Loc de dat cu... EPIGRAMA (170)

Loc de dat cu... EPIGRAMA (170)

O celebră epigramă scrisă de Păstorel şi dedicată unui antialcoolic (“Oare nu-ţi mai aminteşti / Vorba din bătrâni lăsată? / Din beţie te trezeşti, / Din prostie niciodată”)  a dat, prin V3 şi V4 titlurile a două capitole de o consistenţă ideatică aparte în arhitectura volumului propus de Al. D. Funduianu. Beţivii sunt oamenii care adesea “plutesc”, ori cineva, cu care sunt de acord, spunea că pentru ei “plutirea nu înseamnă nici înălţare, nici nu e metodă sigură împotriva căderilor”.  Un  “Sondaj bahic” ( “Iubiţi prieteni, vă reţin / Cu fapte clare din anchetă, / Că adevărul este-n vin; / Minciuna e pe etichetă”), o inspiraţie “După Păstorel” (“Spune-o vorbă din bătrâni: / Bună-i apa din fântâni! / Dacă-o bei cu vin, altoi, / Câţiva stropi, la un butoi”), o concluzie privind “Sărbătorile, la noi” (“Românii-s oameni plini de har, / Văd în oricare sărbătoare / Doar partea plină din pahar / Golind-o dintr-o răsuflare!”), caracterizările  făcute “Unui turmentat” (“Vine-un om de faimă-n sat, / Predispus la-ncăierări, /Căci se crede om umblat… / Circulând “pe trei cărări”!) sau  unui “Chefliu oropsit” (“Când i-a mai slăbit puterea / Zise, sunt bătrân şi basta, / Dar cu cât mai bună-i berea, / Cu atât mai rea…nevasta!) întăresc titlul acestui capitol. Beţivii sunt cei care asigură liantul oricăror activităţi. Puteţi să vă imaginaţi cum ar arăta o nuntă fără existenţa lor, sau o bodegă fără ei? Ca să nu mai vorbim de boemi, cei care asigură segmentul inteligenţei deschise! Mai mult, vă puteţi imagina opera lui Caragiale fără acel “cetăţean turmentat şi veşnic magnetizat”? Al. D. Funduianu ştie aceste lucruri şi, privindu-i cu un anumit grad de cordialitate, le-a asigurat un capitol în cartea  sa.

Pornind de la o “Constatare” ( Spunea, mâhnit, un om cu carte: / Se-ntâmplă deseori în viaţă / Cei buni să fie daţi deoparte… / Şi idioţii scoşi în faţă!), Al D. Funduianu  a luat în vizor şi proştii. Ca un epigramist care se respectă  le-a observat comportamentul fiind obligat de evidenţe să apeleze la termenul  “Fatalitate” (“Nici frizerul care-i tunde / Şi nici alte minţi titrate / Nu pot face ei rotunde /   Capetele lor…pătrate.”), intrând în armonie  cu autorul “Enciclopediei   prostiei”, Matthijs van Boxsel,  care crede că “nimeni nu este suficient de inteligent pentru a-şi înţelege propria prostie”, şi cu I. L. Caragiale  care era convins că “nimic nu-i arde mai mult pe proşti, ca râsul”. 

Profesor cu simţul umorului, Al. D. Funduianu vede sub sloganul “România educată”  o interminabilă politică de vorbe, nerămânându-i decât să  dea dovadă de “Optimism” (“Nu m-ascund după perdea, / Că sunt om dintr-o bucată, / Mort sau viu, tot voi vedea / România educate!”).  „Aberez, deci…exist!” este un capitol pe care îl apreciez pentru că pune în valoare nişte frumuseţi ale minţii „aldefeiste”.  Prin „aberaţiile” sale, Al. D. Funduianu o coteşte spre hedonism, definit ca etică potrivit căreia scopul vieţii este plăcerea, în cazul autorului nostru  de a se autoironiza: „Suspect de modestie” („Să previn orice efecte, / Stilul vieţii mi-l respect: / Încărcat sunt cu defecte / Dar, în rest, sunt om perfect!”), „Aberaţie” („Nu-mi acopăr handicapul, / Dimpotrivă, franc vă zic: / Dacă eu mi-aş pierde capul, / Nu aş pierde mai nimic!”), „Autoportret” („Eu tac, ascult şi nu-s în faţă, / Acord, dar nu pretind respect / Şi tocmai pentru asta-n viaţă, / Am fost, rămân, voi fi suspect.”), „Încă o veste” („Mi-a prezis un decident, / Om sus-pus, cu multă carte, / Că de n-am vreun accident, / Voi trăi mult, pân` la moarte!”).

„Agora…” e un capitol care nu-şi propune să încurajeze „agorismul” ca un curent anarhist, ci preia sub formă extinsă  rolul avut la începuturi de acest loc. Autorul coboară între oameni, observă şi se exprimă prin epigramă. Sunt  relevate cele şase umori proprii omului, în accepţiunea lui Andrei Pleşu: vanitatea, antipatiile personale, pofta de notorietate, frustrarea, inflaţia propriei competenţe şi idolatria propriei „instalări”, iar din altă perspectivă, cele patru tipuri de identitate găsite de Alex Muchielli: de faţadă, diferenţială, atribuită (prescrisă) şi negativă: „Din statistici” (O fi clima la extreme, / Însă eu observ, de-o viaţă, / Că indiferent de vreme / Pe la noi mereu e…ceaţă!”);  „De gustibus” („Eu sunt un om destul de blând, / Cu judecată şi integru, / Dar când l-aud pe Dan ţipând  / În faţa ochilor văd Negru!);

„Instantaneu rustic” („Întors acasă fiul, vineri, / Cu păr cărunt şi plin de bani, / Văzu că-n sat sunt numai tineri / De peste…şaptezeci de ani!”); „Avansat în funcţie” („Un vechi şi foarte bun amic / S-a ridicat atât de sus / Că-l văd aşa ca pe Iisus, / Doar că, de mii de ori, mai mic.”).

Ultimul capitol, „Oameni ca…lumea!”, preia titlul unui volum scris de  Vasile Larco . El  cuprinde, după cum spune autorul, „un schimb de amabilităţi (cu, sau fără ghilimele!)  găzduit, vreme de mai multe săptămâni, la rubrica „Loc de dat cu…epigrama” de pe „ştiri.botoşani.ro”,  cu autorul volumului amintit.  Dialogul debutează calm, protagoniştii călcând precaut pe un covor de mătase: Al. D. Funduianu:  „Am încercat să aflu, de la o Doamnă, cine esteCel mai bun epigramist? Şi, iată, Ce a ieşit – „Cârcotaş cum sunt, fireşte, / O întreb prudent şi parc-o / Văd cum, galeş, mă priveşte: / Cred că cel mai bun e Larco!”. Răspunde Vasile Larco:  „Eu ştiu că n-am făcut minuni, / Iar doamnei nu-i opresc elanu`, / Dar sunt şi alţii foarte buni; / ca de exemplu: Funduianu!” Încet-încet mătasea se estompează, dialogul transformându-se într-un veritabil duel în forma teoretizată de N. Bunduri, în sensul că  atacul şi contraatacul dau cursivitate luptei, iar împunsăturile  au acea gingăşie diluată în ironie.

În ceea ce priveşte delicatele cerinţe pe care le presupune  epigrama, nu pot adăuga mai mult decât o spune Vasile Larco în prefaţă: „…eu mi-aş permite să spun că nasc şi-n Botoşani epigramişti. Epigramişti de valoare printre care se află şi scriitorul Al. D. Funduianu. Epigramele sale respectă rigorile „buturugii mici a literaturii”, în sensul că au: poantă, măsură, ritm, rimă, muzicalitate, adresabilitate, originalitate etc.

Beneficiind  de grafica unui alt botoşănean talentat, Florin Grosu,  volumul „Chipuri, stări şi demascări”   reprezintă o adevărată istorie a mentalităţilor  organizate  sub auspiciile filozofiei „aldefeiste”. (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

DIPLOMĂ NECESARĂ

În lumea asta cu de toate,

Unde se-nvaţă contra cost,

Păcat că nici o facultate

Nu dă şi diplomă de... PROST.  (ION PRIBEAGU)

PROVERBIALĂ

Unui  martor delicat,

Faptul e verificat:

Pune-i vinul dinainte

Şi-ai să vezi că nu mai minte! (VASILE LARCO)

 

UNUI UMORIST

Frâu liber dând maestrul glumii

Se pot desprinde noi idei:

El a crescut în ochii lumii,

Dar a intrat şi-n gura ei. (VASILE LARCO)

 

 

FEMEIE PĂCĂLITĂ-N DRAGOSTE

Credea că e de bun augur

Să-l îndrăgească-anticipat,

Dar i-a găsit, târziu, cusur:

Bărbatul nu era „dotat”.(MIHAI HAIVAS)

 

RECOMANDARE

Când, inspirație, tu crezi

Că ai la scris, îți dau un sfat:

Apucă-te să corectezi

Un manuscris... nepublicat.(MIHAI HAIVAS)

 

CÎND CADE MASCA

Problema, dacă masca-i pică –

O spune fără vreun ocol –

N-ar fi că-i vede faţa, ci că

Rămîne-n.... caracterul gol! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

 

POLITICIENI

Că poartă mască toţi i-acuză

Şi de le-ar smulge-o de necaz,

Ar constata bătînd în buză

Doar simplul fapt că... n-au obraz! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

FĂRĂ PERDEA

Spun direct, nu mă aştern

Ca fasolea pe arac:

Niciodată din guvern,

Nimeni n-a scăpat sărac. (AL. D. FUNDUIANU)

 

COINCIDENŢĂ

I-a fost iute rezolvarea,

Omul îşi pierduse glasul,

C-a ajuns, la el, Salvarea

Chiar când îi…sunase ceasul! (AL. D. FUNDUIANU)

 

DOMICILIU STABIL

Unui preot – fire calmă –

Când i-am spus cât îl admir,

M-a „apostrofat” c-o palmă

De pământ în cimitir. (GRIGORE COTUL)

 

EU, PESTE 60 DE ANI…

Fire albe tot mai dese,

Pensie de câţiva lei

Şi multiple insuccese

                  … la femei. (GRIGORE COTUL)

 

 

ATENȚIE... DRUM PERICULOS

Un telefon inteligent,

Când este prea sofisticat,

Te poate face dependent...

De parcă ai fi fost drogat! (EUGEN DEUTSCH)

 

 

LINIȘTE VĂ RUGĂM!

Soția, pregătindu-mi cina,

Îmi spune c-un surâs discret:

„Dă aparatul mai încet

Că nu pot să aud... vecina!”(EUGEN DEUTSCH)

 

DRAGOSTEA PENTRU LECTURĂ

Aş vrea-ntr-o, viaţă viitoare,

Un melc să fiu, pe o potecă,

Să car în spate-o bibliotecă

Dar plină de bibliotecare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

JOC DE CUVINTE

Când cobori nu poți să sui

Iar ardeiul nu-i mărar

Şi oricât ai crede, nu-i

Cartoforul, cărturar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

ÎNŢELEPCIUNE

Ce bine-ar fi, ca în poveşti,

Să poţi muri de şapte ori:

De n-ai ştiut cum să trăieşti,

Măcar să te înveţi să mori!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

REMEDIUL NEREUŞITEI

Când te-ntristezi ca nătăfleaţă

Că n-ai prea reuşit în viaţă,

Salvarea ta, gândind la rece,

E că şi viaţa totuşi trece…(GHEORGHE BÂLICI)

LA RECRUTARE

Mergeam cam greu – aşa-i când plouă –

Deşi păşeam în ritm alert;

M-au convocat la ei la două

Şi am ajuns la…DOI ŞI-UN SFERT. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

ÎNTÂRZIERI LA LOCUL DE MUNCĂ…

Calculând la câteva persoane,

Micul decalaj ar fi endemic,

Dar ce-nseamnă sfertul academic

Înmulţit cu patru milioane! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNOR EMIGRANŢI ROMÂNI

Români în lume-s foarte mulţi

Ce merg pe străzi cerşind, desculţi…

Norocul lor, contrar restriştii,

Că-i mai „încalţă” poliţiştii! (ION MORARU)

 

ŞEFULUI MEU

„Urcând” adeseori târâş,

La mine se uita chiorâş…

Şi-aş vrea, dorind de el să scap,

Să deie ochii…peste cap! (ION MORARU)

 

ROMÂNIA EŞUATĂ

Vine criză după criză.

Stăpânită de angoasă,

ROMÂNIA intră-n criză

                 Că e...groasă! ( MAX OPAIŢ )

 

TENTAŢIE

Toţi privim picioare, poate

Mai discret, sau pe lumină,

Însă, noi râvnim la toate,

Tocmai unde se termină! ( MAX OPAIŢ )

 

 

SANTE'

Nefiind un misogin,

După moda frantuzească,

Cupa ce o beau cu vin,

O prefer cu o...băbească ! ( MAX OPAIŢ )

 

TALK SHOW

Mă gândesc mereu la cei

Care stând la ,,adăpost " ,

Cu idei doar de doi lei,

Fac politică pe post ! ( MAX OPAIŢ )

 

PERECHE NEPERECHE

Era o fată top model

Studentă-n arheologie,

Săpase mult să dea de el,

Şi l-a găsit…fosilă vie! (GEORGE EFTIMIE)

 

SIMILITUDINI

La modă-s fete numai piei şi oase,

Să le dezbraci îţi pare immoral,

Şi pozele-n reviste-s mincinoase

Ca un discurs în an electoral! (GEORGE EFTIMIE)

 

 

LEACUL POMPIERULUI

După focul lichidat,

Pompieru` rana-şi linge

Cu un leac verificat:

Bea… de stinge. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

CÂND ERA SIRENA FATĂ…

Agăţând pe înserat

O sirenă de pe plajo,

Pân`la locul cel de vrajă,

Zeci de solzi am raşchetat. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

UN CROITOR DE DAMĂ

Clientelă-avea frumoasă…

Ziua tot mereu cosea,

Soaţa însă cam geloasă

Noaptea toată-l descosea. (VASILE MANOLE)

 

UNUI COLONEL

Singur domnul colonel

În contextul actual,

Dă şi grade de la el

Să ajungă…general. (VASILE MANOLE)

 

 

VACCINARE DE …CAMPANIE!

‘Vaccinat - nevaccinat’

Statul este eşuat’,

Şi nu-i de la pandemie,

Ci de la multă …prostie! (IOAN  PETRESCU)

 

ISTORIE RECENTĂ

(replică lui Ioan Petrescu)

Când căpitanul a fost beat

Normal că statu-a eșuat 

Apoi mai vine un tembel

Și s-a ales praful de el...(ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 “ALEGERI” LIBERE

Întreb, nu pot să mă abţin,

În cele patru rânduri,

Nu e mai bine la vaccin,

Decât în patru scânduri? (IOAN PETRESCU)

 

 

ALTERNATIVĂ

(replică lui Ioan Petrescu)

Între patru scânduri greu

Să încapă trupul meu

Deci, accept, mă vaccinez

Poate mă mai subțiez! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA PREGĂTIRII CINEI DE CĂTRE BĂRBAȚI !?!

Zice-o vorbă înțeleaptă:

Peste cină  să mai sări

Sau îi zic soției-așteptă!

Îți prăjesc niște răbdări... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

RĂBDĂRI  LA GRATAR

Mi-a zis azi un palicar,

Și-l susțin cu tot temeiul,

Că-s mai bune la grătar

De când s-au scumpit... uleiul! (BOSTAN IULIAN)

 

CRIZĂ ENERGETICĂ

(replică lui Iulian Bostan)

Bun, dar cu ce faci grătarul?

Că-n UE e interzis

Lemnul, deci de unde jarul?

Și cărbunele-i prescris... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 SĂ LUĂM EXEMPLU!

(replică lui Ştefan Başno)

De ce preţul nu îngheaţă

Şi mereu e plin de viaţă?

Tot secretul e-n mişcare,

Nu-l vedeţi că-ntruna ..sare ! (IULIAN BOSTAN)

 

CONSECINȚĂ

(replică lui Iulian Bostan)

Sare, bre, sări-ar smalțul

Uite, se scumpește malțul

Când mai beau și eu  o bere

Simt în portofel durere... (ŞTEFAN BAŞNO)

EU ȘI PORTOFELUL MEU

(replică lui Ştefan Başno)

Sunt frate geamăn mi se pare

Cu amărâtu-mi portofel!

Lipiți cu burta de spinare

                     Și eu și ...el! ( IULIAN BOSTAN)

 

DIFERENȚE

(replică lui Iulian Bostan

Între burtă și spinare

Distanțarea e cam mare...

Portofelul, ce să zic,

Burdușit e... cu nimic! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

REDEFINIRE

(replică lui Ştefan Başno)

Când n-ai bani în buzunare,

Toate-n tine se răscoală,

Că-ntre burtă și spinare,

Distanțarea-i socială! (IULIAN BOSTAN)

 

 

SIMBIOZĂ

Nu poți să mă extermini, mă simt în siguranță,

Doar dacă-ți tai o venă și îți asumi un chin,

Cu mine cerebelul îți intră-n rezonanță...

Să facem cunoștință: sunt cipul din vaccin! (VALENTIN DAVID)

 

 

 

ATENȚIE!

(replică lui Valentin David)

Cum te iubesc și te respect

Îți zic să fii mai circumspect

Să nu te bage stăpânirea

La legea cu zădărnicirea... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

SPERANȚĂ

(replică lui Ştefan Başno)

Cum poezia-i un pamflet,

Aștept, dar știu că-i desuet,

Ca Statul nostru paralel,

Să-mi bage bani în portofel! (VALENTIN DAVID)

 

LASCIATI OGNI SPERANZA...

(replică lui Valentin David)

Ai consumat antivirotic?

Eu văd c-ai devenit utopic,

Aștepți un ban în buzunar

De la un stat falimentar... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

TOT RĂUL SPRE BINE 

Zilnic se plângea prin crame

Că n-are noroc la dame.

Enervat i-am zis: -Nu-i bai,

Nici nu ştii ce baftă ai. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SINCERITATE    

Am iubit-o ca flăcău

Şi i-am spus pe alei:

Mi-e dor de parfumul tău.

-Ţi-l vând orişicând vrei.  (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

IOHANNIS LA PIRAMIDE
Țara-i copleșită-n doliu,
Tu dezbini la guvernare,
Dar alegi, din portofoliu,
Unde pleci la…relaxare. (DUMITRU BUJDOIU)


ȚARA N-ARE PREMIER, FRF- SELECȚIONER
Și Burleanu prost conduce,
Fotbalul în jos se duce;
 Nu-l vor antrenori de soi,
Se roagă tot de Rădoi. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ECONOMIE SIGURĂ
- Dragule, vreau mariaj,
Nu-mi place-n concubinaj;
- Vrei să plătim și alți bani,
La divorț, în doi-trei ani? (DUMITRU BUJDOIU)



 DOUĂ BLONDE INVIDIOASE
- Dragă, ți-ai luat ochelari,
Fumurii, dioptrii mari,
S-ascunzi riduri, pungi nasoale?!
- Nu! Să le văd pe-ale tale. (DUMITRU BUJDOIU)


CENTURA DE CASTITATE
Soț naiv, mai mult plecat,
Când centura i-a montat,
S-a ferit de bârfe-n sat;
La…vecin cheia-a lăsat. (DUMITRU BUJDOIU)


AȘA TREC EI LA ECONOMIA VERDE?

Lideri grei de stat tot pun accente

Că reduc emisii de carbon,

Dar tot ei fac deplasări curente

Cu cortegii auto. Ghinion? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DAR DE ȚARĂ NU-I MAI PASĂ?

Când mor oamenii-n spitale,

Frigu-n casă ne desfide,

Ficusul, nici la o cale,

E-n voiaj la piramide. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

UNUI ȘEF IMPERTURBABIL

Când în țara ta cumplit se stinge

O întreagă obște de bunici,

Poți privi placid cum se descinge

Bruma ta de  faimă la șeíci? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PIRAMIDAL DE INDIFERENT

Parcă nu-i era de-ajuns

Cu buhul de popă tuns,

S-a împiedicat de-un bolf

Și s-a dus să joace golf. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CONSPIRAȚIE LA TRANSYLVANIA OPEN

Știți de ce-a pierdut Simona?

Fincă i-a șoptit Mamona:

„De ieși cu scutul din apă,

Te-nfige Dracula-n țeapă!” (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PERICOL IMINENT

Tot  cerșind la curți regești

Un guvern minoritar,

Vezi să nu te - n zori - trezești

C-un partid   ... de buzunar. (LERU CICOARE)

 

MORT 'NAINTE DE-A SE NAȘTE

Guvernul minoritar,

Promovat cu zel avar,

Cum era de așteptat,

Nici născut, a sucombat. (LERU CICOARE)

 

NEGOCIERI LA DOUĂ CAPETE

Greu, supuși negoțiunii,

Se câștigă fărâmica:

Când nu-ți place ce vor unii,

Le arăți pe loc pisica. (LERU CICOARE)

 

CONDIȚIE INACCEPTABILĂ

PNL ar coopta la guvernare

USR sau PSD în coaliție,

Singura premiză - cea mai mare:

Ca acestea să nu pună vreo condiție. (LERU CICOARE)

 

INERENȚĂ

PNL-ul, spune crupierul,

Numai el propune premierul.

Secret încă, lumea-l știe: ex-ul.

Fidejusor? BPEx-ul, nexul. (LERU CICOARE)

 

 

UNUI TROMPETIST CARE ȘI-A PIERDUT SIMȚUL REALITĂȚII

Guvernare-n jurul PNL,

Când partidu-i pe perfuzii-n viață?

Nu-i mai bine, cu bolmoajele,

Să te duci cu moașă-ta pe gheață? (LERU CICOARE)

 

 

MOR DE GRIJA ȚĂRII

Nu de PNL ne arde

Și nici nu ni-i a juca

Cu rachete și petarde.

Țara vrem a o salva! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CEL MAI TARE DIN PARCARE

Invitat la guvernare,

PSD-ul joacă tare:

Nu-mi impui tu. Eu, că-s mare,

Condiții de conlucrare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

GLASUL DUR AL PSD

Noi suntem în pol(e)-poziție,

Premierul, deci, e-al nostru.

Nu cumva în opoziție

Mai demult e locul vostru? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PRIMUL EFECT AL NOII COALIȚII

PSD la guvernare

PNL-ului pendinte -

Opoziții mai precare

Pentru domnul Președinte. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ISTORIA SE REPETĂ?

PSD plus PNL

Este-o nouă USL.

Să nu știe dânsa oare

Ce destin de pe-acum are? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

VALURILE PANDEMIEI

Ca si marea cea albastră

Ce se zbate intre maluri,

Aşa-i pandemia noastră:

Tot cu valuri,valuri,valuri...(IOAN TIMOFTE)

 

PANDEMIA CU MANDAT

Să creştem economia

Şi să avem mai mulţi bani,

Să votăm şi pandemia

O dată la patru ani! (IOAN TIMOFTE)

 

DE AR TRĂI CEAUŞESCU

De ar trăi Ceauşescu,

Azi,de-o sută şi trei ani,

Nu ar mai munci românii

La francezi şi la germani ! (IOAN TIMOFTE)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Săveni a fost capitala multiculturalității de Ziua Națională

Joi, 2 Decembrie 2021
494

Orașul Săveni a fost capitala multiculturalității, miercuri, de Ziua Națională a României, găzduind un conglomerat de evenimente artistice, o lansare de carte și activități festive div...

Dramatic: Un botoșănean luptă să trăiască, după ce a fost înjunghiat de un coleg de muncă

Joi, 2 Decembrie 2021
1055

Un bărbat de 46 de ani, din Botoşani, se zbate între viaţă şi moarte, după ce a fost înjunghiat în gât de un coleg de muncă. Conflictul a avut loc în curtea unei s...

APIA așteaptă cererile de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2022

Joi, 2 Decembrie 2021
123

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) Centrul Judetean Botosani informează că în perioada 01 - 15 decembrie 2021 se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de P...