România pregătește o reformă majoră a Codului penal, adaptată la noile realități digitale: de la reguli stricte pentru conținutul online până la incriminarea explicită a materialelor generate cu inteligență artificială. Proiectul vine pe fondul creșterii accelerate a cazurilor de abuz asupra minorilor în mediul virtual și schimbă inclusiv modul în care aceste infracțiuni sunt definite și sancționate.
România pregătește una dintre cele mai importante modificări ale Codului penal din ultimii ani, într-un context în care explozia abuzurilor asupra minorilor în mediul online pune presiune pe autorități să adapteze legislația la noile realități digitale.
Un proiect legislativ depus în Parlament vizează reformarea profundă a art. 374 din Codul penal, introducând pentru prima dată incriminarea explicită a conținutului generat cu inteligență artificială și schimbând inclusiv modul în care aceste infracțiuni sunt definite.
Inițiativa vine pe fondul unor date alarmante: numărul dosarelor a crescut de peste 10 ori în ultimul deceniu, iar zeci de mii de alerte internaționale ajung anual la autoritățile din România, potrivit stiripesurse.ro.
Numărul cazurilor a crescut cu 12,8% într-un singur an, iar dosarele DIICOT au ajuns de la 218 în 2016 la 2.595 în 2025. În paralel, peste 36.000 de rapoarte privind materiale suspecte de abuz sexual asupra minorilor au fost transmise autorităților române într-un singur an.
Autoritățile vorbesc deja despre o diversificare a metodelor: de la distribuirea în grupuri închise, la șantaj, manipulare și, tot mai des, conținut generat artificial.
AI-ul intră în Codul penal: ce se schimbă concret
Proiectul introduce, în mod explicit, noile tipuri de infracțiuni generate de tehnologie.
Printre cele mai importante modificări se numără incriminarea materialelor create sau manipulate prin inteligență artificială, dar și a „manualelor de instrucțiuni” pentru producerea acestor conținuturi.
De asemenea, legea va face diferența între producerea, distribuirea și accesarea materialelor, stabilind sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor.
O altă schimbare majoră este confiscarea obligatorie a dispozitivelor și a beneficiilor rezultate din aceste infracțiuni, măsură menită să limiteze rețelele și recidiva.
Dispare termenul „pornografie infantilă”: schimbare de paradigmă
Una dintre cele mai sensibile modificări vizează terminologia juridică.
Proiectul propune eliminarea sintagmei „pornografie infantilă” și înlocuirea acesteia cu „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, în linie cu standardele internaționale (CSAM).
Argumentul este clar: aceste materiale nu sunt „conținut”, ci dovezi ale unor abuzuri reale asupra copiilor.
Reguli noi și pentru minori
Legea introduce și un cadru mai nuanțat pentru situațiile în care sunt implicați minori apropiați ca vârstă.
Se evită astfel incriminarea automată a adolescenților în contexte consensuale, dar se păstrează sancțiuni ferme în cazurile de constrângere, manipulare sau distribuire fără consimțământ.
Platformele online, următoarea țintă
Pe lângă modificările din Codul penal, autoritățile analizează și responsabilizarea platformelor digitale.
Direcția este clară: site-urile și platformele care intermediază astfel de conținuturi ar putea fi obligate să aibă un rol activ în prevenirea și raportarea abuzurilor.