Volumul scos sub egida Clubului UmoriÅŸtilor „Ion Ionescu Quintus” din PloieÅŸti, ÅŸi intitulat „Panoplia cu florete” (Editura „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2021), poartă semnătura ÅŸi spiritul a ÅŸapte autori: Florina Dinescu, Petru BăneÅŸti, Virgil Petcu, Vasile Predescu, Stelică Romaniuc, Åžtefan Al.-SaÅŸa ÅŸi Valentin Ursu. Nu e singurul volum, semn că totul este pus sub influenÅ£a a ceea ce numim unica funcÅ£ie a ironiei socratice definită de Liiceanu: „Să te menÅ£ii pe drumul căutării, să nu rămâi în iluzia unui lucru ÅŸtiut”. PreÅŸedinta clubului, Florina Dinescu, ne informează că este cel de-al patrulea după „MuÅŸchetarii prahoveni” (1995), „Mozaic umoristic” (1998) ÅŸi „După 20 de ani – umor major” (2001). Când un volum are mai mulÅ£i autori, cum este cazul de faţă, înainte de a pune în valoare personalitatea fiecărui autor, el evidenÅ£iază ÅŸi valoarea de ansamblu a unui club, cerc, cenaclu etc. Mai mult, astfel de volume editate, precum cele ale Clubului UmoriÅŸtilor din PloieÅŸti, devin ÅŸi modalităţi de mobilizare a energiilor creatoare individuale. Revenind la volumul în discuÅ£ie, chiar dacă este un volum colectiv, se poate percepe tonul ÅŸi stilul specifice fiecărui autor.
Florina Dinescu ne propune un umor alb, caracterizat de curăţenia poantelor ÅŸi cu evidente tuÅŸe ce duc spre sociologie: Limba română în actualitate – „E limba noastră un parfum, / Dar de la Cluj pân`la Brăila / Cea mai vorbită limbă-acum / Precum se-aude-i romdăncila.”; Tăria vinului – „Lăsat ne-a fost ca dar divin / De-i negru, roÅŸu, ori ca mierea, / Oricât de tare-ar fi un vin / Tot nu îmbată ca puterea!”; DeclaraÅ£ie – „Să strig îmi vine către cer, / Că plină-s azi de cutezanţă: / „Guvernu-acesta-i bun frizer, …Mi-a ras ÅŸi ultima speranţă!”; Tactică românească – „Ca diplomaÅ£i, ne-am întrecut / Încât nici nu contează restul: / La Deveselu-avem un scut / De-am veselit cu el tot Estul!”
Petru BăneÅŸti abandonează stare de eterogenitate tematică a celorlalÅ£i ÅŸase ÅŸi se axează pe o singură direcÅ£ie: psihologia femeilor din jurul său: Trăgătorii de elită – „Femeia este Å£inta-n care / BărbaÅ£ii trag să o doboare. / DeÅŸi iau inima-n cătare, / Ei nimeresc pe la picioare.”; Unde dragoste nu e… - „Ea de la prima întâlnire / Vru o dovadă de iubire, / Iar el, topit de dragul ei, / I-a tras din geantă mii de lei.”; Calitatea defectului – „Din iubite ideale / Ies neveste infernale / Care nu pot fi blamate, / Că-s amante minunate.”; Trupa Amadeus – „Când iubitorii muzicii trăsniÅ£i / De zici că trec barbare hoarde, / Când la concerte sunt ademeniÅ£i / De-acest frumos cvartet de coarde.”
Virgil Petcu are în vizor ÅŸi kakistocraÅ£ii acestei naÅ£ii: Minifabulă – „Boii – cei cu beteÅŸug, / Au rămas în sat la plug, / Iar câÅ£iva mai acătării, / Au ajuns la cârma ţării.”; Guvernul – „E un fel de MoÅŸ Crăciun, /Ce promite-un trai mai bun. / Dar ajuns la noi în casă / Ne ia ÅŸi ce-avem pe masă.”; Audienţă la primărie – „Cu acte puse cap la cap / Ca să obÅ£ii o aprobare / Te duci cu jalba în proÅ£ap / Åži pleci cu coada-ntre picioare.”; Nostalgie ploieÅŸteană – Pe bulevard mergeam demult, / S-admir castanii plini de flori / Dar astăzi, din acel tumult, / Aud doar croncănit de ciori!”
Despre Vasile Predescu rămâne aÅŸa cum am mai spus-o: pune obiectivul pe adepÅ£ii culturii statice, aÅŸa cum a definit-o Lawrence E. Harrison. În plus, se remarcă prin fulgerarea admirabilă dată de scurtimea celui de-al patrulea vers: Îndeletnicire – „Sunt pe la Guvern (o droaie!) / ÎmbrăcaÅ£i la patru ace, / Care-ÅŸi dau, că n-au ce face… / la Å£urloaie.”; Raport – „DeÅŸi muncea chiar de Crăciun, / I-au tras, cu scopul să-l reÅ£ină, / Pe ÅŸest, acarului Păun… / dosar…cu ÅŸină.”; LocÅ£iitorul – „Când ÅŸeful său era plecat / El îi Å£inea, la slujbă, locul / Åži-atunci, când i-a surâs norocul… / i l-a luat.”; Dacă n-ai un bătrân - „Bunicul nostru, drept vă spun / A suferit ÅŸi a luptat, / E darnic, tandru ÅŸi e bun… / de aruncat.”
De remarcat tentaÅ£ia lui Stelică Romaniuc de a plana spre un umor direct în mai toate situaÅ£iile cerute de poante: Monumentalism – „Pe soclul aÅŸezat în piaţă, / Tronează bustul lui frivol; / Arată cum a fost în viaţă… / Rigid ÅŸi înăuntru gol.”; Fatalitate – „Pe prost mereu l-am evitat / Åži la serviciu, ÅŸi la chef, / Dar rareori mi s-a-ntâmplat, / Acesta să nu-mi fie… ÅŸef.”; Geneză ÅŸi evoluÅ£ie – „Dumnezeu făcu pământul, / Cerul, omul ÅŸi lumina, / Ne-a dat ploile ÅŸi vântul, / Restu-i … „Fabricat în China”.; Dorinţă – „Vă recunosc, deÅŸi n-am chef, / Că nu-s vreo somitate-n Å£ară, / Dar vreau să fiu ca alÅ£ii – ÅŸef, / Că-mi place mult o secretară.
Ironia lui Åžtefan Al.-SaÅŸa vine din relaÅ£ia gândire-simÅ£ire cu modul de analiză a demersurilor interioare ale altora: Înainte ÅŸi după – „O jumătate-am vrut să fie, / Dar uite azi, cum mă dezic. / În tumultoasa căsnicie / Ea este totul, eu nimic.”; Surpriza – „Se ivea pe culme toamna / Când o sărutam pe doamna, / Iar în vale ce să fie? / După-un pom, a mea soÅ£ie.”; Justificare – „Când i-am spus: nu ai cultură, / Ea cu mult aplomb îmi zice: / Cu-aÅŸa sâni ÅŸi cu-aÅŸa gură / Vrei să îl citeÅŸti pe Nietzsche?”; Unei concubine de fost nomenclaturist – „La iubit ca o zevzeacă / Iar acum, văzând că pleacă / Åži-a făcut pe dată planul: / O să-i secere… ciocanul!”
Lista celor „ÅŸapte magnifici” ai Clubului prahovean o închide Valentin Ursu prin atitudinea sa fermă faţă de subiectul ales, conducând adesea spre satiră: Perspectivă idilică feminină – „Nu mai este azi de fiÅ£e / Să Å£eÅŸi Å£ol în patru iÅ£e, / Dar tradiÅ£ia converge, / „MeliÅ£a” ÅŸi astăzi merge.”; InspiraÅ£ie - „Dacă bea rachiu poetul / Åži se uită pe fereastră, / Vede-o cioară, hop sonetul / Despre-o pasăre măiastră.”; Posturi TV naÅ£ionale – „Posturile româneÅŸti / Cât ai vrea, n-o să le-ncurci, / Că la toate tu găseÅŸti, / Filme cu ÅŸi despre turci.”; Justificare adamică - „Eu nu îmi înÅŸel nevasta / Cu o alta, chiar de-i divă, / Doar că eu îmi caut coasta, / Care-mi este potrivită!”
Volumul acesta colectiv îmi pune în faţă imaginea unei livezi aflată sub minunea exploziilor florale, fără plusuri, fără minusuri, semn că la Clubul UmoriÅŸtilor din PloieÅŸti există o strategie existenÅ£ială devenită mod de creaÅ£ie ÅŸi că lumea se poate interpreta ÅŸi prin epigramă. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MINIFABULÄ‚ DE TOAMNÄ‚
N-a rezistat prea mult amorul
Cel dintre un cocor şi-o raţă:
El şi-a luat c-o barză zborul,
Iar ea sfârÅŸi drept carne-n piaţă. (ELENA MÂNDRU)
REMANIERE
Se duce vestea-n patru zări,
Cotidianele sunt pline,
Cum că la noi sunt, iar, schimbări…
Pe când ÅŸi cu schimbări în bine? (VASILE LARCO)
DISCURS DE PARTID LA ÅžCOALA DE VARÄ‚
Am fost creaţi să reuşim
Åži zilnic asta ni se spune,
Dar uneori mai ÅŸi greÅŸim…
Atunci când facem fapte bune. (GRIGORE COTUL)
PERSPECTIVÄ‚
Chiar dacă-i sărăcie-n ţară
Åži traiul nostru-i imoral,
Să ştiţi că haina militară
Va fi… costum naÅ£ional! (MIHAI ENACHI)
LA ANCHETÄ‚
Cum nu mai mint, nici nu mai fur,
Într-o anchetă n-aÅŸ intra
Cu-n poliţist, asta vă jur,
Dar cu o poliţistă, da! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ALEÅžII ÅžI-AU MÄ‚RIT SALARIILE
La mărirea de salarii
Care mult i-a bucurat
Au promis parlamentarii
Că se lasă de furat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FRUSTRARE DE NAVETIST
Åžofând între oraÅŸ ÅŸi sat,
Prin gropi, din toamnă până-n vară,
La câte pene-am adunat,
De mult puteam zbura... din Å£ară! (PETRU IOAN GÂRDA)
DISPUTÄ‚ ÎNTRE PARLAMENTARI
Cu ochii injectaţi de ură,
AleÅŸii noÅŸtri s-au jignit.
Le-aş spune-acum o vorbă dură:
Prea râde ruptul de cârpit! (MIHAI HAIVAS)
DEFINIÅ¢IE
Dragostea, supremul har,
E o chestie lumească
Inventată de-un avar
Ca să nu… plătească… (DUMITRU MONACU)
NEMURIRE
PoeÅ£i slăviÅ£i între poeÅ£i,
Nu chiar ca simplii creatori,
De câte ori am fost morÅ£i beÅ£i,
Ne-am ÅŸi crezut nemuritori!... (GHEORGHE BÂLICI)
RUGA UNEI EPIGRAMISTE
După rugi fierbinÅ£i ÅŸi îndelungi,
I-a dat domnul doar picioare lungi;
Versu-i, ca ÅŸi ieri, e tot modest,
Însă în dactil ÅŸi anapest. (DAN NOREA)
UNUI AVOCAT
Procese – câte a avut –
Le-a câÅŸtigat cu uÅŸurinţă
Åži numai unul a pierdut:
Proces... de conştiinţă. (ION DIVIZA)
SE VINDE ŢARA LA METRU PĂTRAT!
Sunt ,,baronii" care-afară
Vând ce pot, din ce-a rămas,
Că-i uşor să vinzi o ţară
...............................pas cu pas! ( MAX OPAIÅ¢ )
EVA MODERNÄ‚
Fi-ndcă soţul nu-i acasă,
Făr' a fi exagerată,
Ocupată, după- masă,
Duce-o viaţă ... regulată. (MAX OPAIŢ )
STABILITATE
În cei saptezeci de ani,
CinÅŸpe premieri enumeri
În Regat, dar în Balcani,
Nu-ncerca... e greu să-i numeri! ( MAX OPAIŢ )
UNUI EDITOR
Cu relaţii mai oculte,
Altele oficiale,
A făcut greşeli, ( cam multe!)
Unele... gramaticale! ( MAX OPAIÅ¢ )
PROTECÅ¢IE
Limba noastră-i în pericol
Åži aleÅŸii-n mod solemn,
O salvează de ridicol,
Apelând… la cea de lemn! (GEORGE EFTIMIE)
SIMFONIA CULORILOR
Când pe culme vântul toamnei geme,
Peste codrul vested ÅŸi pustiu,
S-a instituit, de la o vreme,
Codul galben ÅŸi portocaliu. (ION MORARU)
SOCRATE CONTRA PLATON
Deci ascultă, neam grecesc –
Nu c-aÅŸ vrea să par ironic –
Personal, mă otrăvesc…;
Nu mă văd trăind platonic! (SORIN FINCHELSTEIN)
ZIUA TARTEI CU OREZ
Eu nu prea mănânc orez
Că și-așa sun cam obez
Însă nu refuz de-mi dai
Un pahar de mao tai! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA NAÈšIONALÄ‚ A GIMNASTICII
Dusul paharului la gură
Îl pot numi gimnastică?
Să pot să È™tiu, în ce măsură
Mai pun de-o onomastică... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PUNCH-ULUI
Punch e-așa un fel de suc
Ce se bea din polonic
Eu, cu firea-mi de haiduc
Beau un țoi din alambic... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA GOLFULUI ÎN MINIATURÄ‚
Ce-i cu ziua asta oare?
Tot mă roade-o întrebare
Pentru șeful ăl mai mare
Nu se face-o derogare? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA HOBBIT
Recunosc, nu m-am grăbit
Să văd filme cu hobbit
Fiindcă întâlnesc mereu
MulÈ›i „hobibiÈ›i” în jurul meu... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA CHECHERS
„Chechers”, de fapt, e joc de dame
Dar spus pe americănește
Cum le spui „lady” la madame
Altfel nu-i cool, Doamne ferește... (ŞTEFAN BAŞNO)
RISCURILE GUDURELII
Cumplit l-a afectat sindromul,
TârâÅŸul i-a grăbit impasul:
Din coadă dând, ca metronomul,
Ajunse să îi sune ceasul! (VALENTIN DAVID)
ARDEI ÅžI FEMEI…
Toamna vine cu-al său „joc”:
Cei bătrâni la copt ardei,
Iar cei tineri, cu mult foc,
Tot la copt, dar… de femei. (CONSTATIN PROFIR)
CONSECINŢĂ LOGICĂ
Cum sfera cunoştinţelor ne creşte
De la-nceput spre ziua de apoi
Vor apărea, accelerat fireşte,
Din ce în ce mai multe vicii noi! (EUGEN DEUTSCH)
RECUNOAÅžTERE
După ce-am băut salepuri
Să vă spun, azi, se cuvine:
Alergând după doi iepuri…
M-am antrenat foarte bine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SOÅ¢UL RISIPITOR
A mâncat ÅŸi a băut
Două case şi-o maşină
Åži-i mereu satisfăcut…
De-o vecină. (VASILE MANOLE)
REFERENDUMURI SUB OCUPAÈšIE?
S-a stabilit printr-un addendum
Că, dacă vreți alegeri fine,
Prezența trupelor străine
E faină pentru referendum. (LERU CICOARE)
MAI CEVA CA LEGEA MARÈšIALÄ‚
Le-a dat întâi în cap c-o lege care
Interzicea a spune că-i război,
O alta după, de mobilizare.
Nu vrei – la gherlă È™i-un – de ani – purcoi. (LERU CICOARE)
CAUZĂ ȘI EFECT
S-a amânat comunicatul
S-o tundă VIP-urile afară,
Apoi, pe loc, bob număratul:
Nu zboară-o vrabie din țară! (LERU CICOARE)
ORDIN DE MOBILIZARE PARÈšIALÄ‚
DE ZIUA INTERNAÈšIONALÄ‚ A PÄ‚CII
Chiar morÈ›ii se cutremură-n mormânt
Când văd ce vrea azi omul pe pământ:
O lume-ntreagă – pace generală
Și-un ins – mobilizare parÈ›ială. (LERU CICOARE)
LEGITATE?
Ce trist destin, de neinvidiat,
Au opozanții unui autocrat:
Cu cât mai nalt e postul ocupat,
Cu-atât etajul de la care cad!... (LERU CICOARE)
CAMUFLARE PE TIMP DE PACE
Să nu ne toarne la securitate
Avertizorii de integritate,
Vom – geamurile – ascunde sub prelate
Și vom aprinde becurile toate. (LERU CICOARE)
ÎN DARN VISÄ‚M O ÈšARÄ‚ CA AFARÄ‚
Statale instituții căpușate
Cu rude,-apropiați, ii decoltate,
Un’ să-È™i mai afle-un loc È™i-un ins dotat?!
Să te mai miri că statu-i eșuat? (LERU CICOARE)
DE CE DUȘ NUMAI ÎN DOI?!
Ce atâta zdop È™i zdup,
Măi cucoană helvetina?
Poate, facem duÈ™ în grup
Și mai stingem și lumina? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ARDELEAN PUS ÎN FAÈšA DUȘULUI ÎN DOI
Smulge-o plantă de costrei
Și tot cugetă-ndelung:
Pân-acum făceam în trei.
Azi – pe care s-o alung? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
REGULARIZARE SAU REGULARE?
Dar cine, Doamne, le-a dat drumul,
Năravuri vechi la timpuri noi,
Că, regularizând consumul,
Ne regulează tot pe noi? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAJORAREA-I CÂND AZI O DUCI MAI BINE DECÂT IERI
Există-o lege sfântă: indexarea,
Capacitatea-ne de cumpărare.
Am semui-o noi cu majorarea
De ne-ar rămâne-un zlot în buzunare! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
FLIPPING DE MONEDÄ‚ LA MAJORARE?
N-ai, ca și dregătorul, două membre?
Decizia o ia cum cade banul:
Indemnizația și-o crește din noiembre,
Iar È›ie pensioara – de la anul?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
LUPTĂ PE VIAȚĂ ȘI PE MOARTE
Criză fie, fúrii sociale,
Pus pe foame un întreg popor,
Nu se las’ de pensii sociale
Chiar de-ar ști că pentru ele mor. (NICOLAE MĂTCAȘ))
AJUTOR PENTRU DEPLASARE LA COMPETIÈšIE
Cum l-întrebi câÈ›i bani oferă,
Cum o dă prin fâscă.
Sie – rentă viageră –
Asta-i altă gâscă! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SFATUL UNUI INS SUS-PUS CÄ‚TRE SÄ‚RÄ‚CINDUL POPOR
StrângeÈ›i, zice-un ins sus-È™ui,
Bani albi pentru zile negre.
Noi am face-o, firi integre,
De-am avea salariul lui! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NIȘTE AMÄ‚RÂÈšI DE PENSIONARI SE-NTREABÄ‚
ScârbiÈ›i, nu pot pricepe-un amănunt:
Cum pentru ei nu se găsesc câÈ›iva biÈ™tari,
Iar pentru cei din parlament și demnitari,
Și cei cu pensii speciale - sunt?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PESEDIȘTII ȘI MAJORAREA SALARIILOR
PARLAMENTARILOR ȘI DEMNITARILOR
Întâi votează pentru majorare,
Apoi declară brusc că nu mai vor:
La ușă bat alegeri viitoare
Și cum ceri votul bietului popor? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SENATORII NU VOR SÄ‚ RENUNÈšE LA LEGEA
MAJORÄ‚RII PROPRIILOR INDEMNIZAÈšII
Le-a spus și CCR, de fapt, de lege
Că, -n fond, e neconstituțională,
Dar ei cu ea vor busuiocu-a-l drege:
Ea cum îÈ™i dase-o lege specială?? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
BOGAÈšI SUS-PUȘII, PRÄ‚PÄ‚DIÈšI – SUPUȘII?
„Săraci să fim È™i-o È›âră mai modeÈ™ti”
ÎÈ™i îndemna sus-puÈ™ii-un demnitar.
Un altul, azi: „Ba nu. BogaÈ›i! OneÈ™ti
Vom fi de mâine dacă ne-aleg iar”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU))
UN COMISAR JUDEÈšEAN DE POLIÈšIE
INSTRUINDU-ȘI SUBORDONATUL NOVICE
Te legi de cine-ncalcă legea,
Dar nu de politician,
Iar dacă n-ai s-asculți, ca helgea,
Te mut cu postu-n Bărăgan. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CHIRURG LUAT LA OCHI DE ANAF
Nu conta că-i cancer, cord:
Opera la buzunare.
Tunurile-s azi spre tribord:
El ce maladie are? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PEROCOLUL LA BEÅ¢I
Omul la beţie
Multe plănuieşte:
Ce în birt se scrie
În iad se citeÅŸte. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)