LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (270)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (270)

Revin la volumul lui Ştefan Ivanovici-Terenţiu ”Boabe de piper” (Tipografia „Tinerimea Română”,  Bucureşti, 1933) cu referiri la partea a doua, cea care conţine epitafuri. În prima parte a cuvântului înainte semnat de autor, cu simţul umorului care îl caracterizează, explică de ce  volumul său se numeşte „Boabe de piper” şi nu simplu „Epigrame”, cum era moda: „Titlul de pe copertă va mira, poate, pe unii din cumpărătorii volumului de faţă, iar pe „privitorii de vitrine” – pe ei, care formează marea majoritate a intelectualilor din această ţară – îi va putea chiar decepţiona, căci „privitorii de vitrine” se decepţionează uşor, de la prima vedere, numai astfel putând ajunge la  hotărârea promptă de-a nu cumpăra mai nici o carte de literatură, mai ales românească. În ce priveşte cartea franceză, s-ar părea că ea prezintă un avantaj pentru mulţi: purtată ostentativ în mână, la plaje, prin parcuri, prin trenuri etc. le dă iluzia că devin mai interesanţi, că nu pot trece neobservaţi. Cât despre o parte din „sexul frumos”, cum să nu prefere cartea franceză, când ea vine de la Paris ca şi atâtea  articole de „ultimă modă”? S-ar putea chiar să devină o dovadă de bun gust grija elegantelor noastre ca nuanţa rochiei, pălăriei şi pantofilor să se asorteze cu aceea a copertei cărţii franceze. Închizând paranteza şi sub influenţa acestui snobism, zic şi eu: REVENONS A NOS MOUTONS!

E adevărat că multă vreme epigramiştii noştri îşi botezau volumele pur şi simplu „Epigrame”. De altfel, şi poeţii noştri se mărgineau, pe vremuri, să şi le intituleze, modest şi banal, „Poezii” sau „versuri” şi încă poeţi de talia lui Vlahuţă.  Mai târziu, însă, poeţii români au preferat titluri mai evocatoare, ca, de pildă… „Flori de coacăze”, „Boabe de rouă” etc. Cum, de la o vreme încoace, şi epigramiştii noştri au adoptat acelaşi fel de a-şi intitula volumele, ca să fiu în „ritmul vremii”, afirmând, în acelaşi timp, o dată mai mult, şi pentru genul volumului meu, dreptul la un titlu sugestiv şi original, l-am botezat „Boabe de piper”.

Teoreticienii domeniului consideră ca fiind subspecii ale epigramei  epitaful epigramatic şi madrigalul epigramatic. Elis Râpeanu  întăreşte această clasificare, afirmând că  deşi la începuturile lor au avut o  existenţă de sine stătătoare, îşi justifică denumirea de subspecii ale acestei specii literare atunci când au structură de epigramă. Alcătuite din două versuri sau din patru versuri, epitafurile lui Ştefan  Ivanovici-Terenţiu   se încadrează, în mare, structurii de epigramă, sunt umoristice, cum ar zice Victor Slăvescu, şi  respectă definiţia dată epitafului, ca să dau un simplu exemplu, de George Budoi: „Îl descrie-n patru rânduri / Pe cel pus în patru scânduri”. Epitafurile acestui volum nu au nici o urmă de autoironie, nu vizează nume de persoane ci doar ocupaţii şi preocupări ale celor vizaţi:  Pe mormântul unui avar – „Când sufletul şi-a dat, / Trecând în veşnicie, / O lume s-a mirat, / Fiind prima-i dărnicie.”;  Pe mormântul unui medic – „Inconştientă este moartea / Şi lacomă de te-nfiori, / Căci şi-a-nghiţit cu nepăsare / Pe cel mai bun din furnizori.”;  Pe mormântul unui academician – „Ce dureros ne-neacă plânsul, / La gândul că nu-l mai vedem! / Decât „nemuritor” ca dânsul, / Mai bine ca Mathusalem!”;  Pe mormântul unui original – „S-a străduit viaţa toată / Să pară un original, / Şi astăzi, pentru prima dată, / N-avu-ncotro şi fu…banal.”; Pe mormântul unui mizantrop – „Muritori, nu-mi plângeţi soarta! / Îndelung timp am dorit: / Ori voi toţi să fiţi aicea, / ori doar eu – sunt fericit!”.

Ştefan Ivanovici-Terenţiu excelează şi în  epitaful alcătuit din două versuri.  Pentru timpul respectiv, când mecanismele creaţiei nu erau aşa de stricte, această unitate strofică abordată e destul de concisă, plină de un umor condensat: Pe mormântul unui avar – „Nu-l mai plângeţi c-a murit, / Plângeţi-l că n-a trăit!”;  Pe mormântul unui boxer – „Din pumnii lui n-o să rămână / Decât o mână de ţărână.”; Epitaful unei femei libertine – „În ceruri, unde nu-s dorinţi, / M-aş plictisi…cu-atâţia sfinţi!”; Pe mormântul unui tragedian – „În sfârşit! E prima oară, / Când ştiu şi el să moară!”

„Boabe de piper” , o carte de epigrame şi epitafuri care se apropie  de 90 de ani, nu prea se deosebeşte cu mult, ca mecanism de creaţie, de cerinţele zilelor noastre, şi acesta este un lucru bun. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

NEPĂSARE

La chirurgie-ntins pe masă

Cu limba-şi face sfânta cruce,

E răbdător, dar nici că-i pasă

În care cimitir l-or duce. (VASILE LARCO)

 

SOŢUL DRĂGĂLAŞ

El are-o soaţă ca o floare,

Cu buze dulci, superbe gene,

Şi-o ţine doar în „puf şi pene”…

Dar pân’ la urmă o să zboare! (VASILE LARCO)

 

MOTIVAŢIE CONJUGALĂ

Declara un domn în frac

Pe terasă la o bere:

Divorţează că îi plac

Numai…lunile de miere! (VASILE LARCO)

 

SACRIFICIU

Căutând un trai decent,

Fi’ndcă banii sunt puţini,

Soţul pleacă-n Occident,

Iar soţia…prin vecini. (GRIGORE COTUL)

 

SONDAJ PRENATAL

Îţi răspund imediat,

Dacă-s întrebaţi ce vor:

Mamele-şi doresc băiat,

Taţii doar să fie-al lor. (GRIGORE COTUL)

 

SUB SPECTRUL JUSTIȚIEI

Când ajunge la putere,

Orice guvernant avar

Ce, prin furt, își face-avere

Este-un viitor fugar.(MIHAI HAIVAS)

 

DESCRIERE

Eternul sufletelor mag

Și nestatornic din născare,

Amoru-i un copil pribeag,

Iar ca să-l prinzi... e lucru mare!(MIHAI HAIVAS)

 

ȘI EI SUNT BUNI LA CEVA

Proștii, în această lume,

Merite chiar pot s-adune,

Căci prin ei - și nu sunt glume -

Punem preț pe-nțelepciune.(MIHAI HAIVAS)

 

CUI PE CUI…

Un meşter bun, de la Vaslui,

Bătea în cap făr-de folos

Un cui ce se plângea zelos

Că meşteru-i tot timpul „cui”! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

RECLAMA SUFLETUL COMERŢULUI

Cu trup felin şi părul coamă

Precum uleiul din vitrină

Deşi-i o cunoscută poamă

Ea e mereu extravirgină! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

PARADOX ELECTORAL

Țara este în derivă!

Cu asemenea „tezaur”,

Performanța-i negativă,

„Poleită” mult cu ... A.U.R.! (MAX OPAIŢ)

 

UNOR ALEȘI

Demnitari de rang înalt,

Cu ambiții personale,

Fac la patru ani un salt

          ... la parale! (MAX OPAIŢ)

 

SERVILISM POLITIC

Între-atâtea NUME, care

Fost-au rând pe rând la cârmă,

Amintesc doar pe CUTARE,

Care „ umblă” ca pe... sârmă! (MAX OPAIŢ)

 

LONGEVITATE
Își vorbesc doi veterani:
- Eu optzeci, tu opt'șdoi,
- Doamne, peste câțiva ani,
Vom îmbătrâni și noi! (AXENTE IUGA)
 

PAUZELE LUNGI ȘI DESE
CHEIA MARILOR SUCCESE

O zicală de-altădată,
Care-acum îmi vine-n minte,
Astăzi este perimată,
Cu al nostru președinte! (AXENTE IUGA)


INTERVENȚIE INUTILĂ
Geaba SMURD-ul a venit
Pentru o descarcerare,
Că șoferul, cel rănit,
Cu mașina-i...în SALVARE. (AXENTE IUGA)’

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO 

3 OCTOMBRIE – ZIUA MONDIALĂ A ZÂMBETULU

Din moși strămoși se povestește

Că-i știi pe oameni după față,

În timp ce unii râd mânzește,

Alții zâmbesc pe sub mustață. (ILIE BÂTCĂ)

 

Când unul râde mânzește

Altul râde sub mustață;

Primul că se păcălește,

Celălalt – de caragață! (ŞTEFAN BAŞNO) 

 

CA SĂ NU ÎI MAI RĂSPUND SOŢIEI  

Un papagal, dar l-am ales

Pe unul ce știa să spună

Cuvintele ”Am înțeles!”. (ILIE BÂTCĂ)

 

Și crezi că-i place la soție?

Eu cred că ai greșit aici

De vrei să-i faci o bucurie

Tu trabuie s-o contrazici! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

- OPINIE FEMININĂ -
Bărbatul e precum mașina:
O etalezi cât este nouă,
Iar după ce i-a dat rugina,
E bună… numai dacă plouă! (NELU MATER)

 

ALTĂ OPINIE FEMININĂ   

După părerea mea, bărbatul

Se-aseamănă cu bancomatul

Mai simți spre dânsul un imbold

Atât cat are bani în sold! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

UCRAINA: CÂND TUNURILE VORBESC,

CURTEA MARȚIALĂ TACE?

Dacă-n stare de război

Se dau lupte, -i foc, se moare,

Represaliile-s în toi,

Cum de înfloresc țeparii?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

MĂSURI DE AUSTERITATE

Fácem nói ordine-n țară,

Nu la ordin dinafară!

Vulgul când s-a răzvrăti:

E de vină FMI! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CĂ TOT VREM O ȚARĂ CA AFARĂ ...

Probează șefii-ne-n Dubai

Un ban cum poți să nu-l mai ai.

Să-i ducem și la șvezi* pe-o zi

Să-nvețe a-l chivernisi. (NICOLAE MĂTCAȘ)

______________________________________________________

*Șvezi (învechit) – suedezi.

 

CINE SĂ DEA EXEMPLU DE ECONOMISIRE?

Ne-nvârt cu taxele pe dește

Și noi tăcem cum tace-un pește.

De ce nu-ncep de la vlădică,

Când crapul de la cap se strică? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ASUMAREA CU RĂSPUNDERE A RĂSPUNDERII

Numai la pócher treaba o poți drege

Partida s-o câștigi rapid c-o cvintă.

La manșă-ți iei răspunderea pe-o lege,

Dar nu te-aventurezi pe-o cvadragintă. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

INTERESUL POARTĂ FESUL

Să susțină mediul de afaceri?

Fibra – liberalu-n sânge-o are?

Ba! Pe jar să-l pună la răscoaceri,

Fincă tare vrea la guvernare! (LERU CICOARE)

 

IMPERTURBABILI, ȘEFII?

Fug prin horn și prin băgeacă,

Căci partidul cade-n groapă:

Când corabia se-neacă,

Șoarecii se-aruncă-n apă. (LERU CICOARE)

 

UN BRONTOZAUR DEPĂȘIT DE TIMP

Pe vasluian îl iau în bășcălie

Nu că-a fost prins c-o sumă-atât de grasă,

Ci că-n caduca lui primitivíe

A nimerit mult prea prostește-n plasă. (LERU CICOARE)

 

CU TOATĂ PAZA, PROBELE DISPAR

Greu să priceapă-o minte cam retardă,

Căci nu-i fixat în niciun vechi edict,

Cum știu la timp concluziile să ardă

Și probele, o, Doamne, de delict! (LERU CICOARE)

 

AVANSĂRI CU-AMOREZĂRI

Vibrațiile maxime-s la ventru.

Ne-o dovedesc bârzoii noștri furi:

Cum au acces în funcții mari la centru,

Cum bag’ divorț și-o dau pe   ... prospături. (LERU CICOARE)

 

UN NOU SLOGAN

Știți cu ce-au înlocuit sloganul

„Siguranță și încrédere”

Smardeiașii noștrĭ cu epoleți,

Care dau în oameni ca-n știuleți?

„Siguranța noastr e bulanul!

Bate până-l vei ucidere!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CU PROTECȚIE „DE SUS”

Să te miri că au tutóre

Traficanții de minore

Când se-nfrupt’ din trufandale

Și structurile statale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CONCURENȚĂ

Niște fete vesele iau foc

Când aud de-o cam ad-hoc măsură:

Adoratele jocuri de noroc

S-ar muta ca nadă   ... pe centură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

AC DE COJOCUL JOCURILOR DE NOROC

Aplicații-n păcănele

Să-nșele proștii cu ele.

Cercând a minți și statul,

Statul le-a și dat șah-matul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

OAZĂ DE LIBERTATE-N PANDEMIE

Interzis să ieși în stradă,

Stații, piețe, circ, capéle,

Să duci vaca la cireadă...

Liber doar la   ... păcănele! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UN CRITIC DE FILM

ÎNTR-UN SPOT PUBLICITAR PE TEMATICĂ MEDICALĂ

Când o vezi aflată-n trebi,

Ca-n arșice dând cu íchiul,

Zău că-ți vine s-o întrebi:

Ce-are filmul cu rinichiul? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

AFLI  LA SENECTUTE

Oare ce se-ntâmplă, frate,

Tot ce-nveți e…mizilic?

Deci, bine zicea Socrate:

“Eu știu  că nu știu nimic”  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PREMIERUL AUSTRIEI TOT DĂ CU MUCI ÎN…SCHENGEN

Ce dracu vrea, le-am dat tot,

Iar la vot îl doare-n cot,

Parcă-i vorbit cu Orban;

O vrea iar vama la Bran?!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

CURAT…CORUPT, COANE BAROANE

Se-ntreabă cei ce-l votară

În Vaslui, (a câta oară?):

Câți Buzați or fi în țară,*

Să-i “pescuim” pân’ la vară. (DUMITRU BUJDOIU)

* Dumitru Buzatu, fost președinte CJ Vaslui, prins și arestat pentru mită

 

DOI PENSIONARI AUSTRALIENI,

TRĂIND PRIN CROAZIERE (Ziarele)

O viață fără calvaluri,

Cinci sute zile pe valuri;

Costul pe vapor, stabil,

Mai puțin ca la azil. (DUMITRU BUJDOIU)

 

TÂNĂR SFIOS LA FARMACIE

- Vorbesc încet, m-ascultați:

Pentru priapism ce-mi dați?

Farmacista, tot în șoapte:

- Cinci sute dolari pe noapte. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Mircea Oprea: Cauze nobile servite prost

Marţi, 27 Februarie 2024
37

Proiectul ”Eminescu - o cultură, o rută”, împărțit cu orașul Bălți, ar fi avut menirea dezvoltării ”structurii turistice cu un nou traseu turistic cultural transfrontal...

Autoritățile locale din Coșula, evaluate în privința modului de gestionare a unei situații de urgență

Marţi, 27 Februarie 2024
57

Un nou exercițiu de verificare a modului de gestionare a unei situații de urgență de către autoritățile locale, până la sosirea pompierilor militari, s-a desfășurat, astăzi, la Coșul...

Botoșaniul are mai mulți șomeri decât luna trecută: aproape 1000 de botoșăneni de peste 55 de ani nu au un loc de muncă!

Marţi, 27 Februarie 2024
57

 La sfârșitul lunii ianuarie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 3.792 șomeri( din care 1.799 femei), r...