrise de mine  despre volumul “Fabule de trei… norale” apărut în 2020 la Editura “Inspirescu”  (vezi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 143 din 2 mai 2021). Spuneam atunci un lucru care este valabil şi pentru volumul în discuţie: „Personajele arhetipale sunt astfel conduse de autor încât induc o realitate a psihologiei umane prin construcţii narative adecvate. Valentin David are o regulă: dipolul valoare morală – antivaloare morală este supus efectului de contrastare până când rezultă mai multe semnificaţii ce pot fi patul germinativ al unor morale”.

CITEȘTE ȘI: "Iftime vorbește despre cele mai mari greșeli. ”Când am crezut în Croitoru!” /..."

Cu altă ocazie spuneam că David Valentin este un “n-adic” al ideilor sale, adică la nivelul moralei unei fabule autorul putând face o extensie a ei, deocamdată la nivelul “3-adic”. Am constatat că autorul nu a fost de acord cu acest gest de generalizare şi mi-am retras punctual de vedere.  Azi, referindu-ne la volumul  “Fabule trimorale”,  putem adăuga la cele spuse că la  acest umorist destul de prolific sunt discernabile căteva aspect care îl caracterizează, deosebindu-l de ceilalţi: nu este afiliat unui “trib” în sensul definit de Eugen Istodor, are un apetit în a satiriza politicianul ceea ce face  să-l bănuim de afinităţi cu Caragiale, precum şi preocuparea de a prezenta teme din actualitatea imediată, simţindu-se amprenta lăsată de tranziţie.

Alegoria şi personificarea sunt la ele acasă în fabulele lui David Valentin. Ele scot în faţă, cu predilecţie, viciile naţionale date de patrioţii de faţadă, mofturile veleitariste, gesturile de maidanezi ale politicienilor, lupta pentru ajungerea la  ciolan, mangafalele, omul nedrept (unjust), individul rău (bad), insul malign (evil), indivizii cu două feţe, falşii doctoranzi, dictatura măgarilor, pupincuriştii, cozile de topor, cei fără coloană vertebrală, spiritul de turmă, porcul promovat politic („nu e bun pentru cârnat, / n-are carne, n-are slană, bun e doar de guiţat”), propaganda deşănţată,  elementele de adulter, alianţele făcute pe bază de scopuri josnice etc.

David Valentin respectă structura consacrată a fabulei, intervenind doar asupra părţii finale: morala.  Aceasta suportă, în calitatea ei de componentă esenţială a speciei, o dezvoltare pe trei paliere ale argumentării. Nu cunosc mecanismul interior prin care îşi construieşte David Valentin fabulele,  dar am credinţa că mai întâi caută două morale tip avertisment, pune povestea, apoi descoperă o a treia morală pentru a asigura dimensiunea etică. Deşi povestea suportă o dilatare a faptelor personajelor nu se simte o dispersare a elementelor satirice.

David Valentin  descoperă şi trei noi tipologii: femeia bancomat („Natalitatea scade ne-ncetat, / Când o femeie-i ca un bancomat!”), cârtiţa de suprafaţă („Orbit când eşti de îngâmfare şi clar nu poţi să vezi în faţă, / Te vei schimba treptat şi sigur în cârtiţă de suprafaţă”) şi beizadeaua fără frână („… e un fel de-aurolac / Poate doar să o parcheze câteodată… în copac!”).  Toate suportă câte o analiză pe baza fabulelor  „Ţapul ispăşitor” (p. 99),   „Şoarecele şi cârtiţa” (p. 96) şi „Accident de Paște” (p. 14). 

Şi cu acest volum de fabule  „trimorale” („cu trei morale”), David Valentin demonstrează apetitul său pentru dimensiunea  morală a fabulei.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

ROMÂNIA DODOLOAŢĂ

La Alba ‒ tricolor în braţe ‒
Ne-am adunat, uniţi în crez,
Ca României dodoloaţe
Să-i facem un cinstit botez.
La horă, se mai alipiră  
Şi frăţiori de peste Prut;
Care nicicum nu se gândiră
De lu’ Ivan i-o fi plăcut.
La Alba ‒ tricolor în braţe ‒
Ne-am adunat, uniţi în crez,
Ca României dodoloaţe
Să-i facem un cinstit botez.
Da’ nu s-au prins în hora noastră
Și verișorii de la Tisa,
Că pentru ei a fost năpastă,
Cum văru’ Gyuri plânsu-mi-s-a (SORIN FINCHELSTEIN)

ASEMĂNARE   

Vorbei să-i găsesc eu rostul,
Spun pe-un ton deloc strident:
E primejdios şi prostul,
Dar şi cel inteligent! (ELENA MÂNDRU)

LEGILE SE VOTEAZĂ „SUS”  

Veşnic o să se menţină
Şi la legi aceeaşi boală:
Le fac cei cu "burta plină",
Pentru cei cu "burta goală". (VASILE LARCO)

LA DOCTOR, DUPĂ CHEF    

- Mi-e foarte rău. Ieri, la agapă,
Băut-am bere, vin, trascău,
Spre seară, doar un strop de apă.
Să-mi fie, de la apă, rău?! (VASILE LARCO)

PROFA LA ORA DE EDUCAŢIE SEXUALĂ

La clasă astăzi a predat

De sarcină, cum s-o previi...

Dar mult mai multe a aflat

Din ceea ce i-au spus elevii...(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

ROTIRI POLITICE

Aşa cum tot omul ştie

Pe a vieţii scurtă scenă

După o ciumă roşie,

Apare-o febră galbenă!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

SUFOCAŢI DE TAXE, IMPOZITE ŞI CRIZĂ    

Sunt multe dări la stat, e-un lucru cert,
Dar guvernanții au un nou capriciu
Și, din salarii, vor să taie-un sfert...
Norocul meu că nu mai am serviciu! (IOAN TODERAŞCU)

TANDEMUL PREŞEDINTE-PREMIER     

Îi văd cu câtă râvnă inventează
Impozite și taxe, tot mai des,
Și nu mă mir defel că ne taxează
... Prostia noastră de a-i fi ales!(IOAN TODERAŞCU)

DIFERENŢA   

De-mparţi cu ei un simplu colţ de pâine
Pe drumul vieţii aspru, sinuos,
Un câine e-un prieten credincios,
Iar un prieten, uneori e câine! (VASILE VAJOGA)

EPIGRAMA  

Pe câmpia literară,
Epigrama-i, s-ar părea,
Pentru unii, floare rară,
Pentru alţii, iarbă rea. (VASILE VAJOGA)

PERSPECTIVĂ

La noi, pretinse minți deștepte

Susțin schimbarea, din păcate,

Ea trebuie să mai aștepte

Aproape nouă luni... jumate!  ( MAX OPAIŢ)

PE LITORAL  ... (și nu numai!)

Adesea vezi pe litoral

Câte-o duduie; socotește

(Plimbându-se c-un animal!),

Cât ar costa să-și ia și... pește?...( MAX OPAIŢ)

POLITICĂ de CADRE

E-o cutumă-n Parlament;

Șeful mare la Senat

Se alege-n mod curent,

Dintre cei ce-au ...plagiat! ( MAX OPAIŢ)

EROARE… MUSULMANĂ

O clauză fără de temei

E-n dogmele lor sacre

Că poţi să ai zeci de femei

Cu tot cu… soacre! (DUMITRU MONACU)

SIMŢUL MĂSURII

Aş putea, de bună seamă,

Să-l ajung pe Păstorel

Însă nu la epigram,

Poate doar la… Ottonel! (DUMITRU MONACU)

CA LA NOI, LA NIMENEA!

Stăm cu gripa-n bătătură,

Şi produce noi tulpini,

Iar prostia-i pe măsură,

Prinsă bine-n… rădăcini! (IOAN MAMAISCHE)

POEMUL CUPLULUI

Căsnicia-i poezie

Cu rimă împerecheată,

Sau îmbrăţişată – fie,

Dar, mai des, încrucişată! (IOAN MAMAISCHE)

MODERNIZARE

Am schimbat cam tot ce-a fost,

Mod de lucru şi structuri,

Azi muncim pe procedure,

Dar, măcar, ne iese… prost! (IOAN MAMAISCHE)

DIAGNOSTIC
Am fost respins, mărturisesc,
De o vecină arătoasă,
Că patru țigle îmi lipsesc
Din care... trei nu sunt pe casă! (AXENTE IUGA)

BUCLUC
Din patru rânduri, trei le-am scris
Șofând, cu foarte mare vervă,
Al patrulea mi l-a transcris
O asistentă-ntr-o...rezervă! (AXENTE IUGA)

PRIMA NINSOARE
A nins un ceas, cu fulg subțire,
O neauă fină, lucitoare,
Dar, fix în ora următoare,
S-a dus...ca prima mea iubire! (AXENTE IUGA)

PRIMARUL ȘI IDEEA UNEI BĂI COMUNALE
Ideea cu o mare baie
Lui i-a venit ca o scânteie
Acum, vreo zece, stau să taie,
O panglică la cea idee. (AXENTE IUGA)

CU MUSCA PE CĂCIULĂ

Ești cu musca pe căciulă

Nu-ncerca să joci vre-un rol...

Mai bine-i să taci din gură

Căci singur te dai de gol...! (IOAN TIMOFTE)

                                                      

PRINS CU MÂȚA-N SAC

De la cotețul cu pui

Tot te juri că n-ai furat

Dar acum ce-o să mai spui

Că te-am prins... cu puiu-n sac? (IOAN TIMOFTE)

MAI STRÂNGEȚI CUREAUA

Aviz de la Uniune

Și-un ultim avertisment :

Să strângem  cureaua bine

C-ajungem în faliment... (IOAN TIMOFTE)

DUMNEZEU ÎȚI DĂ, DA-N TRAISTĂ NU-ȚI PUNE

Dacă te rogi zi și noapte

Si faci numai fapte bune

Dumnezeu îți dă de toate

Dar...în traistă nu îți pune! (IOAN TIMOFTE)

PROST SA FII, NOROC SĂ AI

Nu-ți trebuie multă carte

Ca să trăiești ca în rai

Și poțI ca să ai de toate...

Prost să fii...noroc să ai! ((IOAN TIMOFTE)

                                                        

ÎN FAȚA SINGUREI LIBRĂRII DIN ORAȘ

Doi pilangii și vechi amici:

- Ce cafenea- ar merge-aici?!

- Zici de una literară?

- Cafe-bar, mese și-afară. (DUMITRU BUJDOIU)

DE CE SĂ TE CHINUIE UN BĂRBAT?*

După ce a divorțat,

Alt mariaj a-ncercat,

De data asta ciudat:

Ea cu ea s-a măritat. (DUMITRU BUJDOIU)

* Andria Johnson, 39 ani, din Maryland, SUA, s-a căsătorit

    oficial cu ea însăși. (Click)

BEȚIVUL ȘI LEGEA STICLELOR

Pensie mică, sub mie,

Cât beau, nu-mi ajunge mie;

Dar, mai fac rost de parale,

Că-mi vând și sticlele goale. (DUMITRU BUJDOIU)

MASTER CHEF

Un bucătar vestit e,

Dar e cu-a lui la cuțite;

Îi dă aluzie curentă,

Când îi face ceai…de mentă. (DUMITRU BUJDOIU)

LA GHICITOARE

- Tact-tu e-n sală de sport,

- Minți, că tata este mort!

- Ba tu minți, sau vrei scandal;

Eu zic de cel natural. (DUMITRU BUJDOIU)

STOMATOLOGII-AU LUAT-O RAZNA

La dentist te duci năuc,

Te-ntrebi, oare mă mai duc?

Nu de teama de durere,

Ci, de câți euro-ți cere… (DUMITRU BUJDOIU)

FASTUOS EVENIMENTUL,

MAI SUBȚIRE TRATAMENTUL

De Unire, -n hanuri, hale,

Mâncám gratis mici, sarmale.

Anul ăsta – fără ban

Nici fasole, nici ciolan. (LERU CICOARE)

BATEM INSISTENT LA PORȚILE SCHÉNGEN -ULUI

Critériile tehnice-s la punct.

O.K. e-n vamă, judecând la rece.

Doar vreun primar mai fércheș sau adjunct

Vreodată-n veac neobservat mai trece. (LERU CICOARE)

NOI ȘI COLEGII NOȘTRI DE DESTIN DIN UE

Ne susțin cu calm treaptă cu treaptă,

Doar intrarea-n Schéngen – șui, nelégic -,

Au întins-o pân’ la sfântu-așteaptă.

Acum noi o amânăm    ... stratégic (!). (LERU CICOARE)

ATLEȚI AI INVIOLABILITĂȚII SPAȚIULUI SCHENGEN

Súntem gata de la Nóe.

Nu ne-o demonstră tamán,

Dacă mai era nevoie,

Ex-primárul băimăreán? (LERU CICOARE)

„ȘI NU VOI CA SĂ MĂ LAUD...”

De ani de zile, Chárles Michél,

S-o duc în Schéngen lupt în van,

În schimb am pus-o ușurel

Hăt pe radárul african! (LERU CICOARE)

DEVIZĂ FAMILIARĂ

Și-a făcut în opt ani tăuréni

Din șederea sa la Cotroceni

Tot un fel de Hákuna matáta:

Farniénte ce-o să-l deie gata. LERU CICOARE)

MOD MODERN DE-A-ȘI SALVA COLEGII DE PEDEAPSĂ

(sau O MÂNĂ SPALĂ PE ALTA)

Magistráții-și júdecă bresláșii,

Scoși vremelnic, sigur, din simbríe,

Ani de zile, calculându-și pașii,

Încât fapta să li se prescrie,

Să-i repună-n post (așa-i scenariul!),

Statul returnându-le salariul. (LERU CICOARE)

PRINȚ CONDAMNAT AL ROMÂNIEI

PUS SUB PROTECȚIE FRANCEZĂ

Știam că-i prinț moștenitor,

Din strat în strat zburdând ca iezii,

Dar când să-l înțărcăm ușor,

L-au strâns la sânul lor francezii. (NICOLAE MĂTCAȘ)

VACCINURI NESĂBUITE – COMISIOANE NESIMȚITE?

Pân’ la ei au fost și după,

Iară ei nu e penal.

DNA i-a pus sub lupă,

Căci bugetu-i fără hal. (NICOLAE MĂTCAȘ)

DE CE LE TREMURĂ GENUNCHII?

Greu să crédem c-ai fi scos

Țara tu din pandemie,

Dar ne doare pân’ la os

C-ai băcat-o-n datorie. (NICOLAE MĂTCAȘ)

A JURAT PE CARTEA SFÂNTĂ.

AZI OBRAZUL NU-L FRĂMÂNTĂ

A jurat pe înflorirea

Certă a poporului.

Ce ne-arată săvârșírea?

Propășirea-i doar a lui! (NICOLAE MĂTCAȘ)

FUG DE BINE SAU DE RĂU?

Românii noștri, știm prea bine,

Pe-un capăt pleacă-n țări străine

Nu doar la munci că le plac tare,

Ei fug cu drag și   ...la-nchisoare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

UN PRIMAR, CARE TRECEA VAMA DE DOUĂ ORI PE SĂPTĂMÂNĂ,

CONDAMNAT, FUGE DIN ȚARĂ CU PAȘAPORT STRĂIN ȘI NU E RECUNOSCUT

Prin vama unde trec mulți hoți

Adesea a trecut,

Îl cunoșteau vámeșii  toți.

Ieri nu l-au cunoscut. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

EX-PRIMARUL FUGAR ȘI BRAVII NOȘTRI  POLIȚIȘTI DE LA VAMĂ

Pân’ nu faci foc nu iese fumul.

Ce anecdótă ni s-a-ntins!

Întâi ei înșiși îi dau drumul

Și-apoi se-nfoaie că l-au prins! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

DATORIE DE 1,5 MLN. EURO CĂTRE O BIATĂ PENSIONARĂ

La răcoare când debarcă

Ex-primarul băimărean,

Cum va reuși să-ntoarcă

Împrumutul – lui mamán? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

IMPARȚIALITATEA JUSTIȚIEI PRIN PRISMA

SUSPECȚILOR ȘI A CONDAMNAȚILOR

Suspecți, slăvesc inopinát

Justiția română.

Cum îi condamnă meritat,

Cum i-i cuiva la... mână. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

CAMELEONISMUL LIDERILOR UDEMERIȘTI

Cât timp sunt la guvernare,

Toată lumea drepturi are.

Cum sunt scoși de la ciolan,

Hai cu jalba la sultan. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

LUMINI DE CRĂCIUN CA-N ANII CEI BUNI

Toți clamau economíe

Fincă n-ávem energie.

Prevestirea unei bezne

A fost doar un joc de glezne? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

SPORTIVII-AMBASADORII NOȘTRI-N LUME

Pe stadioane súntem astre

Cu sóbrul imn al Țării noastre.                                                                                         

Ne fac de râs la chefuri grele

Cu miorlăiéli și cu manéle. (NICOLAE CRIHĂNEANU)