În 2025, România trebuie să reducă deficitul bugetar cu 1,7% din PIB, adică 23 miliarde lei, exclusiv prin măsuri fiscale. Angajamentul este asumat prin PNRR, iar reforma fiscală este condiție esențială pentru evitarea sancțiunilor UE. Deficitul bugetar al României pentru anul 2024 a fost de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA (standardul european), reprezentând cel mai mare deficit din Uniunea Europeană în acel an. Această valoare a depășit semnificativ ținta inițială de 7,9% stabilită în planul fiscal convenit cu Comisia Europeană.
Reducerea deficitului bugetar reprezintă, potrivit ministrului Marcel Boloș, una dintre cele mai stringente priorități ale actualei guvernări. Acesta a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă de după ședința de guvern de joi, 22 mai, că obiectivul consolidării fiscal-bugetare este nu doar o necesitate economică, ci un angajament ferm asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Planul Fiscal. Astfel, Ministerul Finanțelor se confruntă cu un termen critic – 4 iunie – până la care Comisia Europeană urmează să evalueze progresul țin egal al României în acest domeniu, cu riscul suspendării unor fonduri europene, scrie Termene.ro.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a explicat că tăierile de cheltuieli nu pot înlocui reforma fiscală. Declarația sa vine în contextul în care viitorul președinte al României, Nicușor Dan, a anunțat că ar dori doar tăieri de cheltuieli, dacă se poate, fără a se mări taxe.
Reforma fiscală
Conform răspunsului lui Boloș, acest lucru nu se poate. „Reforma fiscală este un angajament pe care l-am luat încă de pe vremea când s-a elaborat Planul Național de Redresare și Reziliență și odată cu aprobarea lui în anul 2021. Aceasta este o certitudine! Se găsește în jalonul 207 acest angajament și România l-a transpus și în planul fiscal, unde se prevede impactul bugetar de 1,7% din PIB și valoarea acestui impact bugetar de 23 de miliarde de lei”.
În legătură cu posibilitatea de a reduce deficitul bugetar exclusiv prin diminuarea cheltuielilor publice, Marcel Boloș a explicat că, deși astfel de măsuri sunt complementare și binevenite, ele nu pot substitui reforma fiscală prevăzută în jalonul 207 al PNRR.
„Sunt două aspecte diferite. Reforma fiscală la care ne-am angajat şi care spune foarte clar: impactul bugetar pe care trebuie să-l avem prin măsurile fiscale, pe de o parte. Şi, pe de altă parte, dacă guvernul și noua coaliție va stabili componenta de reducere de cheltuială, aceasta este binevenită și va duce la o consolidare fiscal-bugetară într-un termen rezonabil, încât să intrăm în zona de respectare a prevederilor Tratatului de la Maastricht”, a punctat Boloș
Creșterile de taxe trebuie să aducă minimum 1,7% din PIB
Reforma fiscală este considerată o pârghie esențială în asigurarea unui impact bugetar de 1,7% din PIB, echivalentul a 23 de miliarde de lei. Prin urmare, discuțiile cu Comisia Europeană au vizat reafirmarea acestui angajament, nu renegocierea lui.
„Pachetul de măsuri fiscale nu este identificat în planul fiscal sub nicio formă. Este specificat, în schimb, impactul bugetar la care trebuie să se ajungă prin măsurile fiscale și să nu uităm că, alături de modificarea taxării consumului, ca să fiu așa, mai direct, există și taxarea capitalului. Sigur, aici la ceea ce înseamnă taxarea muncii este o problemă sensibilă”, a declarat acesta.
În contextul întrebărilor legate de posibilitatea suspendării fondurilor europene, ministrul a precizat că decizia finală va aparține Comisiei Europene, în urma evaluării conformității României cu articolele 9 și 10 din regulamentele specifice. Totuși, el și-a exprimat speranța că, odată cu formarea noului guvern, se va putea avansa rapid în implementarea reformei fiscale, astfel încât să fie evitate astfel de scenarii negative.
Ministrul a menționat că, deși nu poate indica concret care vor fi noile taxe sau modificări fiscale, direcția este clar definită de angajamentele asumate. „Ceea ce pot spune este că trebuie să ne grăbim”, a declarat Boloș, arătând că termenul limită pentru depunerea cererii de plată numărul 4 din PNRR – estimat la sfârșitul lunii iulie – nu va putea fi respectat fără o reformă fiscală clar definită și aprobată.
Utilizarea fondurilor publice
În ceea ce privește poziția exprimată de președintele ales Nicușor Dan, care militează pentru reducerea cheltuielilor și evitarea majorării TVA-ului, ministrul Boloș a considerat că această abordare este realistă și fundamentată pe principii solide de utilizare a fondurilor publice. Totuși, acesta a subliniat că pachetul de măsuri fiscale trebuie să aibă în vedere toate formele de taxare, inclusiv pe consum, capital și muncă, dar deciziile specifice vor aparține viitorului guvern și coaliției majoritare.
„Noi, cererea de plată numărul 4, fără această reformă fiscală definitivată, nu avem cum să o înaintăm, chiar dacă am depune-o. Comisia nu ar valida-o. Reforma fiscală este inclusă în jaloanele asumate de România. Lipsa unei decizii rapide și clare în această direcție ne poate costa serios în termen de fonduri europene”, a explicat minitrul.
„Prioritar, în această etapă, este ca România să-și respecte angajamentele pe care le are din reforma fiscală și din reducerea de cheltuială, astfel încât să facem noi primul pas, înainte de a cere Comisiei să fie de acord cu renegocierea traiectoriei de deficit bugetar. Din punctul meu de vedere, ar fi extrem de neserios ca noi să cerem revizuirea traiectoriei câtă vreme nu ne-am făcut treaba cu reforma”, a mai adăugat Boloș.
Recesiunea
În ceea ce privește speculațiile privind o posibilă recesiune, ministrul a înlăturat ideea unei crize iminente, dar a recunoscut că problema deficitului bugetar este una gravă. Aceasta, a explicat el, a fost agravată de impactul reformei pensiilor speciale, o măsură asumată tot prin PNRR, care a adăugat o presiune semnificativă asupra bugetului.
Ministrul a avertizat în termeni fermi asupra pericolului retrogradării ratingului de țară în absența unei reforme fiscale coerente. Potrivit acestuia, o asemenea situație ar compromite capacitatea României de a atrage finanțare externă și ar afecta grav stabilitatea economică.
De asemenea, Boloș a reafirmat importanța separării clară a două componente: pe de o parte, reforma fiscală, cu un impact bugetar direct și monitorizat de Comisia Europeană; pe de altă parte, reducerea de cheltuieli, ca instrument complementar în crearea spațiului bugetar necesar.
În final, ministrul a punctat faptul că orice întârziere a formării noului guvern risipă timp prețios și pune în pericol întreaga traiectorie de consolidare fiscală. „E vital să ne mobilizăm acum, nu peste o lună sau două. Este un test de seriozitate și maturitate pentru clasa politică din România”, a conchis Marcel Boloș.