Am citit „Epi…gramatica” (Editura “Ex Ponto”, Constanţa, 2011), un volum scris de Dan Norea. Un „Scurt cuvânt al autorului” m-a determinat , încă o dată în plus, să constat câtă dreptate avea poetul Ion Mureşan care, acum trei sau patru ani, a introdus conceptul de “pre-scriitor” ca autor de “pre-literatură”, unul care i se potriveşte perfect şi lui Dan Norea. Mai întâi să vedem ce spune autorul acestei cărţi: “Deşi în tinereţe, ca orice român care se respectă, am mai cochetat cu poezia, a urmat o perioadă de peste 30 de ani în care n-am mai scris un vers. Abia după ce am descoperit internetul şi, prin el, site-urile literare, am mai făcut, timid, câteva încercări. Însă genul literar care m-a atras şi m-a prins ca într-un vârtej a fost epigrama, prin 2005, adică la 56 de ani”.
Şi acum să-i dăm cuvântul inventatorului conceptului amintit, poetul Ion Mureşan, aşa cun teoretizează în “Vatra” din 17 august 2017: “Pre-literatura şi pre-scriitorul nu sunt nişte concepte pe care mă străduiesc acum să le inventez. Ele există cu asupra de măsură. Şi cu asupra de măsură sunt ignorate. De parcă ar fi nişte boli ruşinoase. De parcă ar fi blenoragia din adolescenţă pe care ne străduim să o negăm la maturitate. Dar, să revenim cu picioarele pe pământ. Cine este, la urma urmei, pre-scriitorul. Păi, pre-scriitorul este copilul care, cu capul sub pătură şi în plină zi şi la lumina lanternei, scrie o poezie. Gestul pre-scriitorului nu are sens pentru scriitor. Nu are sens, zice scritorul, să scrii la lumina lanternei şi cu soarele deasupra capului. Bineînţeles, zice pre-scriitorul (zice asta doar în gând!), că are sens: fiecare are dreptul să-şi protejeze lanterna lui mică de soarele comun, egalizator, fără nuanţe, necruţător.
Pre-scriitorul este liceanul îndrăgostit de o colegă de clasă. Nu o să meargă, cu toată dragostea lui curată şi puternică, până acolo încât să scrie pe prima pagină a caietului de chimie o poezie. Dar, cu siguranţă, ultima pagină a tuturor caietelor de ştiinţe va fi rezervată rimelor. (Mai puţin ultima pagină a caietului de literatură, materie care îl face, cu an ce trece, să se îndoiască de îndreptăţirea intimităţii sale!).
Pre-scriitorul trăieşte la fel de bine la munte şi la mare, la deal şi la câmpie. Aşezarea omenească pe care o preferă e satul şi oraşul mic şi oraşul mare. E Baia Sprie şi Slobozia şi Gherla şi Cluj şi Bucureşti şi Paris. Şi Londra. Şi Washington.
El este contabilul. Pre-scriitorul este electricianul şi este instalatorul. El este plutonierul şi locotenentul şi chestorul de poliţie. El e gardianul de la puşcărie, gardianul scârbos. Pre-scriitorul este chiar profesorul de chimie şi este profesorul de literatură, căci şi ei au caiete. Şi caietele lor au o ultimă pagină.
Apoi, pre-scriitorul este pensionarul. Toată viaţa lui „a muncit” la Stat. Şi-a plătit CAS-ul. Acum, confuz, fluid, cu irisul aproape dizolvat în albul ochiului priveşte în urmă. „Ehei, domnule, dacă v-aş povesti viaţa”.
Primul capitol, „Omonime, ligamente / Sunt aici omniprezente”, a fost conceput încă din pre-scriitorismul lui Dan Norea, aşa cum, aproape că sunt sigur, s-a întâmplat cu mulţi epigramişti. Jocul de cuvinte este o preferinţă a creatorilor catrenelor cu poantă fiindcă se reduce la un mecanism al ramificării trimiterilor cu scopul de a crea noi sensuri ce implică transferuri în alte sfere semantice. Dan Norea, ajutat de cratimă, are abilitatea interconectării a cel puţin două cuvinte pentru a constitui un altul cu alt sens ce poate, în acelaşi timp, să salveze poanta. Cititorul a putut constata că au fost alese acele cuvinte încât ligamentul să nu-i limiteze mobilitatea gândirii exprimată prin cel puţin un zâmbet inteligent: „Angajare la securitate” – “Un securest cu stele mari te cheamă / La interviu, în rol de angajat. / Dar te convingi că scopul lui de seamă / E altul, altfel zis e…de-turnat.”; „Unui epigramist” – “Văd la mijloc … c-a-ta-ramă / Are-n ea o epigramă / Şi… cu-tremur… am aflat / C-a-ta-strofă ai creat.”; „Semnături la angajarea unei secretare” – “Personalul…a-testat… / Şefuleţul… a-vizat / Documentu-… a-creditat, / Un director… a-probat.”; „Rime-aabb, abba,…”- “Epigramiştii în etate, / Ce ştiu a potrivi silaba, / Nu le mai vor îmbrăţişate, / În schimb, ciudat, preferă baba.”
Capitolul al doilea, „Un surâs de pui în ramă / Te-ai ales c-o epigramă”, este unul, cum ar zice Ştefan Cazimir, „al ironiei ca expresie a detaşării astrale”. Dan Norea trece prin „Biblioteca pentru t(hoţi)”, prin „Galeria de artă”, se spovedeşte (autoironic) pornind de la „Cele 10 porunci”, analizează „Zodiacul”, trece prin rai şi iad, nu uită familia, poliţiştii, juriştii, pe cei cu chelie(„Dane, zise Cincinat, / Epigrama ţi-am lăsat! / Dar pe lângă meserie / Iei ca bonus o chelie!”) ca să constate că „nu mai poţi să mişti de epigramişti”. Cuvântul „surâs” folosit în titlul capitolului este un avertisment că n-ar fi loc de sub-râs, adică doar de zâmbet definit ca râs mai mic. Titlurile creaţiilor acestui capitol denotă existenţa în Dan Norea a unui „zăcământ de cultură” , cum ar zice Alex Ştefănescu. Ironia din acest capitol izbucneşte aruncând părţi preţioase ale zăcământului transformate în epigrame. Pentru exemplificare, mă voi opri la „Catrene exacte pentru ingineri şi matematicieni”: „Operaţii inutile cu necunoscute” – „Să afli ce-o femeie a simţit / Sau, şi mai mult, ce a gândit la fix, / E cum ai deriva la nesfârşit /… Pe e la x.”; Bârfă” – „Două fracţii zecimale / Merg plimbându-se agale / Şi aruncă o ocară: - Uite-o vezi? E…ordinară!”; „Niciunul nu e drept” – „Cu doi şefi m-am pricopsit. / Acum sunt uşor confuz: / Unul este ascuţit / Dar mai mare-i cel obtuz.”; „Politică” – Două partide-avem, ce nu se / Prea înţeleg, îşi vând gogoşi. / Motivul e că sunt opuse / La vârf, adică-au şefi căpoşi.”
Ultimul capitol, „Replici, dialoguri, dedicaţii, / Toate în relaţie cu fraţii”, se supune unei arhitecturi dată de contre spumoase cu „fraţii” epigramişti. Sunt prezente umorul compensator, plăcerea dialogului şi exersarea conştiinţei de sine. Trebuie să recunosc faptul că pe parcursul celor 200 de pagini ale volumului întâlnim un Dan Norea care şi-a pus toate iradiaţiile culturii sale pe ritm, metrică şi constanţă a frazării într-un mod impecabil. Lui i se alătură ochiul vigilent al lui Leonte Năstase care îmbogăţeşte imaginarul prin caricaturi pline de un umor sugestiv şi, lucru important, aflate în armonie perfectă cu textul.(GEORGICĂ MANOL
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CLIMATERICO-SOCIALĂ
Viaţa a ieşit din priză,
Mare lipsă-i azi de ploi,
Însă nu suntem în criză…
De necazuri şi nevoi! (CONSTANTIN PROFIR)
TOROPEALĂ ELECTORALĂ
Ţara e în clocot mare
Căci prea multe sunt pe dos;
Scade pofta de mâncare,
Creşte fuga după os. (CONSTANTIN PROFIR)
EPITAFUL ONOAREI
În mormântul ne-ngrijit
Zace nobila onoare,
Ce pe-ales l-a părăsit...
Dar, de asta,-n cot îl doare! (MIHAI HAIVAS)
MITOMAN INCURABIL
Pe mincinos vreau să-l dezbăr,
Dar nu găsesc metoda bună,
Căci „debitând” un adevăr,
E-„mpachetat” doar în minciună.(MIHAI HAIVAS)
UNEI SULIMENITE
Laude vrea să adune,
Că-i frumoasă de minune,
Dar un sfat i-ar prinde bine:
O minune mult nu ţine! (VASILE LARCO)
SURPRIZĂ LA TEATRU
S-a prezentat un recital poetic,
O premieră ce-a schimbat decorul
Şi-au fost aplaudaţi prelung, frenetic:
Prezentatoarea şi-n final sufleorul. (VASILE LARCO)
SOACRA LA TRATAMENT BALNEAR
La odihnă când pleca,
Eu, cu milă creștinească,
I-am urat în sinea mea:
Dumnezeu s-o odihnească! (ION DIVIZA)
AVANTAJ ÎN PANDEMIE
Doar cu rachiu tratându-mă la greu,
În pandemie sunt favorizat:
Femeile se strâng în jurul meu,
Că-i locul permanent sterilizat. (ION DIVIZA)
FĂRĂ ILUZII
Nu mă tem, cu-n ban în pungă,
De vreun ins cu mâna lungă,
Tremur, căci puterea nouă,
Le-are lungi pe amândouă!... (GHEORGHE BÂLICI)
SCHIMBAREA LA FAŢĂ A UNUI POLITICIAN
La faţă, cică, s-a schimbat,
Dar noi l-am identificat,
Căci poartă de la caz la caz,
Doar feţe fără de obraz… (GHEORGHE BÂLICI)
COLABORATORUL
Când vrei să te înalți în zbor
El poate fi un ajutor:
De multe ori de anvergură
Sau poate... doar c-o semnătură! (EUGEN DEUTSCH)
GÂLCEAVĂ ÎN PARADIS
Cum Eva-i pare o năpastă,
Din Paradis nevrând să fugă,
Adam înalț-o caldă rugă
Cerând un nou transplant de coastă.(EUGEN DEUTSCH)
CREIERII JANDARMILOR
Să ştii, jandarmii creier au,
Îmi spune şeful de pluton;
Şi cu mândrie mi-arătau
Că ei au creieri pe baston. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI CÂRCOTAŞ
Nu pricepi o epigramă
Şi la minte faci entorsă?
Crede-mă nu e dramă!
O poţi declara absconsă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ALEGERE INSPIRATĂ
Într-o zi, un senator,
Şi-a luat un Labrador,
Iar de-atunci, la el în casă,
Este cineva de rasă. (GRIGORE COTUL)
BÂRFĂ
Ministrul…ştiţi voi (nu spun care),
Se află-ntruna în impas:
Oricât e masca lui de mare,
Tot nu-i ajunge pân` la nas! (GRIGORE COTUL)
DILEMĂ, ÎN CAZ DE UNIRE
Dac-o fi să facem punte
Sub acelaşi tricolor,
Cine să ne fie-n frunte:
Hoţii noştri? Hoţii lor? (PETRU-IOAN GÂRDA)
ROMÂNIA ŞI UE
Acum, cu pasu-acesta mare,
E şi pe cerul ţării mele,
Vizibil printre nori, un soare…
Cu dinţi. Dar ce zic dinţi, măsele! (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNEI POETESE
Citindu-ţi versurile fine,
Prin trup îmi trece-un cald fior
Când văd că ştii atât de bine
Să pui „picior” peste „picior”! (ION MORARU)
UNUI STUDENT LA ISTORIE
La facultate, ca student,
Rămase iarăşi repetent
Fiind convins că pe Planetă
Istorie se cam…repetă! (ION MORARU)
DIHORUL, ANIMAL DE COMPANIE
Cum nu e animal de rasă,
De-o întrebare-s chinuit:
La tine, nu miroase-n casă?
- Ba da, dar s-a obişnuit! (AL. D. FUNDUIANU)
DERUTA CĂLĂTORULUI
Trenu-i dus, pe nevăzuta,
Cazul nu e să disperi:
Peste câteva minute
Va pleca şi cel de ieri! (AL. D. FUNDUIANU(
ZIUA TOLERANȚEI
Când vorbim de toleranță
Românul e în prima ligă.
De mult nu e ncio speranță
Să facă „POC!” o mămăligă… (ŞTEFAN BAŞNO)
ESTE ZIUA FAST FOOD
După unii, Robin Hood
Ar fi inventat fast food!
Mariana lui, se știe,
Nu avea bucătărie... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA STUDENȚILOR
Pe vremuri, ajungeai student
Cu multă muncă și mult chin
Acuma e suficient
O copie la buletin... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PREMATURITĂȚII
Prematur - copilul care
Nu a mai avut răbdare
Și-a plecat din cald și bine
Într-o lume cu suspine... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA DRUMEȚIILOR
De când cu astă pandemie
Fac zilnic câte-o drumeție
Pe-același cel mai lung traseu:
Bucătărie - hol – WC-eu.. (ŞTEFAN BAŞNO)
LA MAJORAT
Acum, că eşti şi tu major,
I-a spus tăticul cu umor,
Poţi face tot ce doreşti...
Până te căsătoreşti. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CICĂ AZI E ZIUA BĂRBATULUI ÎN UNELE ȚĂRI
Dar unde se întâmplă asta?
Acolo aș fugi în grabă
Pân' nu mă dibuie nevasta
Că îmi găsește ea de treabă... (ŞTEFAN BAŞNO)
AVICOLĂ
Vecina are în ogradă –
Ţinând pe unii în pripon –
Cocoşi grozavi, buni de paradă
Şi-n casă…unicul clapon. (ELENA MÂNDRU)
COMPARAŢIA CONJUGALĂ
De vrei să rupi monotonia
În traiu-anost, cel cu soţia,
Poţi s-o compari –ar fi mai bine –
Cu cea mai faină din vecine. (ELENA MÂNDRU)
GUVERNARE ,,DODOLOAŢĂ "
Sunt partide la putere,
Care au aviz de ... ,,SUS!",
Pentru-a cere ministere,
Peste câte-au fost...în plus! ( MAX OPAIŢ )
ALIANŢĂ ,,TOXICĂ "
Vă spun direct (şi nu regret!)
Că lucrurile se complică
În alianţă, că-n secret,
Ce face unul, altul...strică ! ( MAX OPAIŢ )
ORGOLIU PROFESIONAL
Deputat în Parlament,
În ,,civil ", juriscosult,
I-a părut că permanent,
El a înghiţit ...prea mult ! ( MAX OPAIŢ )
UNUI CUPLU CĂSĂTORIT
Problema-i de sinceritate:
Cum soţul este infidel,
A încercat şi EA de toate;
.................dar nu cu EL ! (MAX OPAIŢ )
PREOCUPĂRILE JUSTIŢIEI
Are grijă permanent
Dură şi ne-nduplecată,
Să nu intre-n Parlament
Oameni…fără judecată! (GEORGE EFTIMIE)
CELERITATE ÎN JUSTIŢIE
Judecata-i de valoare,
Nu ca-n alte dăţi pripită,
Că sentinţa-i, pe culoare,
Dinainte…stabilită! (GEORGE EFTIMIE)
BANII N-ADUC FERICIREA
O beizadea a suferit o dramă
Şi zace-n şanţ, copilul de bani gata,
Răpus de drog din banii de la mamă
Şi de-un bolid din şpăgile lui tata. (VALENTIN DAVID)
VERBA VOLANT
E-o criză generală,
Guvernu-i la pământ,
Programul scris pe-o coală
E doar o vorbă-n vânt! (VALENTIN DAVID)
CADE IARNA PE UCRAINA
La Doneţk, de zile bune,
Fulgii s-au pornit să cearnă,
Deci la tancuri rusu` pune,
Prompt, şenilele de iarnă. (SORIN FINCHELSTEIN)
ISTORIA CRIMEEI
Prea bine-acum se ştie taina:
Hruşciov o dete la Ucraina;
Da` Putin, numai ce venit-a…,
Şi i se rupse de Nikita. (SORIN FINCHELSTEIN)
UNOR POTENTAŢI
Să mai crească în „putere”
Astăzi tot mai mulţi bărbaţi,
Iau viagra cu putere
Şi ajung chiar deputaţi. (VASILE MANOLE)
DUPĂ LEGEA GRAŢIERII
La corupţi şi mafioţi
După cum ni se promise,
Ţara-aşteaptă pentru toţi
„Ziua Porţilor Deschise”. (VASILE MANOLE)
LUDIC STRESANT ÎN CARANTINĂ
Învăț nevasta să joace,
Jocul de table, îi place;
Dacă-o bat, de stres nu scap,
Că-mi dă cu tablele în cap. (DUMITRU BUJDOIU)
ACTORUL AMERICAN PAUL RUDD, BEST SEXY MAN (Presa)
Azi gagicile se bat
Pe cel mai mișto bărbat,
Cam toate l-ar vrea în pat;
Stați la coadă, …e-nsurat! (DUMITRU BUJDOIU)
CUM E MOARTEA?
Știm cu toți că moartea-i rea
Și că nimeni nu o vrea;
Dar, auzi câte-o nebună:
“Eah, muri de moarte bună.” (DUMITRU BUJDOIU)
LA DIVORȚ
Soțul, un expert contabil,
Făcu partaj echitabil:
El, mașina, bona, vila,
Ea, facturi, rate, copila. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNCĂ O RATARE MARE
Ne-am făcut de râs și-acum,
Râde de noi și Daum;
Fotbalul nostru-i gunoi,
Prost, ca Burleanu, Rădoi. (DUMITRU BUJDOIU)
CREȘTERE ECONOMICĂ FULMINANTĂ
Ca-n eden a înflorit răscoagea,
Nu ca an - un fulg de păpădie.
De-o compari cu ciuma lui Caragea -
Să vezi tu atunci economie! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CREȘTERE INVIZIBILĂ ȘI INSESIZABILĂ
Economic, creștem ca-n poveste,
Greu răbdăm atâta bunăstare.
Singura salvare-a noastră este
Că ne suflă vântu-n buzunare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
N-A SESIZAT „CU PROPRIILE SIMȚURI”
NEPURTAREA MĂȘTII DE CĂTRE ȘEFUL SUPREM
Umblă toți cu poza-n mână:
Proba este zdrobitoare.
Doar poliția română
A ajuns ... nevăzătoare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE SĂ EFECTUEZE TESTAREA ELEVILOR?
Cum cereau, cu mic , cu mare,
Să se facă-n școli testare!
Tranșa cu teste sosită,
Toți o dau acum cotită. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN CÂRCA ... PĂRINȚILOR
Las' că-și dau cu greu acceptul
S-o pornim în școli cu dreptul.
Au elevi? Aibă răbdarea
Să le facă și testarea! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NEDUMERIȚILOR DE CE ROMÂNUL NU SE-NȚEAPĂ
State drag cu viziuni profunde
Că vaccinurile sunt vivifiante,
De ce oare n-ai putea răspunde
Și de rarele efecte agravante? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PARTIDUL FLEXIBILIZEAZĂ,
NEGOCIATORUL RIGIDIZEAZĂ
Poate fi premier oricine,
Nu doar cel interimar,
Iar tu te propui pe tine
Sau pe-amicu-ți de ...amar. (LERU CICOARE)
S-A SUPĂRAT VĂCARUL PE SAT
„Nu mă vreți premier pe mine?!
Nici eu nu vă vreau pe voi!”
Și, văzând că nu-i a bine,
Și-a făcut coada bârzoi. (LERU CICOARE)
CONCLUZIE REZONABILĂ
Alianța ne explică:
Ca să nu fie pe ducă,
Decât cu un țuțulică,
Tot mai bine e c-o ciucă. (LERU CICOARE)
DACĂ PREMIERUL NUMIT PRIN ROTAȚIE
NU VREA SĂ DEMISIOEZE LA TERMEN?
Greu să crezi în „titirez”
Cum că s-ar opri la timp,
Când, urcat, pe-un căcărez
Nu-l dai jos de pe Olimp. (LERU CICOARE)
CREȘTERE ECONOMICĂ FULMINANTĂ
Ca-n eden a înflorit răscoagea,
Nu ca an - un fulg de păpădie.
De-o compari cu ciuma lui Caragea,
Să vezi tu atunci economie! (LERU CICOARE)
ȘI VACCINAȚII SE POT INFECTA
Când știm că și vaccinații
Pot lua-transmite boala,
De ce doar nevaccinații
Trec testul (și cheltuiala)? (LERU CICOARE)
TESTAREA NU-I NECESARĂ PENTRU TOȚI?
Statul, când va înțelege
A testa și vaccinații,
Oare cum o va mai drege
Că plătesc doar ... ne-nțepații? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU-I TESTAREA PROBĂ PENTRU TOȚI?
Spre-a proba că nu sunt infectați
Cei nevaccinați - să se testeze.
Ce ne facem când cei vaccinați
N-au cum infectarea s-o fenteze? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CINE SĂ EFECTUEZE TESTAREA ELEVILOR?
Cum cereau cu mic, cu mare
Să se facă-n școli testare!
Tranșa de teste sosită,
Toți o dau acum cotită. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN CÂRCA ... PĂRINȚILOR
Las' că-și dau cu greu acceptul
S-o pornim în școli cu dreptul...
Au copíi? Aibă răbdarea
Să le facă și testarea! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN LEGĂTURĂ CU OBLIGATIVITATEA
CERTIFICATULUI DIGITAL ÎN INTERIORUL STATULUI
Eu răspund cu viața mea cea mare
Dacă nu mă duc la vaccinare.
Tu, că mă obligi, de ce nu oare
Cel puțin c-un loc de înhumare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
IDEE NĂSTRUȘNICĂ
Să-ți plătești spitalizarea
Dacă nu te-ai vaccinat?!
N-are-a face-asigurarea,
Când o viață-ai cotizat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)