În 2025, România trebuie să reducă deficitul bugetar cu 1,7% din PIB, adică 23 miliarde lei, exclusiv prin măsuri fiscale. Angajamentul este asumat prin PNRR, iar reforma fiscală este condiÈ›ie esenÈ›ială pentru evitarea sancÈ›iunilor UE. Deficitul bugetar al României pentru anul 2024 a fost de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA (standardul european), reprezentând cel mai mare deficit din Uniunea Europeană în acel an. Această valoare a depășit semnificativ È›inta iniÈ›ială de 7,9% stabilită în planul fiscal convenit cu Comisia Europeană.
Reducerea deficitului bugetar reprezintă, potrivit ministrului Marcel BoloÈ™, una dintre cele mai stringente priorități ale actualei guvernări. Acesta a subliniat, în cadrul unei conferinÈ›e de presă de după È™edinÈ›a de guvern de joi, 22 mai, că obiectivul consolidării fiscal-bugetare este nu doar o necesitate economică, ci un angajament ferm asumat de România prin Planul NaÈ›ional de Redresare È™i Reziliență (PNRR) È™i Planul Fiscal. Astfel, Ministerul FinanÈ›elor se confruntă cu un termen critic – 4 iunie – până la care Comisia Europeană urmează să evalueze progresul È›in egal al României în acest domeniu, cu riscul suspendării unor fonduri europene, scrie Termene.ro.
Ministerul InvestiÈ›iilor È™i Proiectelor Europene, Marcel BoloÈ™, a explicat că tăierile de cheltuieli nu pot înlocui reforma fiscală. DeclaraÈ›ia sa vine în contextul în care viitorul preÈ™edinte al României, NicuÈ™or Dan, a anunÈ›at că ar dori doar tăieri de cheltuieli, dacă se poate, fără a se mări taxe.
Reforma fiscală
Conform răspunsului lui BoloÈ™, acest lucru nu se poate. „Reforma fiscală este un angajament pe care l-am luat încă de pe vremea când s-a elaborat Planul NaÈ›ional de Redresare È™i Reziliență È™i odată cu aprobarea lui în anul 2021. Aceasta este o certitudine! Se găseÈ™te în jalonul 207 acest angajament È™i România l-a transpus È™i în planul fiscal, unde se prevede impactul bugetar de 1,7% din PIB È™i valoarea acestui impact bugetar de 23 de miliarde de lei”.
În legătură cu posibilitatea de a reduce deficitul bugetar exclusiv prin diminuarea cheltuielilor publice, Marcel BoloÈ™ a explicat că, deÈ™i astfel de măsuri sunt complementare È™i binevenite, ele nu pot substitui reforma fiscală prevăzută în jalonul 207 al PNRR.
„Sunt două aspecte diferite. Reforma fiscală la care ne-am angajat ÅŸi care spune foarte clar: impactul bugetar pe care trebuie să-l avem prin măsurile fiscale, pe de o parte. Åži, pe de altă parte, dacă guvernul È™i noua coaliÈ›ie va stabili componenta de reducere de cheltuială, aceasta este binevenită È™i va duce la o consolidare fiscal-bugetară într-un termen rezonabil, încât să intrăm în zona de respectare a prevederilor Tratatului de la Maastricht”, a punctat BoloÈ™
Creșterile de taxe trebuie să aducă minimum 1,7% din PIB
Reforma fiscală este considerată o pârghie esenÈ›ială în asigurarea unui impact bugetar de 1,7% din PIB, echivalentul a 23 de miliarde de lei. Prin urmare, discuÈ›iile cu Comisia Europeană au vizat reafirmarea acestui angajament, nu renegocierea lui.
„Pachetul de măsuri fiscale nu este identificat în planul fiscal sub nicio formă. Este specificat, în schimb, impactul bugetar la care trebuie să se ajungă prin măsurile fiscale È™i să nu uităm că, alături de modificarea taxării consumului, ca să fiu aÈ™a, mai direct, există È™i taxarea capitalului. Sigur, aici la ceea ce înseamnă taxarea muncii este o problemă sensibilă”, a declarat acesta.
În contextul întrebărilor legate de posibilitatea suspendării fondurilor europene, ministrul a precizat că decizia finală va aparÈ›ine Comisiei Europene, în urma evaluării conformității României cu articolele 9 È™i 10 din regulamentele specifice. TotuÈ™i, el È™i-a exprimat speranÈ›a că, odată cu formarea noului guvern, se va putea avansa rapid în implementarea reformei fiscale, astfel încât să fie evitate astfel de scenarii negative.
Ministrul a menÈ›ionat că, deÈ™i nu poate indica concret care vor fi noile taxe sau modificări fiscale, direcÈ›ia este clar definită de angajamentele asumate. „Ceea ce pot spune este că trebuie să ne grăbim”, a declarat BoloÈ™, arătând că termenul limită pentru depunerea cererii de plată numărul 4 din PNRR – estimat la sfârÈ™itul lunii iulie – nu va putea fi respectat fără o reformă fiscală clar definită È™i aprobată.
Utilizarea fondurilor publice
În ceea ce priveÈ™te poziÈ›ia exprimată de preÈ™edintele ales NicuÈ™or Dan, care militează pentru reducerea cheltuielilor È™i evitarea majorării TVA-ului, ministrul BoloÈ™ a considerat că această abordare este realistă È™i fundamentată pe principii solide de utilizare a fondurilor publice. TotuÈ™i, acesta a subliniat că pachetul de măsuri fiscale trebuie să aibă în vedere toate formele de taxare, inclusiv pe consum, capital È™i muncă, dar deciziile specifice vor aparÈ›ine viitorului guvern È™i coaliÈ›iei majoritare.
„Noi, cererea de plată numărul 4, fără această reformă fiscală definitivată, nu avem cum să o înaintăm, chiar dacă am depune-o. Comisia nu ar valida-o. Reforma fiscală este inclusă în jaloanele asumate de România. Lipsa unei decizii rapide È™i clare în această direcÈ›ie ne poate costa serios în termen de fonduri europene”, a explicat minitrul.
„Prioritar, în această etapă, este ca România să-È™i respecte angajamentele pe care le are din reforma fiscală È™i din reducerea de cheltuială, astfel încât să facem noi primul pas, înainte de a cere Comisiei să fie de acord cu renegocierea traiectoriei de deficit bugetar. Din punctul meu de vedere, ar fi extrem de neserios ca noi să cerem revizuirea traiectoriei câtă vreme nu ne-am făcut treaba cu reforma”, a mai adăugat BoloÈ™.
Recesiunea
În ceea ce priveÈ™te speculaÈ›iile privind o posibilă recesiune, ministrul a înlăturat ideea unei crize iminente, dar a recunoscut că problema deficitului bugetar este una gravă. Aceasta, a explicat el, a fost agravată de impactul reformei pensiilor speciale, o măsură asumată tot prin PNRR, care a adăugat o presiune semnificativă asupra bugetului.
Ministrul a avertizat în termeni fermi asupra pericolului retrogradării ratingului de È›ară în absenÈ›a unei reforme fiscale coerente. Potrivit acestuia, o asemenea situaÈ›ie ar compromite capacitatea României de a atrage finanÈ›are externă È™i ar afecta grav stabilitatea economică.
De asemenea, BoloÈ™ a reafirmat importanÈ›a separării clară a două componente: pe de o parte, reforma fiscală, cu un impact bugetar direct È™i monitorizat de Comisia Europeană; pe de altă parte, reducerea de cheltuieli, ca instrument complementar în crearea spaÈ›iului bugetar necesar.
În final, ministrul a punctat faptul că orice întârziere a formării noului guvern risipă timp preÈ›ios È™i pune în pericol întreaga traiectorie de consolidare fiscală. „E vital să ne mobilizăm acum, nu peste o lună sau două. Este un test de seriozitate È™i maturitate pentru clasa politică din România”, a conchis Marcel BoloÈ™.