O celebră epigramă scrisă de Păstorel şi dedicată unui antialcoolic (“Oare nu-ţi mai aminteşti / Vorba din bătrâni lăsată? / Din beţie te trezeşti, / Din prostie niciodată”) a dat, prin V3 şi V4 titlurile a două capitole de o consistenţă ideatică aparte în arhitectura volumului propus de Al. D. Funduianu. Beţivii sunt oamenii care adesea “plutesc”, ori cineva, cu care sunt de acord, spunea că pentru ei “plutirea nu înseamnă nici înălţare, nici nu e metodă sigură împotriva căderilor”. Un “Sondaj bahic” ( “Iubiţi prieteni, vă reţin / Cu fapte clare din anchetă, / Că adevărul este-n vin; / Minciuna e pe etichetă”), o inspiraţie “După Păstorel” (“Spune-o vorbă din bătrâni: / Bună-i apa din fântâni! / Dacă-o bei cu vin, altoi, / Câţiva stropi, la un butoi”), o concluzie privind “Sărbătorile, la noi” (“Românii-s oameni plini de har, / Văd în oricare sărbătoare / Doar partea plină din pahar / Golind-o dintr-o răsuflare!”), caracterizările făcute “Unui turmentat” (“Vine-un om de faimă-n sat, / Predispus la-ncăierări, /Căci se crede om umblat… / Circulând “pe trei cărări”!) sau unui “Chefliu oropsit” (“Când i-a mai slăbit puterea / Zise, sunt bătrân şi basta, / Dar cu cât mai bună-i berea, / Cu atât mai rea…nevasta!) întăresc titlul acestui capitol. Beţivii sunt cei care asigură liantul oricăror activităţi. Puteţi să vă imaginaţi cum ar arăta o nuntă fără existenţa lor, sau o bodegă fără ei? Ca să nu mai vorbim de boemi, cei care asigură segmentul inteligenţei deschise! Mai mult, vă puteţi imagina opera lui Caragiale fără acel “cetăţean turmentat şi veşnic magnetizat”? Al. D. Funduianu ştie aceste lucruri şi, privindu-i cu un anumit grad de cordialitate, le-a asigurat un capitol în cartea sa.
Pornind de la o “Constatare” ( Spunea, mâhnit, un om cu carte: / Se-ntâmplă deseori în viaţă / Cei buni să fie daţi deoparte… / Şi idioţii scoşi în faţă!), Al D. Funduianu a luat în vizor şi proştii. Ca un epigramist care se respectă le-a observat comportamentul fiind obligat de evidenţe să apeleze la termenul “Fatalitate” (“Nici frizerul care-i tunde / Şi nici alte minţi titrate / Nu pot face ei rotunde / Capetele lor…pătrate.”), intrând în armonie cu autorul “Enciclopediei prostiei”, Matthijs van Boxsel, care crede că “nimeni nu este suficient de inteligent pentru a-şi înţelege propria prostie”, şi cu I. L. Caragiale care era convins că “nimic nu-i arde mai mult pe proşti, ca râsul”.
Profesor cu simţul umorului, Al. D. Funduianu vede sub sloganul “România educată” o interminabilă politică de vorbe, nerămânându-i decât să dea dovadă de “Optimism” (“Nu m-ascund după perdea, / Că sunt om dintr-o bucată, / Mort sau viu, tot voi vedea / România educate!”). „Aberez, deci…exist!” este un capitol pe care îl apreciez pentru că pune în valoare nişte frumuseţi ale minţii „aldefeiste”. Prin „aberaţiile” sale, Al. D. Funduianu o coteşte spre hedonism, definit ca etică potrivit căreia scopul vieţii este plăcerea, în cazul autorului nostru de a se autoironiza: „Suspect de modestie” („Să previn orice efecte, / Stilul vieţii mi-l respect: / Încărcat sunt cu defecte / Dar, în rest, sunt om perfect!”), „Aberaţie” („Nu-mi acopăr handicapul, / Dimpotrivă, franc vă zic: / Dacă eu mi-aş pierde capul, / Nu aş pierde mai nimic!”), „Autoportret” („Eu tac, ascult şi nu-s în faţă, / Acord, dar nu pretind respect / Şi tocmai pentru asta-n viaţă, / Am fost, rămân, voi fi suspect.”), „Încă o veste” („Mi-a prezis un decident, / Om sus-pus, cu multă carte, / Că de n-am vreun accident, / Voi trăi mult, pân` la moarte!”).
„Agora…” e un capitol care nu-şi propune să încurajeze „agorismul” ca un curent anarhist, ci preia sub formă extinsă rolul avut la începuturi de acest loc. Autorul coboară între oameni, observă şi se exprimă prin epigramă. Sunt relevate cele şase umori proprii omului, în accepţiunea lui Andrei Pleşu: vanitatea, antipatiile personale, pofta de notorietate, frustrarea, inflaţia propriei competenţe şi idolatria propriei „instalări”, iar din altă perspectivă, cele patru tipuri de identitate găsite de Alex Muchielli: de faţadă, diferenţială, atribuită (prescrisă) şi negativă: „Din statistici” (O fi clima la extreme, / Însă eu observ, de-o viaţă, / Că indiferent de vreme / Pe la noi mereu e…ceaţă!”); „De gustibus” („Eu sunt un om destul de blând, / Cu judecată şi integru, / Dar când l-aud pe Dan ţipând / În faţa ochilor văd Negru!);
„Instantaneu rustic” („Întors acasă fiul, vineri, / Cu păr cărunt şi plin de bani, / Văzu că-n sat sunt numai tineri / De peste…şaptezeci de ani!”); „Avansat în funcţie” („Un vechi şi foarte bun amic / S-a ridicat atât de sus / Că-l văd aşa ca pe Iisus, / Doar că, de mii de ori, mai mic.”).
Ultimul capitol, „Oameni ca…lumea!”, preia titlul unui volum scris de Vasile Larco . El cuprinde, după cum spune autorul, „un schimb de amabilităţi (cu, sau fără ghilimele!) găzduit, vreme de mai multe săptămâni, la rubrica „Loc de dat cu…epigrama” de pe „ştiri.botoşani.ro”, cu autorul volumului amintit. Dialogul debutează calm, protagoniştii călcând precaut pe un covor de mătase: Al. D. Funduianu: „Am încercat să aflu, de la o Doamnă, cine este…Cel mai bun epigramist? Şi, iată, Ce a ieşit – „Cârcotaş cum sunt, fireşte, / O întreb prudent şi parc-o / Văd cum, galeş, mă priveşte: / Cred că cel mai bun e Larco!”. Răspunde Vasile Larco: „Eu ştiu că n-am făcut minuni, / Iar doamnei nu-i opresc elanu`, / Dar sunt şi alţii foarte buni; / ca de exemplu: Funduianu!” Încet-încet mătasea se estompează, dialogul transformându-se într-un veritabil duel în forma teoretizată de N. Bunduri, în sensul că atacul şi contraatacul dau cursivitate luptei, iar împunsăturile au acea gingăşie diluată în ironie.
În ceea ce priveşte delicatele cerinţe pe care le presupune epigrama, nu pot adăuga mai mult decât o spune Vasile Larco în prefaţă: „…eu mi-aş permite să spun că nasc şi-n Botoşani epigramişti. Epigramişti de valoare printre care se află şi scriitorul Al. D. Funduianu. Epigramele sale respectă rigorile „buturugii mici a literaturii”, în sensul că au: poantă, măsură, ritm, rimă, muzicalitate, adresabilitate, originalitate etc.
Beneficiind de grafica unui alt botoşănean talentat, Florin Grosu, volumul „Chipuri, stări şi demascări” reprezintă o adevărată istorie a mentalităţilor organizate sub auspiciile filozofiei „aldefeiste”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DIPLOMĂ NECESARĂ
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă şi diplomă de... PROST. (ION PRIBEAGU)
PROVERBIALĂ
Unui martor delicat,
Faptul e verificat:
Pune-i vinul dinainte
Şi-ai să vezi că nu mai minte! (VASILE LARCO)
UNUI UMORIST
Frâu liber dând maestrul glumii
Se pot desprinde noi idei:
El a crescut în ochii lumii,
Dar a intrat şi-n gura ei. (VASILE LARCO)
FEMEIE PĂCĂLITĂ-N DRAGOSTE
Credea că e de bun augur
Să-l îndrăgească-anticipat,
Dar i-a găsit, târziu, cusur:
Bărbatul nu era „dotat”.(MIHAI HAIVAS)
RECOMANDARE
Când, inspirație, tu crezi
Că ai la scris, îți dau un sfat:
Apucă-te să corectezi
Un manuscris... nepublicat.(MIHAI HAIVAS)
CÎND CADE MASCA
Problema, dacă masca-i pică –
O spune fără vreun ocol –
N-ar fi că-i vede faţa, ci că
Rămîne-n.... caracterul gol! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
POLITICIENI
Că poartă mască toţi i-acuză
Şi de le-ar smulge-o de necaz,
Ar constata bătînd în buză
Doar simplul fapt că... n-au obraz! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
FĂRĂ PERDEA
Spun direct, nu mă aştern
Ca fasolea pe arac:
Niciodată din guvern,
Nimeni n-a scăpat sărac. (AL. D. FUNDUIANU)
COINCIDENŢĂ
I-a fost iute rezolvarea,
Omul îşi pierduse glasul,
C-a ajuns, la el, Salvarea
Chiar când îi…sunase ceasul! (AL. D. FUNDUIANU)
DOMICILIU STABIL
Unui preot – fire calmă –
Când i-am spus cât îl admir,
M-a „apostrofat” c-o palmă
De pământ în cimitir. (GRIGORE COTUL)
EU, PESTE 60 DE ANI…
Fire albe tot mai dese,
Pensie de câţiva lei
Şi multiple insuccese
… la femei. (GRIGORE COTUL)
ATENȚIE... DRUM PERICULOS
Un telefon inteligent,
Când este prea sofisticat,
Te poate face dependent...
De parcă ai fi fost drogat! (EUGEN DEUTSCH)
LINIȘTE VĂ RUGĂM!
Soția, pregătindu-mi cina,
Îmi spune c-un surâs discret:
„Dă aparatul mai încet
Că nu pot să aud... vecina!”(EUGEN DEUTSCH)
DRAGOSTEA PENTRU LECTURĂ
Aş vrea-ntr-o, viaţă viitoare,
Un melc să fiu, pe o potecă,
Să car în spate-o bibliotecă
Dar plină de bibliotecare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
JOC DE CUVINTE
Când cobori nu poți să sui
Iar ardeiul nu-i mărar
Şi oricât ai crede, nu-i
Cartoforul, cărturar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎNŢELEPCIUNE
Ce bine-ar fi, ca în poveşti,
Să poţi muri de şapte ori:
De n-ai ştiut cum să trăieşti,
Măcar să te înveţi să mori!... (GHEORGHE BÂLICI)
REMEDIUL NEREUŞITEI
Când te-ntristezi ca nătăfleaţă
Că n-ai prea reuşit în viaţă,
Salvarea ta, gândind la rece,
E că şi viaţa totuşi trece…(GHEORGHE BÂLICI)
LA RECRUTARE
Mergeam cam greu – aşa-i când plouă –
Deşi păşeam în ritm alert;
M-au convocat la ei la două
Şi am ajuns la…DOI ŞI-UN SFERT. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ÎNTÂRZIERI LA LOCUL DE MUNCĂ…
Calculând la câteva persoane,
Micul decalaj ar fi endemic,
Dar ce-nseamnă sfertul academic
Înmulţit cu patru milioane! (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNOR EMIGRANŢI ROMÂNI
Români în lume-s foarte mulţi
Ce merg pe străzi cerşind, desculţi…
Norocul lor, contrar restriştii,
Că-i mai „încalţă” poliţiştii! (ION MORARU)
ŞEFULUI MEU
„Urcând” adeseori târâş,
La mine se uita chiorâş…
Şi-aş vrea, dorind de el să scap,
Să deie ochii…peste cap! (ION MORARU)
ROMÂNIA EŞUATĂ
Vine criză după criză.
Stăpânită de angoasă,
ROMÂNIA intră-n criză
Că e...groasă! ( MAX OPAIŢ )
TENTAŢIE
Toţi privim picioare, poate
Mai discret, sau pe lumină,
Însă, noi râvnim la toate,
Tocmai unde se termină! ( MAX OPAIŢ )
SANTE'
Nefiind un misogin,
După moda frantuzească,
Cupa ce o beau cu vin,
O prefer cu o...băbească ! ( MAX OPAIŢ )
TALK SHOW
Mă gândesc mereu la cei
Care stând la ,,adăpost " ,
Cu idei doar de doi lei,
Fac politică pe post ! ( MAX OPAIŢ )
PERECHE NEPERECHE
Era o fată top model
Studentă-n arheologie,
Săpase mult să dea de el,
Şi l-a găsit…fosilă vie! (GEORGE EFTIMIE)
SIMILITUDINI
La modă-s fete numai piei şi oase,
Să le dezbraci îţi pare immoral,
Şi pozele-n reviste-s mincinoase
Ca un discurs în an electoral! (GEORGE EFTIMIE)
LEACUL POMPIERULUI
După focul lichidat,
Pompieru` rana-şi linge
Cu un leac verificat:
Bea… de stinge. (SORIN FINCHELSTEIN)
CÂND ERA SIRENA FATĂ…
Agăţând pe înserat
O sirenă de pe plajo,
Pân`la locul cel de vrajă,
Zeci de solzi am raşchetat. (SORIN FINCHELSTEIN)
UN CROITOR DE DAMĂ
Clientelă-avea frumoasă…
Ziua tot mereu cosea,
Soaţa însă cam geloasă
Noaptea toată-l descosea. (VASILE MANOLE)
UNUI COLONEL
Singur domnul colonel
În contextul actual,
Dă şi grade de la el
Să ajungă…general. (VASILE MANOLE)
VACCINARE DE …CAMPANIE!
‘Vaccinat - nevaccinat’
Statul este eşuat’,
Şi nu-i de la pandemie,
Ci de la multă …prostie! (IOAN PETRESCU)
ISTORIE RECENTĂ
(replică lui Ioan Petrescu)
Când căpitanul a fost beat
Normal că statu-a eșuat
Apoi mai vine un tembel
Și s-a ales praful de el...(ŞTEFAN BAŞNO)
“ALEGERI” LIBERE
Întreb, nu pot să mă abţin,
În cele patru rânduri,
Nu e mai bine la vaccin,
Decât în patru scânduri? (IOAN PETRESCU)
ALTERNATIVĂ
(replică lui Ioan Petrescu)
Între patru scânduri greu
Să încapă trupul meu
Deci, accept, mă vaccinez
Poate mă mai subțiez! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PREGĂTIRII CINEI DE CĂTRE BĂRBAȚI !?!
Zice-o vorbă înțeleaptă:
Peste cină să mai sări
Sau îi zic soției-așteptă!
Îți prăjesc niște răbdări... (ŞTEFAN BAŞNO)
RĂBDĂRI LA GRATAR
Mi-a zis azi un palicar,
Și-l susțin cu tot temeiul,
Că-s mai bune la grătar
De când s-au scumpit... uleiul! (BOSTAN IULIAN)
CRIZĂ ENERGETICĂ
(replică lui Iulian Bostan)
Bun, dar cu ce faci grătarul?
Că-n UE e interzis
Lemnul, deci de unde jarul?
Și cărbunele-i prescris... (ŞTEFAN BAŞNO)
SĂ LUĂM EXEMPLU!
(replică lui Ştefan Başno)
De ce preţul nu îngheaţă
Şi mereu e plin de viaţă?
Tot secretul e-n mişcare,
Nu-l vedeţi că-ntruna ..sare ! (IULIAN BOSTAN)
CONSECINȚĂ
(replică lui Iulian Bostan)
Sare, bre, sări-ar smalțul
Uite, se scumpește malțul
Când mai beau și eu o bere
Simt în portofel durere... (ŞTEFAN BAŞNO)
EU ȘI PORTOFELUL MEU
(replică lui Ştefan Başno)
Sunt frate geamăn mi se pare
Cu amărâtu-mi portofel!
Lipiți cu burta de spinare
Și eu și ...el! ( IULIAN BOSTAN)
DIFERENȚE
(replică lui Iulian Bostan
Între burtă și spinare
Distanțarea e cam mare...
Portofelul, ce să zic,
Burdușit e... cu nimic! (ŞTEFAN BAŞNO)
REDEFINIRE
(replică lui Ştefan Başno)
Când n-ai bani în buzunare,
Toate-n tine se răscoală,
Că-ntre burtă și spinare,
Distanțarea-i socială! (IULIAN BOSTAN)
SIMBIOZĂ
Nu poți să mă extermini, mă simt în siguranță,
Doar dacă-ți tai o venă și îți asumi un chin,
Cu mine cerebelul îți intră-n rezonanță...
Să facem cunoștință: sunt cipul din vaccin! (VALENTIN DAVID)
ATENȚIE!
(replică lui Valentin David)
Cum te iubesc și te respect
Îți zic să fii mai circumspect
Să nu te bage stăpânirea
La legea cu zădărnicirea... (ŞTEFAN BAŞNO)
SPERANȚĂ
(replică lui Ştefan Başno)
Cum poezia-i un pamflet,
Aștept, dar știu că-i desuet,
Ca Statul nostru paralel,
Să-mi bage bani în portofel! (VALENTIN DAVID)
LASCIATI OGNI SPERANZA...
(replică lui Valentin David)
Ai consumat antivirotic?
Eu văd c-ai devenit utopic,
Aștepți un ban în buzunar
De la un stat falimentar... (ŞTEFAN BAŞNO)
TOT RĂUL SPRE BINE
Zilnic se plângea prin crame
Că n-are noroc la dame.
Enervat i-am zis: -Nu-i bai,
Nici nu ştii ce baftă ai. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SINCERITATE
Am iubit-o ca flăcău
Şi i-am spus pe alei:
Mi-e dor de parfumul tău.
-Ţi-l vând orişicând vrei. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
IOHANNIS LA PIRAMIDE
Țara-i copleșită-n doliu,
Tu dezbini la guvernare,
Dar alegi, din portofoliu,
Unde pleci la…relaxare. (DUMITRU BUJDOIU)
ȚARA N-ARE PREMIER, FRF- SELECȚIONER
Și Burleanu prost conduce,
Fotbalul în jos se duce;
Nu-l vor antrenori de soi,
Se roagă tot de Rădoi. (DUMITRU BUJDOIU)
ECONOMIE SIGURĂ
- Dragule, vreau mariaj,
Nu-mi place-n concubinaj;
- Vrei să plătim și alți bani,
La divorț, în doi-trei ani? (DUMITRU BUJDOIU)
DOUĂ BLONDE INVIDIOASE
- Dragă, ți-ai luat ochelari,
Fumurii, dioptrii mari,
S-ascunzi riduri, pungi nasoale?!
- Nu! Să le văd pe-ale tale. (DUMITRU BUJDOIU)
CENTURA DE CASTITATE
Soț naiv, mai mult plecat,
Când centura i-a montat,
S-a ferit de bârfe-n sat;
La…vecin cheia-a lăsat. (DUMITRU BUJDOIU)
AȘA TREC EI LA ECONOMIA VERDE?
Lideri grei de stat tot pun accente
Că reduc emisii de carbon,
Dar tot ei fac deplasări curente
Cu cortegii auto. Ghinion? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DAR DE ȚARĂ NU-I MAI PASĂ?
Când mor oamenii-n spitale,
Frigu-n casă ne desfide,
Ficusul, nici la o cale,
E-n voiaj la piramide. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI ȘEF IMPERTURBABIL
Când în țara ta cumplit se stinge
O întreagă obște de bunici,
Poți privi placid cum se descinge
Bruma ta de faimă la șeíci? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PIRAMIDAL DE INDIFERENT
Parcă nu-i era de-ajuns
Cu buhul de popă tuns,
S-a împiedicat de-un bolf
Și s-a dus să joace golf. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONSPIRAȚIE LA TRANSYLVANIA OPEN
Știți de ce-a pierdut Simona?
Fincă i-a șoptit Mamona:
„De ieși cu scutul din apă,
Te-nfige Dracula-n țeapă!” (NICOLAE MĂTCAȘ)
PERICOL IMINENT
Tot cerșind la curți regești
Un guvern minoritar,
Vezi să nu te - n zori - trezești
C-un partid ... de buzunar. (LERU CICOARE)
MORT 'NAINTE DE-A SE NAȘTE
Guvernul minoritar,
Promovat cu zel avar,
Cum era de așteptat,
Nici născut, a sucombat. (LERU CICOARE)
NEGOCIERI LA DOUĂ CAPETE
Greu, supuși negoțiunii,
Se câștigă fărâmica:
Când nu-ți place ce vor unii,
Le arăți pe loc pisica. (LERU CICOARE)
CONDIȚIE INACCEPTABILĂ
PNL ar coopta la guvernare
USR sau PSD în coaliție,
Singura premiză - cea mai mare:
Ca acestea să nu pună vreo condiție. (LERU CICOARE)
INERENȚĂ
PNL-ul, spune crupierul,
Numai el propune premierul.
Secret încă, lumea-l știe: ex-ul.
Fidejusor? BPEx-ul, nexul. (LERU CICOARE)
UNUI TROMPETIST CARE ȘI-A PIERDUT SIMȚUL REALITĂȚII
Guvernare-n jurul PNL,
Când partidu-i pe perfuzii-n viață?
Nu-i mai bine, cu bolmoajele,
Să te duci cu moașă-ta pe gheață? (LERU CICOARE)
MOR DE GRIJA ȚĂRII
Nu de PNL ne arde
Și nici nu ni-i a juca
Cu rachete și petarde.
Țara vrem a o salva! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CEL MAI TARE DIN PARCARE
Invitat la guvernare,
PSD-ul joacă tare:
Nu-mi impui tu. Eu, că-s mare,
Condiții de conlucrare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GLASUL DUR AL PSD
Noi suntem în pol(e)-poziție,
Premierul, deci, e-al nostru.
Nu cumva în opoziție
Mai demult e locul vostru? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRIMUL EFECT AL NOII COALIȚII
PSD la guvernare
PNL-ului pendinte -
Opoziții mai precare
Pentru domnul Președinte. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ISTORIA SE REPETĂ?
PSD plus PNL
Este-o nouă USL.
Să nu știe dânsa oare
Ce destin de pe-acum are? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VALURILE PANDEMIEI
Ca si marea cea albastră
Ce se zbate intre maluri,
Aşa-i pandemia noastră:
Tot cu valuri,valuri,valuri...(IOAN TIMOFTE)
PANDEMIA CU MANDAT
Să creştem economia
Şi să avem mai mulţi bani,
Să votăm şi pandemia
O dată la patru ani! (IOAN TIMOFTE)
DE AR TRĂI CEAUŞESCU
De ar trăi Ceauşescu,
Azi,de-o sută şi trei ani,
Nu ar mai munci românii
La francezi şi la germani ! (IOAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)