O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
Printre cărÅ£ile din biblioteca mea ÅŸi-a făcut loc ÅŸi o fasciculă de numai 50 de pagini, recuperată cu ani în urmă dintr-un anticariat, ÅŸi intitulată „Din umorul românesc” ( Tipografia C. Maniu, BucureÅŸti, 1933), peste care ÅŸi-a pus amprenta patina timpului. Autorul, Constantin Maniu, despre care nu ÅŸtiu prea multe lucruri, ÅŸi-a dorit a realiza o miniantologie de umor care, după selecÅ£ia făcută, ne obligă a constata existenÅ£a unui vădit subiectivism. Cum fascicula nu conÅ£ine un cuvânt înainte al cuiva sau chiar al autorului, încerc să văd ce se ascunde sub vălul acesta de subiectivism de care, să fim rezonabili, nu duce lipsă nici un antologator. Astfel că, personalitatea fiecăruia din cei antologaÅ£i ( Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Th. D. SperanÅ£ia, A. C. Cuza, Dumitru Teleor, George Ranetti, Radu D. Rosetti, I. Ionescu-Quintus, Sofronie Ivanovici ÅŸi Toma Florescu), receptată la timpul de până la 1933, scoate în evidenţă caracterul auctorial atât al antologaÅ£ilor cât ÅŸi al antologatorului. Fascicula debutează cu „Glume ÅŸi pilde din popor” ( „Cum îÅŸi vâră dracul coada”, „Partea de la Dumnezeu” ÅŸi „Crăciunul Å£iganului”) cărora li se adaugă câteva „Vorbe ÅŸi zicători”: „Nu-i lume numai câtă se vede pe fereastră”, „Vremea vinde lemnele ÅŸi nevoia le cumpără”, „Când lenea încalecă pe om, sărăcia îi sare în spinare”, „A rămas de râs ca fasolea în ziua de PaÅŸti” etc., vrând să demonstreze, probabil, că indiferent de specia literară, umorul este o chestiune comună, izvorul fiind filonul popular. Din altă perspectivă, alături de personalitatea fiecărui antologat, Constantin Maniu caută acele texte prin care să asocieze ÅŸi temperamentul creatorului, ajutând cititorul să sesizeze acel gram de originalitate: satira relevată prin fabule la Grigore Alexandrescu, discursul ironic ÅŸi parodic la I. L. Caragiale sau versurile lui Th. D. SperanÅ£ia dominate de aceleaÅŸi puseuri ironice, observaÅ£ia insinuantă a lui Dumitru Teleor sau umorul dichisit al lui George Ranetti.
O altă caracteristică a miniantologiei ar fi aceea că sunt aleÅŸi foarte mulÅ£i umoriÅŸti care „s-au învârtit” în jurul lui Caragiale., cum ar fi Dumitru Teleor, George Ranetti ( care a lucrat la „Moftul român” înfiinÅ£at de Caragiale) sau “decadentul” Radu Rosetti.
CărÅ£i ca aceasta au un mesaj al lor, după cum, citându-l pe Al. George, Claudiu T. ArieÅŸan reia în studiul său „Hermeneutica umorului simpatetic „: „Se vede din alcătuirea noastră că umorul n-a lipsit în ultima sută cinci zeci de ani ai literaturii noastre ÅŸi el se corelează cu cele mai diverse momente ÅŸi tendinÅ£e ale istoriei , dându-le astfel un „răspuns” care trebuie considerat o expresie a sufletului naÅ£ional”.
Epigrama îÅŸi are partea ei în fascicula amintită. Se începe cu o definiÅ£ie a ei dată de A. C. Cuza („Ce-i epigrama, întrebaÅ£i? / O spun s-o ÅŸtie fiecare: / În tolba minÅ£ii căutaÅ£i / Săgeata ei otrăvitoare, / Åži-n lumea ce vă înconjoară / Voi fără milă să loviÅ£i, / Că de la dânsa n-or să moară / Decât doar proÅŸtii, otrăviÅ£i.”) ÅŸi se continuă cu altele din care reÅ£in două care să ne amintească faptul că a fost iniÅ£iatorul „Ligii contra alcoolului”: „Unui beÅ£iv” – „ToÅ£i suntem într-o părere, / Se conjugă a bea, bere; / Singur numai Damaschin / Åžtie verbul: a bea…vin!”; „AceluiaÅŸi” – „Damaschin de când trăieÅŸte, / De minciună n-a rămas; / Iar fi fost fără putinţă, / Căci în vino veritas.”. Din Dumitru Teleor antologatorul reÅ£ine o schiţă umoristică ( „O convorbire”) ÅŸi două epigrame: „Unora” – „Când parale voi avea / Åži o casă cu trei caturi, / Toate rudele pe rând / Vor veni să-mi ceară sfaturi…”; „Unor medici” – „O! boalele la voi / `S nimicuri / Vin la spital trăsuri, / Ies dricuri…”. Continuă cu epigrame Radu D. Rosetti („Unui beÅ£iv” – Doctorul i-a spus odată / Să nu bea prea mult lichid; / El l-a ascultat îndată / Åži de-atunci bea…solid.”; „Unuia” – „Capetele multor oameni / A produs ceva în viaţă, / Numai capul dumitale / N-a produs decât mătreaţă.”), I. Ionescu-Quintus („Unui prieten care râde de mine că nu sunt de neam” – „Ce vrei dragă? Nu se poate / Fără de cusur un om. / Eu nu-s om de neam, de pildă, / Iar tu nu eÅŸti…neam de om.”), Sofronie Ivanovici ("Unui doctor oculist”: „Ca oculist, numele tău / E destul de cunoscut, / Doar de fosta-Å£i clientelă / Nu prea eÅŸti bine văzut.”) ÅŸi Toma Florescu: („Unui pictor”: „Pictezi acum pe Magdalena, / Cea mult îndurerată, / Åži nu te uiÅ£i ce-adânc se roagă / S-o laÅŸi neterminată.”).
Fascicula aceasta se citeÅŸte cu interes ÅŸi din perspectiva istoriei literare. Cel puÅ£in două aspecte sunt evidente: ne înlesneÅŸte o analiză a mecanismelor creaÅ£iilor umoristice imediat după 1900 ÅŸi care ar fi câÅ£iva autori de vârf ce au dominat acest domeniu literar în timpul amintit. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ÎNTRE SUSPICIUNE ȘI PROSTIE
Privind problema în esență,
Spun fără dubii și clemență:
Or fi în È›ară forÈ›e-oculte,
Dar „sus” sunt forÈ›ele... inculte! (MIHAI HAIVAS)
ATENÈšIONARE
Când ajungi la un partaj
Într-un mariaj ratat,
Dacă faci prea mult tapaj
Riști să fii pe loc... tapat! (MIHAI HAIVAS)
PROVERBIALÄ‚
Oricât prin lume-ai să colinzi
Vezi că-i aşa, de-o veşnicie:
În apă un săpun îl prinzi…
Dar nu amanţii la soţie! (VASILE LARCO)
O NOUÄ‚ TOAMNÄ‚
Adio păsări călătoare,
Sunt frunze galbene-n cărare,
E brumă, ceaţă, vin, iar, ploi…
Şi imigranţii peste noi! (VASILE LARCO)
LEGENDA MEÅžTERULUI MANOLE
(Varianta bac 2019)
Când văzu care-i năpasta
Mânăstirea să-ÅŸi salveze
El ÅŸi-a pus la zid nevasta
Şi-a-nceput să o lucreze. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
INVESTIÅ¢II STRÄ‚INE PE LITORAL
Privind atent eu pot să spun
La cum arată litoralul,
Că e momentul oportun
Să-şi bage Marx tot capitalul!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AVOCATUL EPIGRAMIST
Mereu tentat de vagi ispite
El epigrame-n serii scrie:
Apoi începe-o pledoarie...
Spre-a dovedi că-s reușite.(EUGEN DEUTSCH)
AVANSAREA
Pentru cel ce nu se-ncurcă,
Încercând un artificiu,
Este liftul care urcă
Sus... pe scara de serviciu.(EUGEN DEUTSCH)
LANSÄ‚RI DE CARTE
La tot mai multe cărţi ce sunt lansate
De cei pătrunşi de-al scrisului nesaţiu,
Progresul evident, e că mai toate
Rămîn… pe undeva pierdute-n spaÅ£iu! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
COMUNICARE GESTUALÄ‚
C-un deget între buze, ea, fireÅŸte
Nu cred c-ar vrea să-mi spună „ciocul mic!”,
Căci dacă stau ÅŸi mă gîndesc un pic,
Înclin să cred că altceva-ÅŸi doreÅŸte... (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
RECOMANDARE LA CHIRURG
Un amic ţinu să-mi spună:
- Mergi la el, neapărat,
C-are mână foarte bună!
- La luat? (PETRU IOAN-GÂRDA)
RECOMANDARE
- Chirurg ca ăsta altul nu-i,
Că taie fără vreun efort!
- Decât să mor de mâna lui,
Mai bine mort! (PETRU IOAN-GÂRDA)
UNUI CONTEMPORAN
Totdeauna a crezut,
Åži-a venit acel moment
Ce-l ajută, în prezent,
Să trăiască în trecut. (GRIGORE COTUL)
REGRET
Cum n-are nici un handicap,
O şansă chiar putea să fie,
Dar cum să-i vină mintea-n cap,
Când nu-i încape de prostie? (GRIGORE COTUL)
PÄ‚REREA MEA
Chiar de pare nefiresc,
Spun şi n-o să mă dezmierd:
Oamenii se definesc
După modu-n care pierd. (AL. D. FUNDUIANU)
DIPLOMATUL
Nu prea umblă cu aluzii,
Ne-a spus drept că la recepţii
Schimbă multeşe iluzii...
În decepÅ£ii. (AL. D. FUNDUIANU)
UNEI TINERE CÄ‚SÄ‚TORITE
Coabitând cu-n moÅŸ bogat,
Ar vrea să rupă mariajul...
Divorţul nu s-a pronunţat
Da-i mult mai important...partajul! (ION MORARU)
PACIENTUL PENSIONAR
Transferat la câteva spitale,
A făcut o constatare gravă:
În condiÅ£ii grele, actuale,
Sănătatea noastră e...bolnavă! (ION MORARU)
UNUI TÂNÄ‚R CÄ‚SÄ‚TORIT
În chipul fetei, drăgălaÅŸ,
El a văzut un îngeraÅŸ,
Pe urmă mai văzu că încă
Nu tot ce zboară se mănâncă... (GHEORGHE BÂLICI)
DUPÄ‚ UN AN DE CÄ‚SÄ‚TORIE
Nu mai sunt aÅŸa înfipt
Cum eram în celibat:
Văd acuma că m-am fript,
Că-mi ardea de însurat!... (GHEORGHE BÂLICI)
TARI PE POZIÅ¢IE
Åžefa mea, ce lucru trist,
De o vreme mă stresează,
Eu i-am spus că nu rezist,
Ea mi-a spus...că nu cedează! (GEORGE EFTIMIE)
ÅžI-A GÄ‚SIT FERICIREA
A fost aşa de fericită
Când l-a găsit pe cel mai cel,
Avea o vilă nesimţită
Åži tot aÅŸa...era ÅŸi el! (GEORGE EFTIMIE)
COABITARE POLITICÄ‚
La putere, toţi o scaldă;
Fac ce fac de mântuială,
Stau guvernele să cadă
.............la-nvoială! (MAX OPAIŢ)
UNUI TRASEIST POLITIC
SimÅ£eam că prea întinde coarda.
Făcând acuma pe viteazul,
El a surprins, schimbându-ÅŸi ,, garda",
Lăsând lafel de gros...obrazul ! (MAX OPAIÅ¢)
UNUI MINCINOS
Se gândea, sperând întruna,
C-ar putea să nu dea greş,
Dacă va masca minciuna,
Ca gunoiul dat sub ...preÅŸ ! (MAX OPAIÅ¢)
CONSTATARE
Cu aÅŸa un preÅŸedinte,
Nu mai umple nimeni ,, sacul ";
ToÅ£i se miÅŸcă înainte,
Numai noi... mişcăm ca racul! (MAX OPAIŢ)
TRASEU
În al nostrum lut sublim
Poftele se nasc ÅŸi cresc,
Dar noi toÅ£i, prin foc sfârÅŸim
În vulcanul femeiesc. (CONSTANTIN PROFIR)
“UMBRELA” BÄ‚NCII
Este una foarte bună:
Apără de “vreme rea”,
Zi de zi şi-n orice lună
Se deschide pentru ea. (CONSTANTIN PROFIR)
REZULTAT FINAL
Din toţi cei care m-au citit,
Azi, două tabere se-ncheagă:
O parte dură-mi dă cu flit,
Iar alta-n U.S.R. mă bagă. (ELENA MÂNDRU)
PRECAUÅ¢IE ANULATÄ‚
I-a pus bărbatul o centură
De castitate, drept “cenzură”,
Dar “poposi” în habitaclu
Amantul soaÅ£ei…c-un ÅŸperaclu. (ELENA MÂNDRU)
CONSECINÅ¢ELE CODULUI FISCAL
În vremi cândFiscul de despoaie
La suflet, portofel ÅŸi trup,
Vezi lupii travestiÅ£i în oaie…
Mai des ca oile în lup! (VALENTIN DAVID)
UNDE NU-I CAP…VAI DE PICIOARE!
Când nu ÅŸtiu, sincer, ce să cred,
Tot butonând televizorul,
Mă duc urgent la ortoped…
Că-mi vine să îmi bag piciorul! (VALENTIN DAVID)
A LUAT-O DIN DRAGOSTE
Însurat de-un timp c-o fată,
Omului îi merge bine;
Căsnicia e bazată
Strict pe dragoste…de sine. (SORIN FINCHELSTEIN)
RESPECT DE GINERE
În viaţă sau în epigramă
De plângeri n-are vreun temei;
Ca gineri, o tratăm de mamă –
Mai bine zis, de nana ei. (SORIN FINCHELSTEIN)
FILOSOFII
Cam aÅŸa-s de obicei
Abuzează de idei,
Numai când sunt c-o femeie
Au o singură idee. (VASILE MANOLE)
NOTÄ‚RIÅ¢A SEXY
Se descurcă minunat
Are tehnică şi tact,
Banul este încasat
După fiecare act. (VASILE MANOLE)
NECAZURI
Stând în pat, pe spate,
Amândoi plângeau:
Ea-i spunea: -Mai vreau!
El – că nu mai poate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DUPÄ‚ PANDEMIE
Vă dau acum, la toţi, o veste
(Nu o priviţi ca pacoste):
La sărăcia care este
Azi mă mărit din dragoste. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ZIUA SAXOFONULUI
Ce tonuri calde are saxofonul,
Aproape ca o voce omenească !
Dar în agora-i preferat trombonul
Și nu doar în agora românească... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA BUNULUI SIMÈš
1.
Bunul simÈ› când s-a-mpărÈ›it
Unii s-au băgat în față
Și cu sacul s-au grăbit
Să îl vând-apoi în piață... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
2.
Bunul simț să-l ai cu rost
Și de el nu fă risipă
Altfel, ești luat de prost
De obraznic într-o clipă! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
3.
Pentru unii, bunul simÈ›
E așa, un fel de zimț
Care zgârie pe cel
Grobian și cam tembel... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PREGÄ‚TIRII CINEI DE CÄ‚TRE BÄ‚RBAÈšI !?!
Zice-o vorbă înÈ›eleaptă:
Peste cină poți să sări
Sau îi zic soÈ›iei-aÈ™teptă!
ÎÈ›i prăjesc niÈ™te răbdări... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA VÂNÄ‚TORILOR DE MUNTE
Când mai mergeÈ›i voi la munte
Ca să vă mai antrenați
Pe cei tăietori de frunte
N-aÈ›i putea să-i mai vânaÈ›i? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA VEGETARIENILOR
Vegetarian m-aÈ™ face
Că ador verdețurile
Chiar și-o roșie mi-ar place !
Nu mă lasă prețurile.. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ALFABETULUI
A vorbi de alfabet
Este astăzi desuet.
Un "academician "
Dă cu deștu' pă ecran! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PLĂCINTEI CU CIOCOLATĂ ȘI NUCI PECAN!
În Moldova, ciocolata
Nu prea curge ca un râu,
De-aia ne e dragă fata
Și plăcinta poale-n brâu! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CE NU FACE CÎÈšU, SÄ‚-ȘI ÈšINÄ‚ LOVELELE?!
De la “Muie PeSeDe”,
A cotit-o repede,
În “Te pup Ciolacule,
Scoate-È›i È™i izmenele.” (DUMITRU BUJDOIU)
JOIA NEAGRÄ‚: ROMÂNIA-ISLANDA,
NULA-NULA PENTRU NOI
Alții, buni, merg la baraj,
Noi, tot proÈ™ti, tot în picaj;
Gata, Burleanu, Rădoi:
Valea! Ați fost papițoi. (DUMITRU BUJDOIU)
O MEXICANÄ‚ A TERMINAT FACULTATEA,
PE BUNE, LA 93 DE ANI (Presa)
Să ia aminte uitucii,
Că, ai noștri, politrucii,
Termină-n privat, cu bani,
Doar pe la cinzeci de ani. (DUMITRU BUJDOIU)
VIENA: UN BORDEL DÄ‚ VOUCHERE PENTRU VACCINAÈšI (Ziarele)
Bun imbold-austriac,
Le face la toți pe plac;
Când te vaccinezi la ei,
ÎÈ›i dau bani pentru femei. (DUMITRU BUJDOI)
OPERAÈšIA „HAINELE N-AU GEN”
Dacă de când lumea pantaloni
Poartă damele (de jenă li se rupe),
Bravii și drăguții de coconi
S-ar sfii de ce să poarte jupe? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN FATUM PENTRU PARTIDELE NAÈšIONALE?
Ce dovezi fantasmagorice
Pentru trista traectorie:
D'aia-s partide istorice,
Finc-au rămas în istorie! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
NEPOTOLITÄ‚ JALE
Doamne, cum o fi să fie
Specialistul să-ți prescrie
Terapie hiperbară
Și s-o dai, fatal, în bară? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
LE-A PIERIT CURAJUL?
„De ce românii nu se-nÈ›eapă?”
Întreabă vesticii, trufaÈ™i,
Dar când aud de tras în È›eapă,
Ei primii fug ca niște lași. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN ȘEF IPOCRIT ȘI ANTIVIRALELE LIPSĂ
Nu-i fățarnic când întreabă
Și se face că nu știe
Că le cumpăr la tarabă
Fincă nu-s în farmacie? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DACÄ‚ TOT ZICEÈšI CÄ‚ VÄ‚ PASÄ‚
Hai, opriți - partidele -
Crizele, rapidele.
Având sodă È™i săpun,
Ce-o lungiÈ›i pân-la Crăciun? (LERU CICOARE)
UN FOST PREMIER DEMIS DESPRE UN ALTUL DEMIS
PRETINZÂND LA ACEEAȘI FUNCÈšIE
Nu pricepe trocul, zău,
Mintea mea de om nebun:
Ieri noi l-am demis că-i rău,
Azi l-înscăunăm că-i bun...(LERU CICOARE)
NEGOCIERI DE TAINÄ‚
Nu știm ce negociază.
Ne-aduc șanse pale, roze?
Știm că șefii-și periază
Și cu zel se bagă-n poze. (LERU CICOARE)
NEGOCIERI LA DOUÄ‚ CAPETE
Greu, supuși negoțiunii,
Se câÈ™tigă fărâmica:
Când nu-È›i place ce vor unii,
Le arăți pe loc pisica. (LERU CICOARE)
CÂND NU AJUNG FUNCÈšII ÎN COALIÈšIE
Parteneri de guvernare:
Ochii văd, inima cere.
Nu-i un jilÈ› de fiecare?
Inventăm noi ministere! (LERU CICOARE)
LA ÎMPÄ‚RÈšIREA MINISTERELOR
Cu FinanÈ›ele în mână
Un partid face minuni:
PIBu-l creÈ™te de la până,
Chejii răi îi face buni. (LERU CICOARE)
CONCLUZIE BETON A INSP-ULUI
Cum constaÈ›i - Ai sac de húsăși? -
CâÈ›i mor după vaccinare
Când - aÈ™i! - vaccinarea însăși
N-are nici o implicare? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CUI I SE PERMITE SÄ‚ PARTICIPE
LA MITINGUL CONTRA IMPUNERII VACCINÄ‚RII
Spuneți, fraților - Good evening! -
Dacă nu-i stupiditate
Să permiți a fi la miting
Doar persoane ... vaccinate? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PRIMII, NOI, LA-NAINTARE
După - n ÚE - vaccinare
Mulți trăiesc, dar se și moare.
Doar la noi (Ce ipochimeni!)
De vaccin nu moare nimeni. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
O ÎNTORC CUM LE CONVINE
Morții după vaccinare
Au în UÉ compensare.
Țipă-ai mei, treziți din spleen,
C-au murit - toți! - de ... vaccin. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NEDEMNII URMAȘI AI LUI HIPOCRATE
Când ne dau certificate false,
Că roșesc mușcatele din glastră,
Oare asistenții medicali se
Mai gândesc la sănătatea noastră? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)