Revin la volumul lui Ştefan Ivanovici-Terenţiu ”Boabe de piper” (Tipografia „Tinerimea Română”, Bucureşti, 1933) cu referiri la partea a doua, cea care conţine epitafuri. În prima parte a cuvântului înainte semnat de autor, cu simţul umorului care îl caracterizează, explică de ce volumul său se numeşte „Boabe de piper” şi nu simplu „Epigrame”, cum era moda: „Titlul de pe copertă va mira, poate, pe unii din cumpărătorii volumului de faţă, iar pe „privitorii de vitrine” – pe ei, care formează marea majoritate a intelectualilor din această ţară – îi va putea chiar decepţiona, căci „privitorii de vitrine” se decepţionează uşor, de la prima vedere, numai astfel putând ajunge la hotărârea promptă de-a nu cumpăra mai nici o carte de literatură, mai ales românească. În ce priveşte cartea franceză, s-ar părea că ea prezintă un avantaj pentru mulţi: purtată ostentativ în mână, la plaje, prin parcuri, prin trenuri etc. le dă iluzia că devin mai interesanţi, că nu pot trece neobservaţi. Cât despre o parte din „sexul frumos”, cum să nu prefere cartea franceză, când ea vine de la Paris ca şi atâtea articole de „ultimă modă”? S-ar putea chiar să devină o dovadă de bun gust grija elegantelor noastre ca nuanţa rochiei, pălăriei şi pantofilor să se asorteze cu aceea a copertei cărţii franceze. Închizând paranteza şi sub influenţa acestui snobism, zic şi eu: REVENONS A NOS MOUTONS!
E adevărat că multă vreme epigramiştii noştri îşi botezau volumele pur şi simplu „Epigrame”. De altfel, şi poeţii noştri se mărgineau, pe vremuri, să şi le intituleze, modest şi banal, „Poezii” sau „versuri” şi încă poeţi de talia lui Vlahuţă. Mai târziu, însă, poeţii români au preferat titluri mai evocatoare, ca, de pildă… „Flori de coacăze”, „Boabe de rouă” etc. Cum, de la o vreme încoace, şi epigramiştii noştri au adoptat acelaşi fel de a-şi intitula volumele, ca să fiu în „ritmul vremii”, afirmând, în acelaşi timp, o dată mai mult, şi pentru genul volumului meu, dreptul la un titlu sugestiv şi original, l-am botezat „Boabe de piper”.
Teoreticienii domeniului consideră ca fiind subspecii ale epigramei epitaful epigramatic şi madrigalul epigramatic. Elis Râpeanu întăreşte această clasificare, afirmând că deşi la începuturile lor au avut o existenţă de sine stătătoare, îşi justifică denumirea de subspecii ale acestei specii literare atunci când au structură de epigramă. Alcătuite din două versuri sau din patru versuri, epitafurile lui Ştefan Ivanovici-Terenţiu se încadrează, în mare, structurii de epigramă, sunt umoristice, cum ar zice Victor Slăvescu, şi respectă definiţia dată epitafului, ca să dau un simplu exemplu, de George Budoi: „Îl descrie-n patru rânduri / Pe cel pus în patru scânduri”. Epitafurile acestui volum nu au nici o urmă de autoironie, nu vizează nume de persoane ci doar ocupaţii şi preocupări ale celor vizaţi: Pe mormântul unui avar – „Când sufletul şi-a dat, / Trecând în veşnicie, / O lume s-a mirat, / Fiind prima-i dărnicie.”; Pe mormântul unui medic – „Inconştientă este moartea / Şi lacomă de te-nfiori, / Căci şi-a-nghiţit cu nepăsare / Pe cel mai bun din furnizori.”; Pe mormântul unui academician – „Ce dureros ne-neacă plânsul, / La gândul că nu-l mai vedem! / Decât „nemuritor” ca dânsul, / Mai bine ca Mathusalem!”; Pe mormântul unui original – „S-a străduit viaţa toată / Să pară un original, / Şi astăzi, pentru prima dată, / N-avu-ncotro şi fu…banal.”; Pe mormântul unui mizantrop – „Muritori, nu-mi plângeţi soarta! / Îndelung timp am dorit: / Ori voi toţi să fiţi aicea, / ori doar eu – sunt fericit!”.
Ştefan Ivanovici-Terenţiu excelează şi în epitaful alcătuit din două versuri. Pentru timpul respectiv, când mecanismele creaţiei nu erau aşa de stricte, această unitate strofică abordată e destul de concisă, plină de un umor condensat: Pe mormântul unui avar – „Nu-l mai plângeţi c-a murit, / Plângeţi-l că n-a trăit!”; Pe mormântul unui boxer – „Din pumnii lui n-o să rămână / Decât o mână de ţărână.”; Epitaful unei femei libertine – „În ceruri, unde nu-s dorinţi, / M-aş plictisi…cu-atâţia sfinţi!”; Pe mormântul unui tragedian – „În sfârşit! E prima oară, / Când ştiu şi el să moară!”
„Boabe de piper” , o carte de epigrame şi epitafuri care se apropie de 90 de ani, nu prea se deosebeşte cu mult, ca mecanism de creaţie, de cerinţele zilelor noastre, şi acesta este un lucru bun. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NEPĂSARE
La chirurgie-ntins pe masă
Cu limba-şi face sfânta cruce,
E răbdător, dar nici că-i pasă
În care cimitir l-or duce. (VASILE LARCO)
SOŢUL DRĂGĂLAŞ
El are-o soaţă ca o floare,
Cu buze dulci, superbe gene,
Şi-o ţine doar în „puf şi pene”…
Dar pân’ la urmă o să zboare! (VASILE LARCO)
MOTIVAŢIE CONJUGALĂ
Declara un domn în frac
Pe terasă la o bere:
Divorţează că îi plac
Numai…lunile de miere! (VASILE LARCO)
SACRIFICIU
Căutând un trai decent,
Fi’ndcă banii sunt puţini,
Soţul pleacă-n Occident,
Iar soţia…prin vecini. (GRIGORE COTUL)
SONDAJ PRENATAL
Îţi răspund imediat,
Dacă-s întrebaţi ce vor:
Mamele-şi doresc băiat,
Taţii doar să fie-al lor. (GRIGORE COTUL)
SUB SPECTRUL JUSTIȚIEI
Când ajunge la putere,
Orice guvernant avar
Ce, prin furt, își face-avere
Este-un viitor fugar.(MIHAI HAIVAS)
DESCRIERE
Eternul sufletelor mag
Și nestatornic din născare,
Amoru-i un copil pribeag,
Iar ca să-l prinzi... e lucru mare!(MIHAI HAIVAS)
ȘI EI SUNT BUNI LA CEVA
Proștii, în această lume,
Merite chiar pot s-adune,
Căci prin ei - și nu sunt glume -
Punem preț pe-nțelepciune.(MIHAI HAIVAS)
CUI PE CUI…
Un meşter bun, de la Vaslui,
Bătea în cap făr-de folos
Un cui ce se plângea zelos
Că meşteru-i tot timpul „cui”! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
RECLAMA SUFLETUL COMERŢULUI
Cu trup felin şi părul coamă
Precum uleiul din vitrină
Deşi-i o cunoscută poamă
Ea e mereu extravirgină! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
PARADOX ELECTORAL
Țara este în derivă!
Cu asemenea „tezaur”,
Performanța-i negativă,
„Poleită” mult cu ... A.U.R.! (MAX OPAIŢ)
UNOR ALEȘI
Demnitari de rang înalt,
Cu ambiții personale,
Fac la patru ani un salt
... la parale! (MAX OPAIŢ)
SERVILISM POLITIC
Între-atâtea NUME, care
Fost-au rând pe rând la cârmă,
Amintesc doar pe CUTARE,
Care „ umblă” ca pe... sârmă! (MAX OPAIŢ)
LONGEVITATE
Își vorbesc doi veterani:
- Eu optzeci, tu opt'șdoi,
- Doamne, peste câțiva ani,
Vom îmbătrâni și noi! (AXENTE IUGA)
PAUZELE LUNGI ȘI DESE
CHEIA MARILOR SUCCESE
O zicală de-altădată,
Care-acum îmi vine-n minte,
Astăzi este perimată,
Cu al nostru președinte! (AXENTE IUGA)
INTERVENȚIE INUTILĂ
Geaba SMURD-ul a venit
Pentru o descarcerare,
Că șoferul, cel rănit,
Cu mașina-i...în SALVARE. (AXENTE IUGA)’
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
3 OCTOMBRIE – ZIUA MONDIALĂ A ZÂMBETULUI
Din moși strămoși se povestește
Că-i știi pe oameni după față,
În timp ce unii râd mânzește,
Alții zâmbesc pe sub mustață. (ILIE BÂTCĂ)
Când unul râde mânzește
Altul râde sub mustață;
Primul că se păcălește,
Celălalt – de caragață! (ŞTEFAN BAŞNO)
CA SĂ NU ÎI MAI RĂSPUND SOŢIEI
Un papagal, dar l-am ales
Pe unul ce știa să spună
Cuvintele ”Am înțeles!”. (ILIE BÂTCĂ)
Și crezi că-i place la soție?
Eu cred că ai greșit aici
De vrei să-i faci o bucurie
Tu trabuie s-o contrazici! (ŞTEFAN BAŞNO)
- OPINIE FEMININĂ -
Bărbatul e precum mașina:
O etalezi cât este nouă,
Iar după ce i-a dat rugina,
E bună… numai dacă plouă! (NELU MATER)
ALTĂ OPINIE FEMININĂ
După părerea mea, bărbatul
Se-aseamănă cu bancomatul
Mai simți spre dânsul un imbold
Atât cat are bani în sold! (ŞTEFAN BAŞNO)
UCRAINA: CÂND TUNURILE VORBESC,
CURTEA MARȚIALĂ TACE?
Dacă-n stare de război
Se dau lupte, -i foc, se moare,
Represaliile-s în toi,
Cum de înfloresc țeparii?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MĂSURI DE AUSTERITATE
Fácem nói ordine-n țară,
Nu la ordin dinafară!
Vulgul când s-a răzvrăti:
E de vină FMI! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CĂ TOT VREM O ȚARĂ CA AFARĂ ...
Probează șefii-ne-n Dubai
Un ban cum poți să nu-l mai ai.
Să-i ducem și la șvezi* pe-o zi
Să-nvețe a-l chivernisi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
______________________________________________________
*Șvezi (învechit) – suedezi.
CINE SĂ DEA EXEMPLU DE ECONOMISIRE?
Ne-nvârt cu taxele pe dește
Și noi tăcem cum tace-un pește.
De ce nu-ncep de la vlădică,
Când crapul de la cap se strică? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ASUMAREA CU RĂSPUNDERE A RĂSPUNDERII
Numai la pócher treaba o poți drege
Partida s-o câștigi rapid c-o cvintă.
La manșă-ți iei răspunderea pe-o lege,
Dar nu te-aventurezi pe-o cvadragintă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
INTERESUL POARTĂ FESUL
Să susțină mediul de afaceri?
Fibra – liberalu-n sânge-o are?
Ba! Pe jar să-l pună la răscoaceri,
Fincă tare vrea la guvernare! (LERU CICOARE)
IMPERTURBABILI, ȘEFII?
Fug prin horn și prin băgeacă,
Căci partidul cade-n groapă:
Când corabia se-neacă,
Șoarecii se-aruncă-n apă. (LERU CICOARE)
UN BRONTOZAUR DEPĂȘIT DE TIMP
Pe vasluian îl iau în bășcălie
Nu că-a fost prins c-o sumă-atât de grasă,
Ci că-n caduca lui primitivíe
A nimerit mult prea prostește-n plasă. (LERU CICOARE)
CU TOATĂ PAZA, PROBELE DISPAR
Greu să priceapă-o minte cam retardă,
Căci nu-i fixat în niciun vechi edict,
Cum știu la timp concluziile să ardă
Și probele, o, Doamne, de delict! (LERU CICOARE)
AVANSĂRI CU-AMOREZĂRI
Vibrațiile maxime-s la ventru.
Ne-o dovedesc bârzoii noștri furi:
Cum au acces în funcții mari la centru,
Cum bag’ divorț și-o dau pe ... prospături. (LERU CICOARE)
UN NOU SLOGAN
Știți cu ce-au înlocuit sloganul
„Siguranță și încrédere”
Smardeiașii noștrĭ cu epoleți,
Care dau în oameni ca-n știuleți?
„Siguranța noastr e bulanul!
Bate până-l vei ucidere!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU PROTECȚIE „DE SUS”
Să te miri că au tutóre
Traficanții de minore
Când se-nfrupt’ din trufandale
Și structurile statale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONCURENȚĂ
Niște fete vesele iau foc
Când aud de-o cam ad-hoc măsură:
Adoratele jocuri de noroc
S-ar muta ca nadă ... pe centură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AC DE COJOCUL JOCURILOR DE NOROC
Aplicații-n păcănele
Să-nșele proștii cu ele.
Cercând a minți și statul,
Statul le-a și dat șah-matul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
OAZĂ DE LIBERTATE-N PANDEMIE
Interzis să ieși în stradă,
Stații, piețe, circ, capéle,
Să duci vaca la cireadă...
Liber doar la ... păcănele! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN CRITIC DE FILM
ÎNTR-UN SPOT PUBLICITAR PE TEMATICĂ MEDICALĂ
Când o vezi aflată-n trebi,
Ca-n arșice dând cu íchiul,
Zău că-ți vine s-o întrebi:
Ce-are filmul cu rinichiul? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AFLI LA SENECTUTE
Oare ce se-ntâmplă, frate,
Tot ce-nveți e…mizilic?
Deci, bine zicea Socrate:
“Eu știu că nu știu nimic” (DUMITRU BUJDOIU)
PREMIERUL AUSTRIEI TOT DĂ CU MUCI ÎN…SCHENGEN
Ce dracu vrea, le-am dat tot,
Iar la vot îl doare-n cot,
Parcă-i vorbit cu Orban;
O vrea iar vama la Bran?! (DUMITRU BUJDOIU)
CURAT…CORUPT, COANE BAROANE
Se-ntreabă cei ce-l votară
În Vaslui, (a câta oară?):
Câți Buzați or fi în țară,*
Să-i “pescuim” pân’ la vară. (DUMITRU BUJDOIU)
* Dumitru Buzatu, fost președinte CJ Vaslui, prins și arestat pentru mită
DOI PENSIONARI AUSTRALIENI,
TRĂIND PRIN CROAZIERE (Ziarele)
O viață fără calvaluri,
Cinci sute zile pe valuri;
Costul pe vapor, stabil,
Mai puțin ca la azil. (DUMITRU BUJDOIU)
TÂNĂR SFIOS LA FARMACIE
- Vorbesc încet, m-ascultați:
Pentru priapism ce-mi dați?
Farmacista, tot în șoapte:
- Cinci sute dolari pe noapte. ( DUMITRU BUJDOIU)