O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
Printre cărţile din biblioteca mea şi-a făcut loc şi o fasciculă de numai 50 de pagini, recuperată cu ani în urmă dintr-un anticariat, şi intitulată „Din umorul românesc” ( Tipografia C. Maniu, Bucureşti, 1933), peste care şi-a pus amprenta patina timpului. Autorul, Constantin Maniu, despre care nu ştiu prea multe lucruri, şi-a dorit a realiza o miniantologie de umor care, după selecţia făcută, ne obligă a constata existenţa unui vădit subiectivism. Cum fascicula nu conţine un cuvânt înainte al cuiva sau chiar al autorului, încerc să văd ce se ascunde sub vălul acesta de subiectivism de care, să fim rezonabili, nu duce lipsă nici un antologator. Astfel că, personalitatea fiecăruia din cei antologaţi ( Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Th. D. Speranţia, A. C. Cuza, Dumitru Teleor, George Ranetti, Radu D. Rosetti, I. Ionescu-Quintus, Sofronie Ivanovici şi Toma Florescu), receptată la timpul de până la 1933, scoate în evidenţă caracterul auctorial atât al antologaţilor cât şi al antologatorului. Fascicula debutează cu „Glume şi pilde din popor” ( „Cum îşi vâră dracul coada”, „Partea de la Dumnezeu” şi „Crăciunul ţiganului”) cărora li se adaugă câteva „Vorbe şi zicători”: „Nu-i lume numai câtă se vede pe fereastră”, „Vremea vinde lemnele şi nevoia le cumpără”, „Când lenea încalecă pe om, sărăcia îi sare în spinare”, „A rămas de râs ca fasolea în ziua de Paşti” etc., vrând să demonstreze, probabil, că indiferent de specia literară, umorul este o chestiune comună, izvorul fiind filonul popular. Din altă perspectivă, alături de personalitatea fiecărui antologat, Constantin Maniu caută acele texte prin care să asocieze şi temperamentul creatorului, ajutând cititorul să sesizeze acel gram de originalitate: satira relevată prin fabule la Grigore Alexandrescu, discursul ironic şi parodic la I. L. Caragiale sau versurile lui Th. D. Speranţia dominate de aceleaşi puseuri ironice, observaţia insinuantă a lui Dumitru Teleor sau umorul dichisit al lui George Ranetti.
O altă caracteristică a miniantologiei ar fi aceea că sunt aleşi foarte mulţi umorişti care „s-au învârtit” în jurul lui Caragiale., cum ar fi Dumitru Teleor, George Ranetti ( care a lucrat la „Moftul român” înfiinţat de Caragiale) sau “decadentul” Radu Rosetti.
Cărţi ca aceasta au un mesaj al lor, după cum, citându-l pe Al. George, Claudiu T. Arieşan reia în studiul său „Hermeneutica umorului simpatetic „: „Se vede din alcătuirea noastră că umorul n-a lipsit în ultima sută cinci zeci de ani ai literaturii noastre şi el se corelează cu cele mai diverse momente şi tendinţe ale istoriei , dându-le astfel un „răspuns” care trebuie considerat o expresie a sufletului naţional”.
Epigrama îşi are partea ei în fascicula amintită. Se începe cu o definiţie a ei dată de A. C. Cuza („Ce-i epigrama, întrebaţi? / O spun s-o ştie fiecare: / În tolba minţii căutaţi / Săgeata ei otrăvitoare, / Şi-n lumea ce vă înconjoară / Voi fără milă să loviţi, / Că de la dânsa n-or să moară / Decât doar proştii, otrăviţi.”) şi se continuă cu altele din care reţin două care să ne amintească faptul că a fost iniţiatorul „Ligii contra alcoolului”: „Unui beţiv” – „Toţi suntem într-o părere, / Se conjugă a bea, bere; / Singur numai Damaschin / Ştie verbul: a bea…vin!”; „Aceluiaşi” – „Damaschin de când trăieşte, / De minciună n-a rămas; / Iar fi fost fără putinţă, / Căci în vino veritas.”. Din Dumitru Teleor antologatorul reţine o schiţă umoristică ( „O convorbire”) şi două epigrame: „Unora” – „Când parale voi avea / Şi o casă cu trei caturi, / Toate rudele pe rând / Vor veni să-mi ceară sfaturi…”; „Unor medici” – „O! boalele la voi / `S nimicuri / Vin la spital trăsuri, / Ies dricuri…”. Continuă cu epigrame Radu D. Rosetti („Unui beţiv” – Doctorul i-a spus odată / Să nu bea prea mult lichid; / El l-a ascultat îndată / Şi de-atunci bea…solid.”; „Unuia” – „Capetele multor oameni / A produs ceva în viaţă, / Numai capul dumitale / N-a produs decât mătreaţă.”), I. Ionescu-Quintus („Unui prieten care râde de mine că nu sunt de neam” – „Ce vrei dragă? Nu se poate / Fără de cusur un om. / Eu nu-s om de neam, de pildă, / Iar tu nu eşti…neam de om.”), Sofronie Ivanovici ("Unui doctor oculist”: „Ca oculist, numele tău / E destul de cunoscut, / Doar de fosta-ţi clientelă / Nu prea eşti bine văzut.”) şi Toma Florescu: („Unui pictor”: „Pictezi acum pe Magdalena, / Cea mult îndurerată, / Şi nu te uiţi ce-adânc se roagă / S-o laşi neterminată.”).
Fascicula aceasta se citeşte cu interes şi din perspectiva istoriei literare. Cel puţin două aspecte sunt evidente: ne înlesneşte o analiză a mecanismelor creaţiilor umoristice imediat după 1900 şi care ar fi câţiva autori de vârf ce au dominat acest domeniu literar în timpul amintit. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ÎNTRE SUSPICIUNE ȘI PROSTIE
Privind problema în esență,
Spun fără dubii și clemență:
Or fi în țară forțe-oculte,
Dar „sus” sunt forțele... inculte! (MIHAI HAIVAS)
ATENȚIONARE
Când ajungi la un partaj
Într-un mariaj ratat,
Dacă faci prea mult tapaj
Riști să fii pe loc... tapat! (MIHAI HAIVAS)
PROVERBIALĂ
Oricât prin lume-ai să colinzi
Vezi că-i aşa, de-o veşnicie:
În apă un săpun îl prinzi…
Dar nu amanţii la soţie! (VASILE LARCO)
O NOUĂ TOAMNĂ
Adio păsări călătoare,
Sunt frunze galbene-n cărare,
E brumă, ceaţă, vin, iar, ploi…
Şi imigranţii peste noi! (VASILE LARCO)
LEGENDA MEŞTERULUI MANOLE
(Varianta bac 2019)
Când văzu care-i năpasta
Mânăstirea să-şi salveze
El şi-a pus la zid nevasta
Şi-a-nceput să o lucreze. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
INVESTIŢII STRĂINE PE LITORAL
Privind atent eu pot să spun
La cum arată litoralul,
Că e momentul oportun
Să-şi bage Marx tot capitalul!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AVOCATUL EPIGRAMIST
Mereu tentat de vagi ispite
El epigrame-n serii scrie:
Apoi începe-o pledoarie...
Spre-a dovedi că-s reușite.(EUGEN DEUTSCH)
AVANSAREA
Pentru cel ce nu se-ncurcă,
Încercând un artificiu,
Este liftul care urcă
Sus... pe scara de serviciu.(EUGEN DEUTSCH)
LANSĂRI DE CARTE
La tot mai multe cărţi ce sunt lansate
De cei pătrunşi de-al scrisului nesaţiu,
Progresul evident, e că mai toate
Rămîn… pe undeva pierdute-n spaţiu! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
COMUNICARE GESTUALĂ
C-un deget între buze, ea, fireşte
Nu cred c-ar vrea să-mi spună „ciocul mic!”,
Căci dacă stau şi mă gîndesc un pic,
Înclin să cred că altceva-şi doreşte... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
RECOMANDARE LA CHIRURG
Un amic ţinu să-mi spună:
- Mergi la el, neapărat,
C-are mână foarte bună!
- La luat? (PETRU IOAN-GÂRDA)
RECOMANDARE
- Chirurg ca ăsta altul nu-i,
Că taie fără vreun efort!
- Decât să mor de mâna lui,
Mai bine mort! (PETRU IOAN-GÂRDA)
UNUI CONTEMPORAN
Totdeauna a crezut,
Şi-a venit acel moment
Ce-l ajută, în prezent,
Să trăiască în trecut. (GRIGORE COTUL)
REGRET
Cum n-are nici un handicap,
O şansă chiar putea să fie,
Dar cum să-i vină mintea-n cap,
Când nu-i încape de prostie? (GRIGORE COTUL)
PĂREREA MEA
Chiar de pare nefiresc,
Spun şi n-o să mă dezmierd:
Oamenii se definesc
După modu-n care pierd. (AL. D. FUNDUIANU)
DIPLOMATUL
Nu prea umblă cu aluzii,
Ne-a spus drept că la recepţii
Schimbă multeşe iluzii...
În decepţii. (AL. D. FUNDUIANU)
UNEI TINERE CĂSĂTORITE
Coabitând cu-n moş bogat,
Ar vrea să rupă mariajul...
Divorţul nu s-a pronunţat
Da-i mult mai important...partajul! (ION MORARU)
PACIENTUL PENSIONAR
Transferat la câteva spitale,
A făcut o constatare gravă:
În condiţii grele, actuale,
Sănătatea noastră e...bolnavă! (ION MORARU)
UNUI TÂNĂR CĂSĂTORIT
În chipul fetei, drăgălaş,
El a văzut un îngeraş,
Pe urmă mai văzu că încă
Nu tot ce zboară se mănâncă... (GHEORGHE BÂLICI)
DUPĂ UN AN DE CĂSĂTORIE
Nu mai sunt aşa înfipt
Cum eram în celibat:
Văd acuma că m-am fript,
Că-mi ardea de însurat!... (GHEORGHE BÂLICI)
TARI PE POZIŢIE
Şefa mea, ce lucru trist,
De o vreme mă stresează,
Eu i-am spus că nu rezist,
Ea mi-a spus...că nu cedează! (GEORGE EFTIMIE)
ŞI-A GĂSIT FERICIREA
A fost aşa de fericită
Când l-a găsit pe cel mai cel,
Avea o vilă nesimţită
Şi tot aşa...era şi el! (GEORGE EFTIMIE)
COABITARE POLITICĂ
La putere, toţi o scaldă;
Fac ce fac de mântuială,
Stau guvernele să cadă
.............la-nvoială! (MAX OPAIŢ)
UNUI TRASEIST POLITIC
Simţeam că prea întinde coarda.
Făcând acuma pe viteazul,
El a surprins, schimbându-şi ,, garda",
Lăsând lafel de gros...obrazul ! (MAX OPAIŢ)
UNUI MINCINOS
Se gândea, sperând întruna,
C-ar putea să nu dea greş,
Dacă va masca minciuna,
Ca gunoiul dat sub ...preş ! (MAX OPAIŢ)
CONSTATARE
Cu aşa un preşedinte,
Nu mai umple nimeni ,, sacul ";
Toţi se mişcă înainte,
Numai noi... mişcăm ca racul! (MAX OPAIŢ)
TRASEU
În al nostrum lut sublim
Poftele se nasc şi cresc,
Dar noi toţi, prin foc sfârşim
În vulcanul femeiesc. (CONSTANTIN PROFIR)
“UMBRELA” BĂNCII
Este una foarte bună:
Apără de “vreme rea”,
Zi de zi şi-n orice lună
Se deschide pentru ea. (CONSTANTIN PROFIR)
REZULTAT FINAL
Din toţi cei care m-au citit,
Azi, două tabere se-ncheagă:
O parte dură-mi dă cu flit,
Iar alta-n U.S.R. mă bagă. (ELENA MÂNDRU)
PRECAUŢIE ANULATĂ
I-a pus bărbatul o centură
De castitate, drept “cenzură”,
Dar “poposi” în habitaclu
Amantul soaţei…c-un şperaclu. (ELENA MÂNDRU)
CONSECINŢELE CODULUI FISCAL
În vremi cândFiscul de despoaie
La suflet, portofel şi trup,
Vezi lupii travestiţi în oaie…
Mai des ca oile în lup! (VALENTIN DAVID)
UNDE NU-I CAP…VAI DE PICIOARE!
Când nu ştiu, sincer, ce să cred,
Tot butonând televizorul,
Mă duc urgent la ortoped…
Că-mi vine să îmi bag piciorul! (VALENTIN DAVID)
A LUAT-O DIN DRAGOSTE
Însurat de-un timp c-o fată,
Omului îi merge bine;
Căsnicia e bazată
Strict pe dragoste…de sine. (SORIN FINCHELSTEIN)
RESPECT DE GINERE
În viaţă sau în epigramă
De plângeri n-are vreun temei;
Ca gineri, o tratăm de mamă –
Mai bine zis, de nana ei. (SORIN FINCHELSTEIN)
FILOSOFII
Cam aşa-s de obicei
Abuzează de idei,
Numai când sunt c-o femeie
Au o singură idee. (VASILE MANOLE)
NOTĂRIŢA SEXY
Se descurcă minunat
Are tehnică şi tact,
Banul este încasat
După fiecare act. (VASILE MANOLE)
NECAZURI
Stând în pat, pe spate,
Amândoi plângeau:
Ea-i spunea: -Mai vreau!
El – că nu mai poate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DUPĂ PANDEMIE
Vă dau acum, la toţi, o veste
(Nu o priviţi ca pacoste):
La sărăcia care este
Azi mă mărit din dragoste. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ZIUA SAXOFONULUI
Ce tonuri calde are saxofonul,
Aproape ca o voce omenească !
Dar în agora-i preferat trombonul
Și nu doar în agora românească... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA BUNULUI SIMȚ
1.
Bunul simț când s-a-mpărțit
Unii s-au băgat în față
Și cu sacul s-au grăbit
Să îl vând-apoi în piață... (ŞTEFAN BAŞNO)
2.
Bunul simț să-l ai cu rost
Și de el nu fă risipă
Altfel, ești luat de prost
De obraznic într-o clipă! (ŞTEFAN BAŞNO)
3.
Pentru unii, bunul simț
E așa, un fel de zimț
Care zgârie pe cel
Grobian și cam tembel... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PREGĂTIRII CINEI DE CĂTRE BĂRBAȚI !?!
Zice-o vorbă înțeleaptă:
Peste cină poți să sări
Sau îi zic soției-așteptă!
Îți prăjesc niște răbdări... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA VÂNĂTORILOR DE MUNTE
Când mai mergeți voi la munte
Ca să vă mai antrenați
Pe cei tăietori de frunte
N-ați putea să-i mai vânați? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA VEGETARIENILOR
Vegetarian m-aș face
Că ador verdețurile
Chiar și-o roșie mi-ar place !
Nu mă lasă prețurile.. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ALFABETULUI
A vorbi de alfabet
Este astăzi desuet.
Un "academician "
Dă cu deștu' pă ecran! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PLĂCINTEI CU CIOCOLATĂ ȘI NUCI PECAN!
În Moldova, ciocolata
Nu prea curge ca un râu,
De-aia ne e dragă fata
Și plăcinta poale-n brâu! (ŞTEFAN BAŞNO)
CE NU FACE CÎȚU, SĂ-ȘI ȚINĂ LOVELELE?!
De la “Muie PeSeDe”,
A cotit-o repede,
În “Te pup Ciolacule,
Scoate-ți și izmenele.” (DUMITRU BUJDOIU)
JOIA NEAGRĂ: ROMÂNIA-ISLANDA,
NULA-NULA PENTRU NOI
Alții, buni, merg la baraj,
Noi, tot proști, tot în picaj;
Gata, Burleanu, Rădoi:
Valea! Ați fost papițoi. (DUMITRU BUJDOIU)
O MEXICANĂ A TERMINAT FACULTATEA,
PE BUNE, LA 93 DE ANI (Presa)
Să ia aminte uitucii,
Că, ai noștri, politrucii,
Termină-n privat, cu bani,
Doar pe la cinzeci de ani. (DUMITRU BUJDOIU)
VIENA: UN BORDEL DĂ VOUCHERE PENTRU VACCINAȚI (Ziarele)
Bun imbold-austriac,
Le face la toți pe plac;
Când te vaccinezi la ei,
Îți dau bani pentru femei. (DUMITRU BUJDOI)
OPERAȚIA „HAINELE N-AU GEN”
Dacă de când lumea pantaloni
Poartă damele (de jenă li se rupe),
Bravii și drăguții de coconi
S-ar sfii de ce să poarte jupe? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN FATUM PENTRU PARTIDELE NAȚIONALE?
Ce dovezi fantasmagorice
Pentru trista traectorie:
D'aia-s partide istorice,
Finc-au rămas în istorie! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NEPOTOLITĂ JALE
Doamne, cum o fi să fie
Specialistul să-ți prescrie
Terapie hiperbară
Și s-o dai, fatal, în bară? (NICOLAE MĂTCAȘ)
LE-A PIERIT CURAJUL?
„De ce românii nu se-nțeapă?”
Întreabă vesticii, trufași,
Dar când aud de tras în țeapă,
Ei primii fug ca niște lași. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN ȘEF IPOCRIT ȘI ANTIVIRALELE LIPSĂ
Nu-i fățarnic când întreabă
Și se face că nu știe
Că le cumpăr la tarabă
Fincă nu-s în farmacie? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DACĂ TOT ZICEȚI CĂ VĂ PASĂ
Hai, opriți - partidele -
Crizele, rapidele.
Având sodă și săpun,
Ce-o lungiți pân-la Crăciun? (LERU CICOARE)
UN FOST PREMIER DEMIS DESPRE UN ALTUL DEMIS
PRETINZÂND LA ACEEAȘI FUNCȚIE
Nu pricepe trocul, zău,
Mintea mea de om nebun:
Ieri noi l-am demis că-i rău,
Azi l-înscăunăm că-i bun...(LERU CICOARE)
NEGOCIERI DE TAINĂ
Nu știm ce negociază.
Ne-aduc șanse pale, roze?
Știm că șefii-și periază
Și cu zel se bagă-n poze. (LERU CICOARE)
NEGOCIERI LA DOUĂ CAPETE
Greu, supuși negoțiunii,
Se câștigă fărâmica:
Când nu-ți place ce vor unii,
Le arăți pe loc pisica. (LERU CICOARE)
CÂND NU AJUNG FUNCȚII ÎN COALIȚIE
Parteneri de guvernare:
Ochii văd, inima cere.
Nu-i un jilț de fiecare?
Inventăm noi ministere! (LERU CICOARE)
LA ÎMPĂRȚIREA MINISTERELOR
Cu Finanțele în mână
Un partid face minuni:
PIBu-l crește de la până,
Chejii răi îi face buni. (LERU CICOARE)
CONCLUZIE BETON A INSP-ULUI
Cum constați - Ai sac de húsăși? -
Câți mor după vaccinare
Când - ași! - vaccinarea însăși
N-are nici o implicare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUI I SE PERMITE SĂ PARTICIPE
LA MITINGUL CONTRA IMPUNERII VACCINĂRII
Spuneți, fraților - Good evening! -
Dacă nu-i stupiditate
Să permiți a fi la miting
Doar persoane ... vaccinate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRIMII, NOI, LA-NAINTARE
După - n ÚE - vaccinare
Mulți trăiesc, dar se și moare.
Doar la noi (Ce ipochimeni!)
De vaccin nu moare nimeni. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
O ÎNTORC CUM LE CONVINE
Morții după vaccinare
Au în UÉ compensare.
Țipă-ai mei, treziți din spleen,
C-au murit - toți! - de ... vaccin. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NEDEMNII URMAȘI AI LUI HIPOCRATE
Când ne dau certificate false,
Că roșesc mușcatele din glastră,
Oare asistenții medicali se
Mai gândesc la sănătatea noastră? (NICOLAE CRIHĂNEANU)