În ultimul deceniu, producția autohtonă de fasole s-a înjumătățit, arătă datele Institutului Național de Statistică. Fără ajutor de la stat și fără mână de lucru, mulți fermierii au renunțat să mai cultive fasole, pentru că nu reușeau să acopere investiția.

Deși meniurile restaurantelor s-au umplut de rețete sofisticate cu fasole, de pe câmpuri culegem tot mai puțină, iar în magazine găsim în general marfă din import.

Pe lângă fasolea cu ciolan sau cârnați, în meniurile restaurantelor și-au făcut loc burgerul vegan, tortilla, tacos sau burrito. Rețetele mexicane, care au la baza tocmai fasolea, au câștigat ușor adepți printre gurmanzii autohtoni. În Plus, deoarece conține o cantitate mare de proteine, fasolea poate înlocui carnea și este folosită în o mulțime de mâncăruri.

Fermierii spun că fasolea nu mai este rentabilă și din cauza importurilor. „Până acum cinci ani cultivam 70, 80, 60 de ari. Acum am redus 15 ari pe câmp, solarii maximum 10 ari. La piață ești la discreția comercianților care aduc din toate părțile fasole ieftină. La fasolea boabă apare din China la un preț… Nu știu cum pot scoate la prețul asta, 6-7 lei. 5 lei kilogramul. La noi, fasolea uscată sub 12 lei e pagubă”, explică Mircea Cotuți, agricultor.

Dacă în urmă cu un deceniu aveam o producție de peste 21 de mii de tone de fasole, anul trecut am adunat doar 11 mii de tone, arătă datele Institutului Național de Statistică. Asta în timp ce importurile s-au triplat în ultimii cinci ani.