Loc de dat cu.. EPIGRAMA (216)

Loc de dat cu.. EPIGRAMA (216)

Volumul scos sub egida Clubului Umoriştilor „Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti, şi intitulat „Panoplia cu florete” (Editura „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2021), poartă semnătura şi spiritul a şapte autori: Florina Dinescu, Petru Băneşti, Virgil Petcu, Vasile Predescu, Stelică Romaniuc, Ştefan Al.-Saşa şi Valentin Ursu. Nu e singurul volum, semn că totul este pus sub influenţa a ceea ce numim unica funcţie a ironiei socratice definită de Liiceanu: „Să te menţii pe drumul căutării, să nu rămâi în iluzia unui lucru ştiut”. Preşedinta clubului, Florina Dinescu, ne informează că este cel de-al patrulea după „Muşchetarii prahoveni” (1995), „Mozaic umoristic” (1998) şi „După 20 de ani – umor major” (2001).  Când un volum are mai mulţi autori, cum este cazul  de faţă, înainte de a pune în valoare personalitatea fiecărui autor, el evidenţiază şi valoarea de ansamblu  a unui club, cerc, cenaclu etc. Mai mult, astfel de volume editate, precum cele  ale Clubului Umoriştilor din Ploieşti, devin şi modalităţi de mobilizare a energiilor creatoare individuale. Revenind la volumul  în discuţie, chiar dacă este un volum colectiv, se poate percepe tonul şi stilul specifice fiecărui autor.

Florina Dinescu ne propune un umor alb, caracterizat de curăţenia poantelor şi cu evidente tuşe ce duc spre sociologie: Limba română în actualitate – „E limba noastră un parfum, / Dar de la Cluj pân`la Brăila / Cea mai vorbită limbă-acum / Precum se-aude-i romdăncila.”; Tăria vinului – „Lăsat ne-a fost ca dar divin / De-i negru, roşu, ori ca mierea, / Oricât de tare-ar fi un vin / Tot nu îmbată ca puterea!”; Declaraţie – „Să strig îmi vine către cer, / Că plină-s azi de cutezanţă: / „Guvernu-acesta-i bun frizer, …Mi-a ras şi ultima speranţă!”; Tactică românească – „Ca diplomaţi, ne-am întrecut / Încât nici nu contează restul: / La Deveselu-avem un scut / De-am veselit cu  el tot Estul!”

Petru Băneşti abandonează  stare de eterogenitate tematică  a celorlalţi şase şi se axează pe o singură direcţie: psihologia femeilor din jurul său: Trăgătorii de elită – „Femeia este ţinta-n care / Bărbaţii trag să o doboare. / Deşi iau inima-n cătare, / Ei nimeresc pe la picioare.”; Unde dragoste nu e… - „Ea de la prima întâlnire / Vru o dovadă de iubire, / Iar el, topit de dragul ei, / I-a tras din geantă mii de lei.”;  Calitatea defectului – „Din iubite ideale / Ies neveste infernale / Care nu pot fi blamate, / Că-s amante minunate.”; Trupa Amadeus – „Când iubitorii muzicii trăsniţi / De zici că trec barbare hoarde, / Când la concerte sunt ademeniţi / De-acest frumos cvartet de coarde.”

Virgil Petcu are în vizor şi  kakistocraţii acestei naţii: Minifabulă – „Boii – cei cu beteşug, / Au rămas în sat la plug, / Iar câţiva mai acătării, / Au ajuns la cârma ţării.”; Guvernul – „E un fel de Moş Crăciun, /Ce promite-un trai mai bun. / Dar ajuns la noi în casă / Ne ia şi ce-avem pe masă.”; Audienţă la primărie – „Cu acte puse cap la cap / Ca să obţii o aprobare / Te duci cu jalba în proţap / Şi pleci cu coada-ntre picioare.”; Nostalgie ploieşteană – Pe bulevard mergeam demult, / S-admir castanii plini de flori / Dar astăzi, din acel tumult, / Aud doar croncănit de ciori!”

Despre Vasile Predescu  rămâne aşa cum am mai spus-o: pune obiectivul pe adepţii culturii statice, aşa cum a definit-o Lawrence E. Harrison. În plus, se remarcă prin fulgerarea admirabilă dată de scurtimea celui de-al patrulea vers: Îndeletnicire – „Sunt pe la Guvern (o droaie!) / Îmbrăcaţi la patru ace, / Care-şi dau, că n-au ce face… / la ţurloaie.”;  Raport – „Deşi muncea chiar de Crăciun, / I-au tras, cu scopul să-l reţină, / Pe şest, acarului Păun… / dosar…cu şină.”; Locţiitorul – „Când şeful său era plecat / El îi ţinea, la slujbă, locul / Şi-atunci, când i-a surâs norocul… / i l-a luat.”; Dacă n-ai un bătrân -  „Bunicul nostru, drept vă spun / A suferit şi a luptat, / E darnic, tandru şi e bun… / de aruncat.”

De remarcat tentaţia lui Stelică Romaniuc de a plana spre un umor direct în mai toate situaţiile cerute de poante: Monumentalism – „Pe soclul aşezat în piaţă, / Tronează bustul lui frivol; / Arată cum a fost în viaţă… / Rigid şi înăuntru gol.”; Fatalitate – „Pe prost mereu l-am evitat / Şi la serviciu, şi la chef, / Dar rareori mi s-a-ntâmplat, / Acesta să nu-mi fie… şef.”;  Geneză şi evoluţie – „Dumnezeu făcu pământul, / Cerul, omul şi lumina, / Ne-a dat ploile şi vântul, / Restu-i … „Fabricat în China”.; Dorinţă – „Vă recunosc, deşi n-am chef, / Că nu-s vreo somitate-n ţară, / Dar vreau să fiu ca alţii – şef, / Că-mi place mult o secretară.

Ironia lui Ştefan Al.-Saşa vine din relaţia gândire-simţire  cu modul de analiză a demersurilor interioare ale altora: Înainte şi după – „O jumătate-am vrut să fie, / Dar uite azi, cum mă dezic. / În tumultoasa căsnicie / Ea este totul, eu nimic.”;  Surpriza – „Se ivea pe culme toamna / Când o sărutam pe doamna, / Iar în vale ce să fie? / După-un pom, a mea soţie.”; Justificare – „Când i-am spus: nu ai cultură, / Ea cu mult aplomb îmi zice: / Cu-aşa sâni şi cu-aşa gură / Vrei să îl citeşti pe Nietzsche?”; Unei concubine de fost nomenclaturist – „La iubit ca o zevzeacă / Iar acum, văzând că pleacă / Şi-a făcut pe dată planul: / O să-i secere… ciocanul!”

Lista celor „şapte magnifici” ai Clubului prahovean o închide Valentin Ursu prin atitudinea sa fermă faţă de subiectul ales, conducând  adesea spre satiră:  Perspectivă idilică feminină – „Nu mai este azi de fiţe / Să ţeşi ţol în patru iţe, / Dar tradiţia converge, / „Meliţa” şi astăzi merge.”; Inspiraţie -  „Dacă bea rachiu poetul / Şi se uită pe fereastră, / Vede-o cioară, hop sonetul / Despre-o pasăre măiastră.”; Posturi TV naţionale – „Posturile româneşti / Cât ai vrea, n-o să le-ncurci, / Că la toate tu găseşti, / Filme cu şi despre turci.”; Justificare adamică -  „Eu nu îmi înşel nevasta / Cu o alta, chiar de-i divă, / Doar că eu îmi caut coasta, / Care-mi este potrivită!”

Volumul acesta colectiv îmi pune în faţă imaginea unei livezi aflată  sub minunea exploziilor florale, fără plusuri, fără minusuri,  semn că la Clubul Umoriştilor din Ploieşti există o strategie existenţială devenită mod de creaţie şi că lumea se poate interpreta şi prin epigramă. (GEORGICĂ  MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

MINIFABULĂ DE TOAMNĂ

N-a rezistat prea mult amorul

Cel dintre un cocor şi-o raţă:

El şi-a luat c-o barză zborul,

Iar ea sfârşi drept carne-n piaţă. (ELENA MÂNDRU)

 

REMANIERE

Se duce vestea-n patru zări,

Cotidianele sunt pline,

Cum că la noi sunt, iar, schimbări…

Pe când şi cu schimbări în bine? (VASILE LARCO)

 

DISCURS DE PARTID LA ŞCOALA DE VARĂ

Am fost creaţi să reuşim

Şi zilnic asta ni se spune,

Dar uneori mai şi greşim…

Atunci când facem fapte bune. (GRIGORE COTUL)

 

PERSPECTIVĂ

Chiar dacă-i sărăcie-n ţară

Şi traiul nostru-i imoral,

Să ştiţi că haina militară

Va fi… costum naţional! (MIHAI ENACHI)

 

LA ANCHETĂ

Cum nu mai mint, nici nu mai fur,

Într-o anchetă n-aş intra

Cu-n poliţist, asta vă jur,

Dar cu o poliţistă, da!  (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

ALEŞII ŞI-AU MĂRIT SALARIILE

La mărirea de salarii

Care mult i-a bucurat

Au promis parlamentarii

Că se lasă de furat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

 

FRUSTRARE DE  NAVETIST  

Şofând între oraş şi sat,
Prin gropi, din toamnă până-n vară,
La câte pene-am adunat,
De mult puteam zbura... din ţară! (PETRU IOAN GÂRDA)

 

DISPUTĂ  ÎNTRE PARLAMENTARI  

Cu ochii injectaţi de ură,
Aleşii noştri s-au jignit.
Le-aş spune-acum o vorbă dură:
Prea râde ruptul de cârpit! (MIHAI HAIVAS)

 

 

DEFINIŢIE

Dragostea, supremul har,

E o chestie lumească

Inventată de-un avar

Ca să nu… plătească… (DUMITRU MONACU)

 

NEMURIRE

Poeţi slăviţi între poeţi,

Nu chiar ca simplii creatori,

De câte ori am fost morţi beţi,

Ne-am şi crezut nemuritori!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

RUGA UNEI EPIGRAMISTE

După rugi fierbinţi şi îndelungi,

I-a dat domnul doar picioare lungi;

Versu-i, ca şi ieri, e tot modest,

Însă în dactil şi anapest. (DAN NOREA)

 

UNUI  AVOCAT  

Procese – câte a avut –
Le-a câştigat cu uşurinţă
Şi numai unul a pierdut:
Proces... de conştiinţă. (ION DIVIZA)

 

 

 

SE VINDE ŢARA LA METRU PĂTRAT!

Sunt ,,baronii" care-afară

Vând ce pot, din ce-a rămas,

Că-i uşor să vinzi o ţară

...............................pas cu pas! ( MAX OPAIŢ )

EVA MODERNĂ

Fi-ndcă soţul nu-i acasă,

Făr' a fi exagerată,

Ocupată, după- masă,

Duce-o viaţă ... regulată. (MAX OPAIŢ )

 

 

STABILITATE

În cei saptezeci de ani,

Cinşpe premieri enumeri

În Regat, dar în Balcani,

Nu-ncerca... e greu să-i numeri! ( MAX OPAIŢ )

 

 

UNUI EDITOR

Cu relaţii mai oculte,

Altele oficiale,

A făcut greşeli, ( cam multe!)

Unele... gramaticale! ( MAX OPAIŢ )

 

PROTECŢIE

Limba noastră-i în pericol

Şi aleşii-n mod solemn,

O salvează de ridicol,

Apelând… la cea de lemn! (GEORGE EFTIMIE)

 

SIMFONIA CULORILOR

Când pe culme vântul toamnei geme,

Peste codrul vested şi pustiu,

S-a instituit, de la o vreme,

Codul galben şi portocaliu. (ION MORARU)

 

SOCRATE CONTRA PLATON

Deci ascultă, neam grecesc –

Nu c-aş vrea să par ironic –

Personal, mă otrăvesc…;

Nu mă văd trăind platonic! (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ZIUA TARTEI CU OREZ

Eu nu prea mănânc orez

Că și-așa sun cam obez

Însă nu refuz de-mi dai

Un pahar de mao tai! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA NAȚIONALĂ A GIMNASTICII

Dusul paharului la gură

Îl pot numi gimnastică?

Să pot să știu, în ce măsură

Mai pun de-o onomastică... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA PUNCH-ULUI

Punch e-așa un fel de suc

Ce se bea din polonic

Eu, cu firea-mi de haiduc

Beau un țoi din alambic... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA GOLFULUI ÎN MINIATURĂ

Ce-i cu ziua asta oare?

Tot mă roade-o întrebare

Pentru șeful ăl mai mare

Nu se face-o derogare? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA HOBBIT

Recunosc, nu m-am grăbit

Să văd filme cu hobbit

Fiindcă întâlnesc mereu

Mulți „hobibiți” în jurul meu... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA CHECHERS

„Chechers”, de fapt, e joc de dame

Dar spus pe americănește

Cum le spui „lady” la madame

Altfel nu-i cool, Doamne ferește... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

RISCURILE GUDURELII

Cumplit l-a afectat sindromul,

Târâşul i-a grăbit impasul:

Din coadă dând, ca metronomul,

Ajunse să îi  sune ceasul! (VALENTIN DAVID)

 

 

 

ARDEI ŞI FEMEI…

Toamna vine cu-al său „joc”:

Cei bătrâni la copt ardei,

Iar cei tineri, cu mult foc,

Tot la copt, dar… de femei. (CONSTATIN PROFIR)

 

 

CONSECINŢĂ LOGICĂ

Cum sfera cunoştinţelor ne creşte

De la-nceput spre ziua de apoi

Vor apărea, accelerat fireşte,

Din ce în ce mai multe vicii noi! (EUGEN DEUTSCH)

 

RECUNOAŞTERE

După ce-am băut salepuri

Să vă spun, azi, se cuvine:

Alergând după doi iepuri…

M-am antrenat foarte bine.  (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SOŢUL RISIPITOR

A mâncat şi a băut

Două case şi-o maşină

Şi-i mereu satisfăcut…

De-o vecină. (VASILE MANOLE)

 

REFERENDUMURI SUB OCUPAȚIE?

S-a stabilit printr-un addendum

Că, dacă vreți alegeri fine,

Prezența trupelor străine

E faină pentru referendum. (LERU CICOARE)

 

MAI CEVA CA LEGEA MARȚIALĂ

Le-a dat întâi în cap c-o lege care

Interzicea a spune că-i război,

O alta după, de mobilizare.

Nu vrei – la gherlă și-un – de ani – purcoi. (LERU CICOARE)

 

CAUZĂ ȘI EFECT

S-a amânat comunicatul

S-o tundă VIP-urile afară,

Apoi, pe loc, bob număratul:

Nu zboară-o vrabie din țară! (LERU CICOARE)

 

 

ORDIN DE MOBILIZARE PARȚIALĂ

DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂCII

Chiar morții se cutremură-n mormânt

Când văd ce vrea azi omul pe pământ:

O lume-ntreagă – pace generală

Și-un ins – mobilizare parțială. (LERU CICOARE)

 

LEGITATE?

Ce trist destin, de neinvidiat,

Au opozanții unui autocrat:

Cu cât mai nalt e postul ocupat,

Cu-atât etajul de la care cad!... (LERU CICOARE)

 

CAMUFLARE PE TIMP DE PACE

Să nu ne toarne la securitate

Avertizorii de integritate,

Vom – geamurile – ascunde sub prelate

Și vom aprinde becurile toate. (LERU CICOARE)

 

ÎN DARN VISĂM O ȚARĂ CA AFARĂ

Statale instituții căpușate

Cu rude,-apropiați, ii decoltate,

Un’ să-și mai afle-un loc și-un ins dotat?!

Să te mai miri că statu-i eșuat? (LERU CICOARE)

 

DE CE DUȘ NUMAI ÎN DOI?!

Ce atâta zdop și zdup,

Măi cucoană helvetina?

Poate, facem duș în grup

Și mai stingem și lumina? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ARDELEAN PUS ÎN FAȚA DUȘULUI ÎN DOI

Smulge-o plantă de costrei

Și tot cugetă-ndelung:

Pân-acum făceam în trei.

Azi – pe care s-o alung? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

REGULARIZARE SAU REGULARE?

Dar cine, Doamne, le-a dat drumul,

Năravuri vechi la timpuri noi,

Că, regularizând consumul,

Ne regulează tot pe noi? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

MAJORAREA-I CÂND AZI O DUCI MAI BINE DECÂT IERI

Există-o lege sfântă: indexarea,

Capacitatea-ne de cumpărare.

Am semui-o noi cu majorarea

De ne-ar rămâne-un zlot în buzunare! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

FLIPPING DE MONEDĂ LA MAJORARE?

N-ai, ca și dregătorul, două membre?

Decizia o ia cum cade banul:

Indemnizația și-o crește din noiembre,

Iar ție pensioara – de la anul?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

LUPTĂ PE VIAȚĂ ȘI PE MOARTE

Criză fie, fúrii sociale,

Pus pe foame un întreg popor,

Nu se las’ de pensii sociale

Chiar de-ar ști că pentru ele mor. (NICOLAE MĂTCAȘ))

 

AJUTOR PENTRU DEPLASARE LA COMPETIȚIE

Cum l-întrebi câți bani oferă,

Cum o dă prin fâscă.

Sie – rentă viageră –

Asta-i altă gâscă! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SFATUL UNUI INS SUS-PUS CĂTRE SĂRĂCINDUL POPOR

Strângeți, zice-un ins sus-șui,

Bani albi pentru zile negre.

Noi am face-o, firi integre,

De-am avea salariul lui! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NIȘTE AMĂRÂȚI DE PENSIONARI SE-NTREABĂ

Scârbiți, nu pot pricepe-un amănunt:

Cum pentru ei nu se găsesc câțiva biștari,

Iar pentru cei din parlament și demnitari,

Și cei cu pensii speciale  - sunt?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PESEDIȘTII ȘI MAJORAREA SALARIILOR

PARLAMENTARILOR ȘI DEMNITARILOR

Întâi votează pentru majorare,

Apoi declară brusc că nu mai vor:

La ușă bat alegeri viitoare

Și cum ceri votul bietului popor? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

SENATORII NU VOR SĂ RENUNȚE LA LEGEA

MAJORĂRII PROPRIILOR INDEMNIZAȚII

Le-a spus și CCR, de fapt, de lege

Că, -n fond, e neconstituțională,

Dar ei cu ea vor busuiocu-a-l drege:

Ea cum își dase-o lege specială?? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

BOGAȚI SUS-PUȘII, PRĂPĂDIȚI – SUPUȘII?

„Săraci să fim și-o țâră mai modești”

Își îndemna sus-pușii-un demnitar.

Un altul, azi: „Ba nu. Bogați! Onești

Vom fi de mâine dacă ne-aleg iar”. (NICOLAE CRIHĂNEANU))

 

UN COMISAR JUDEȚEAN DE POLIȚIE

INSTRUINDU-ȘI SUBORDONATUL NOVICE

Te legi de cine-ncalcă legea,

Dar nu de politician,

Iar dacă n-ai s-asculți, ca helgea,

Te mut cu postu-n Bărăgan. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CHIRURG LUAT LA OCHI DE ANAF

Nu conta că-i cancer, cord:

Opera la buzunare.

Tunurile-s azi spre tribord:

El ce maladie are? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

                                                                                               

PEROCOLUL LA BEŢI

Omul la beţie

Multe plănuieşte:

Ce în birt se scrie

În iad se citeşte. (ADRIAN TIMOFTE)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cod galben de precipitații mixte și polei. Recomandările ISU pentru șoferi

Marţi, 6 Decembrie 2022
172

Avertizarea de tip cod galben de precipitații mixte și depuneri de polei a fost prelungită până la ora 23:00, pentru județul Botoșani.„Dacă sunteți nevoiți să porniți l...

Zeci de autovehicule controlate de polițiștii din Ștefănești, în zorii zilei

Marţi, 6 Decembrie 2022
219

La data de 5 decembrie 2022, în intervalul orar 06:00-09:00, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ștefănești, împreună cu cei ai Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefăneșt...

Accident rutier provocat de o femeie fără permis și aflată sub influența alcoolului

Marţi, 6 Decembrie 2022
291

La data de 5 decembrie 2022, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au fost sesizați prin apel 112, cu privire la faptul că pe Bulevardul George Enescu, din municipiul Botoșani, s...