Revin la volumul lui Åžtefan Ivanovici-TerenÅ£iu ”Boabe de piper” (Tipografia „Tinerimea Română”, BucureÅŸti, 1933) cu referiri la partea a doua, cea care conÅ£ine epitafuri. În prima parte a cuvântului înainte semnat de autor, cu simÅ£ul umorului care îl caracterizează, explică de ce volumul său se numeÅŸte „Boabe de piper” ÅŸi nu simplu „Epigrame”, cum era moda: „Titlul de pe copertă va mira, poate, pe unii din cumpărătorii volumului de faţă, iar pe „privitorii de vitrine” – pe ei, care formează marea majoritate a intelectualilor din această Å£ară – îi va putea chiar decepÅ£iona, căci „privitorii de vitrine” se decepÅ£ionează uÅŸor, de la prima vedere, numai astfel putând ajunge la hotărârea promptă de-a nu cumpăra mai nici o carte de literatură, mai ales românească. În ce priveÅŸte cartea franceză, s-ar părea că ea prezintă un avantaj pentru mulÅ£i: purtată ostentativ în mână, la plaje, prin parcuri, prin trenuri etc. le dă iluzia că devin mai interesanÅ£i, că nu pot trece neobservaÅ£i. Cât despre o parte din „sexul frumos”, cum să nu prefere cartea franceză, când ea vine de la Paris ca ÅŸi atâtea articole de „ultimă modă”? S-ar putea chiar să devină o dovadă de bun gust grija elegantelor noastre ca nuanÅ£a rochiei, pălăriei ÅŸi pantofilor să se asorteze cu aceea a copertei cărÅ£ii franceze. Închizând paranteza ÅŸi sub influenÅ£a acestui snobism, zic ÅŸi eu: REVENONS A NOS MOUTONS!
E adevărat că multă vreme epigramiÅŸtii noÅŸtri îÅŸi botezau volumele pur ÅŸi simplu „Epigrame”. De altfel, ÅŸi poeÅ£ii noÅŸtri se mărgineau, pe vremuri, să ÅŸi le intituleze, modest ÅŸi banal, „Poezii” sau „versuri” ÅŸi încă poeÅ£i de talia lui Vlahuţă. Mai târziu, însă, poeÅ£ii români au preferat titluri mai evocatoare, ca, de pildă… „Flori de coacăze”, „Boabe de rouă” etc. Cum, de la o vreme încoace, ÅŸi epigramiÅŸtii noÅŸtri au adoptat acelaÅŸi fel de a-ÅŸi intitula volumele, ca să fiu în „ritmul vremii”, afirmând, în acelaÅŸi timp, o dată mai mult, ÅŸi pentru genul volumului meu, dreptul la un titlu sugestiv ÅŸi original, l-am botezat „Boabe de piper”.
Teoreticienii domeniului consideră ca fiind subspecii ale epigramei epitaful epigramatic ÅŸi madrigalul epigramatic. Elis Râpeanu întăreÅŸte această clasificare, afirmând că deÅŸi la începuturile lor au avut o existenţă de sine stătătoare, îÅŸi justifică denumirea de subspecii ale acestei specii literare atunci când au structură de epigramă. Alcătuite din două versuri sau din patru versuri, epitafurile lui Åžtefan Ivanovici-TerenÅ£iu se încadrează, în mare, structurii de epigramă, sunt umoristice, cum ar zice Victor Slăvescu, ÅŸi respectă definiÅ£ia dată epitafului, ca să dau un simplu exemplu, de George Budoi: „Îl descrie-n patru rânduri / Pe cel pus în patru scânduri”. Epitafurile acestui volum nu au nici o urmă de autoironie, nu vizează nume de persoane ci doar ocupaÅ£ii ÅŸi preocupări ale celor vizaÅ£i: Pe mormântul unui avar – „Când sufletul ÅŸi-a dat, / Trecând în veÅŸnicie, / O lume s-a mirat, / Fiind prima-i dărnicie.”; Pe mormântul unui medic – „InconÅŸtientă este moartea / Åži lacomă de te-nfiori, / Căci ÅŸi-a-nghiÅ£it cu nepăsare / Pe cel mai bun din furnizori.”; Pe mormântul unui academician – „Ce dureros ne-neacă plânsul, / La gândul că nu-l mai vedem! / Decât „nemuritor” ca dânsul, / Mai bine ca Mathusalem!”; Pe mormântul unui original – „S-a străduit viaÅ£a toată / Să pară un original, / Åži astăzi, pentru prima dată, / N-avu-ncotro ÅŸi fu…banal.”; Pe mormântul unui mizantrop – „Muritori, nu-mi plângeÅ£i soarta! / Îndelung timp am dorit: / Ori voi toÅ£i să fiÅ£i aicea, / ori doar eu – sunt fericit!”.
Åžtefan Ivanovici-TerenÅ£iu excelează ÅŸi în epitaful alcătuit din două versuri. Pentru timpul respectiv, când mecanismele creaÅ£iei nu erau aÅŸa de stricte, această unitate strofică abordată e destul de concisă, plină de un umor condensat: Pe mormântul unui avar – „Nu-l mai plângeÅ£i c-a murit, / PlângeÅ£i-l că n-a trăit!”; Pe mormântul unui boxer – „Din pumnii lui n-o să rămână / Decât o mână de ţărână.”; Epitaful unei femei libertine – „În ceruri, unde nu-s dorinÅ£i, / M-aÅŸ plictisi…cu-atâÅ£ia sfinÅ£i!”; Pe mormântul unui tragedian – „În sfârÅŸit! E prima oară, / Când ÅŸtiu ÅŸi el să moară!”
„Boabe de piper” , o carte de epigrame ÅŸi epitafuri care se apropie de 90 de ani, nu prea se deosebeÅŸte cu mult, ca mecanism de creaÅ£ie, de cerinÅ£ele zilelor noastre, ÅŸi acesta este un lucru bun. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NEPÄ‚SARE
La chirurgie-ntins pe masă
Cu limba-ÅŸi face sfânta cruce,
E răbdător, dar nici că-i pasă
În care cimitir l-or duce. (VASILE LARCO)
SOÅ¢UL DRÄ‚GÄ‚LAÅž
El are-o soaţă ca o floare,
Cu buze dulci, superbe gene,
Åži-o Å£ine doar în „puf ÅŸi pene”…
Dar pân’ la urmă o să zboare! (VASILE LARCO)
MOTIVAÅ¢IE CONJUGALÄ‚
Declara un domn în frac
Pe terasă la o bere:
DivorÅ£ează că îi plac
Numai…lunile de miere! (VASILE LARCO)
SACRIFICIU
Căutând un trai decent,
Fi’ndcă banii sunt puÅ£ini,
Soţul pleacă-n Occident,
Iar soÅ£ia…prin vecini. (GRIGORE COTUL)
SONDAJ PRENATAL
ÎÅ£i răspund imediat,
Dacă-s întrebaÅ£i ce vor:
Mamele-şi doresc băiat,
Taţii doar să fie-al lor. (GRIGORE COTUL)
SUB SPECTRUL JUSTIÈšIEI
Când ajunge la putere,
Orice guvernant avar
Ce, prin furt, îÈ™i face-avere
Este-un viitor fugar.(MIHAI HAIVAS)
DESCRIERE
Eternul sufletelor mag
Și nestatornic din născare,
Amoru-i un copil pribeag,
Iar ca să-l prinzi... e lucru mare!(MIHAI HAIVAS)
ȘI EI SUNT BUNI LA CEVA
ProÈ™tii, în această lume,
Merite chiar pot s-adune,
Căci prin ei - și nu sunt glume -
Punem preț pe-nțelepciune.(MIHAI HAIVAS)
CUI PE CUI…
Un meÅŸter bun, de la Vaslui,
Bătea în cap făr-de folos
Un cui ce se plângea zelos
Că meÅŸteru-i tot timpul „cui”! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
RECLAMA SUFLETUL COMERÅ¢ULUI
Cu trup felin şi părul coamă
Precum uleiul din vitrină
Deşi-i o cunoscută poamă
Ea e mereu extravirgină! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
PARADOX ELECTORAL
Èšara este în derivă!
Cu asemenea „tezaur”,
Performanța-i negativă,
„Poleită” mult cu ... A.U.R.! (MAX OPAIÅ¢)
UNOR ALEȘI
Demnitari de rang înalt,
Cu ambiții personale,
Fac la patru ani un salt
... la parale! (MAX OPAIÅ¢)
SERVILISM POLITIC
Între-atâtea NUME, care
Fost-au rând pe rând la cârmă,
Amintesc doar pe CUTARE,
Care „ umblă” ca pe... sârmă! (MAX OPAIÅ¢)
LONGEVITATE
ÎÈ™i vorbesc doi veterani:
- Eu optzeci, tu opt'șdoi,
- Doamne, peste câÈ›iva ani,
Vom îmbătrâni È™i noi! (AXENTE IUGA)
PAUZELE LUNGI ȘI DESE
CHEIA MARILOR SUCCESE
O zicală de-altădată,
Care-acum îmi vine-n minte,
Astăzi este perimată,
Cu al nostru președinte! (AXENTE IUGA)
INTERVENÈšIE INUTILÄ‚
Geaba SMURD-ul a venit
Pentru o descarcerare,
Că șoferul, cel rănit,
Cu maÈ™ina-i...în SALVARE. (AXENTE IUGA)’
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
3 OCTOMBRIE – ZIUA MONDIALÄ‚ A ZÂMBETULUI
Din moși strămoși se povestește
Că-i știi pe oameni după față,
În timp ce unii râd mânzeÈ™te,
AlÈ›ii zâmbesc pe sub mustață. (ILIE BÂTCÄ‚)
Când unul râde mânzeÈ™te
Altul râde sub mustață;
Primul că se păcălește,
Celălalt – de caragață! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CA SÄ‚ NU ÎI MAI RÄ‚SPUND SOÅ¢IEI
Un papagal, dar l-am ales
Pe unul ce știa să spună
Cuvintele ”Am înÈ›eles!”. (ILIE BÂTCÄ‚)
Și crezi că-i place la soție?
Eu cred că ai greșit aici
De vrei să-i faci o bucurie
Tu trabuie s-o contrazici! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
- OPINIE FEMININÄ‚ -
Bărbatul e precum mașina:
O etalezi cât este nouă,
Iar după ce i-a dat rugina,
E bună… numai dacă plouă! (NELU MATER)
ALTÄ‚ OPINIE FEMININÄ‚
După părerea mea, bărbatul
Se-aseamănă cu bancomatul
Mai simÈ›i spre dânsul un imbold
Atât cat are bani în sold! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
UCRAINA: CÂND TUNURILE VORBESC,
CURTEA MARÈšIALÄ‚ TACE?
Dacă-n stare de război
Se dau lupte, -i foc, se moare,
Represaliile-s în toi,
Cum de înfloresc È›eparii?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
MÄ‚SURI DE AUSTERITATE
Fácem nói ordine-n È›ară,
Nu la ordin dinafară!
Vulgul când s-a răzvrăti:
E de vină FMI! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÄ‚ TOT VREM O ÈšARÄ‚ CA AFARÄ‚ ...
Probează șefii-ne-n Dubai
Un ban cum poți să nu-l mai ai.
Să-i ducem și la șvezi* pe-o zi
Să-nvețe a-l chivernisi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
______________________________________________________
*Șvezi (învechit) – suedezi.
CINE SÄ‚ DEA EXEMPLU DE ECONOMISIRE?
Ne-nvârt cu taxele pe deÈ™te
Și noi tăcem cum tace-un pește.
De ce nu-ncep de la vlădică,
Când crapul de la cap se strică? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ASUMAREA CU RÄ‚SPUNDERE A RÄ‚SPUNDERII
Numai la pócher treaba o poÈ›i drege
Partida s-o câÈ™tigi rapid c-o cvintă.
La manșă-ți iei răspunderea pe-o lege,
Dar nu te-aventurezi pe-o cvadragintă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
INTERESUL POARTÄ‚ FESUL
Să susțină mediul de afaceri?
Fibra – liberalu-n sânge-o are?
Ba! Pe jar să-l pună la răscoaceri,
Fincă tare vrea la guvernare! (LERU CICOARE)
IMPERTURBABILI, ȘEFII?
Fug prin horn și prin băgeacă,
Căci partidul cade-n groapă:
Când corabia se-neacă,
Șoarecii se-aruncă-n apă. (LERU CICOARE)
UN BRONTOZAUR DEPĂȘIT DE TIMP
Pe vasluian îl iau în bășcălie
Nu că-a fost prins c-o sumă-atât de grasă,
Ci că-n caduca lui primitivíe
A nimerit mult prea prostește-n plasă. (LERU CICOARE)
CU TOATÄ‚ PAZA, PROBELE DISPAR
Greu să priceapă-o minte cam retardă,
Căci nu-i fixat în niciun vechi edict,
Cum știu la timp concluziile să ardă
Și probele, o, Doamne, de delict! (LERU CICOARE)
AVANSÄ‚RI CU-AMOREZÄ‚RI
Vibrațiile maxime-s la ventru.
Ne-o dovedesc bârzoii noÈ™tri furi:
Cum au acces în funcÈ›ii mari la centru,
Cum bag’ divorÈ› È™i-o dau pe ... prospături. (LERU CICOARE)
UN NOU SLOGAN
ȘtiÈ›i cu ce-au înlocuit sloganul
„Siguranță È™i încrédere”
SmardeiaÈ™ii noÈ™trÄ cu epoleÈ›i,
Care dau în oameni ca-n È™tiuleÈ›i?
„SiguranÈ›a noastr e bulanul!
Bate până-l vei ucidere!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CU PROTECÈšIE „DE SUS”
Să te miri că au tutóre
Traficanții de minore
Când se-nfrupt’ din trufandale
Și structurile statale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONCURENȚĂ
Niște fete vesele iau foc
Când aud de-o cam ad-hoc măsură:
Adoratele jocuri de noroc
S-ar muta ca nadă ... pe centură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AC DE COJOCUL JOCURILOR DE NOROC
Aplicații-n păcănele
Să-nșele proștii cu ele.
Cercând a minÈ›i È™i statul,
Statul le-a și dat șah-matul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
OAZÄ‚ DE LIBERTATE-N PANDEMIE
Interzis să ieÈ™i în stradă,
StaÈ›ii, pieÈ›e, circ, capéle,
Să duci vaca la cireadă...
Liber doar la ... păcănele! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN CRITIC DE FILM
ÎNTR-UN SPOT PUBLICITAR PE TEMATICÄ‚ MEDICALÄ‚
Când o vezi aflată-n trebi,
Ca-n arÈ™ice dând cu íchiul,
Zău că-È›i vine s-o întrebi:
Ce-are filmul cu rinichiul? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
AFLI LA SENECTUTE
Oare ce se-ntâmplă, frate,
Tot ce-nveÈ›i e…mizilic?
Deci, bine zicea Socrate:
“Eu È™tiu că nu È™tiu nimic” (DUMITRU BUJDOIU)
PREMIERUL AUSTRIEI TOT DÄ‚ CU MUCI ÎN…SCHENGEN
Ce dracu vrea, le-am dat tot,
Iar la vot îl doare-n cot,
Parcă-i vorbit cu Orban;
O vrea iar vama la Bran?! (DUMITRU BUJDOIU)
CURAT…CORUPT, COANE BAROANE
Se-ntreabă cei ce-l votară
În Vaslui, (a câta oară?):
CâÈ›i BuzaÈ›i or fi în È›ară,*
Să-i “pescuim” pân’ la vară. (DUMITRU BUJDOIU)
* Dumitru Buzatu, fost președinte CJ Vaslui, prins și arestat pentru mită
DOI PENSIONARI AUSTRALIENI,
TRÄ‚IND PRIN CROAZIERE (Ziarele)
O viață fără calvaluri,
Cinci sute zile pe valuri;
Costul pe vapor, stabil,
Mai puțin ca la azil. (DUMITRU BUJDOIU)
TÂNÄ‚R SFIOS LA FARMACIE
- Vorbesc încet, m-ascultaÈ›i:
Pentru priapism ce-mi dați?
Farmacista, tot în È™oapte:
- Cinci sute dolari pe noapte. ( DUMITRU BUJDOIU)