HăituiÅ£i de comuniÅŸti, aruncaÅ£i în puÅŸcării sau în domiciliu forÅ£at, cenzuraÅ£i, furaÅ£i, chinuiÅ£i! Ion ÅŸi Maria cu copiii lor, Dinu (alături de soÅ£ia lui, Cornelia) ÅŸi Pia. Monica, fiica lui Dinu ÅŸi a Corneliei, vieÅ£uitoare a timpului prezent. Un pomelnic din miile de jertfe ale neamului românesc. Coborâtoare directă din neamul Brătienilor (mama poetului Ion Pillat era fiica marelui liberal Ion Brătianu), familie de intelectuali, poeÅ£i, artiÅŸti. Familie de mucenici în comunism, o moÅŸtenire ignorată ÅŸi aproape distrusă astăzi! 

Ion Pillat a fost un om politic important al vremii sale, a deÈ›inut funcÈ›ii înalte în stat (deputat liberal în două mandate, secretar al delegaÈ›ii române la ConferinÈ›a de Pace de la Paris etc.), a fost un poet foarte apreciat, a condus câteva reviste literare È™i în 1936 a primit premiul naÈ›ional pentru literatură, fiind ales membru corespondent al Academiei Române. Se stinge din viaţă în 1945, după ce regimul comunist i-a confiscat numeroase proprietăţi ÅŸi poezia i-a fost scoasă din toate manualele È™i cărÈ›ile oficiale.

Dinu Pillat face închisoare din 1959 până în1964. Arestat în 1959, Dinu a fost cap de listă, împreună cu Noica, în aÅŸa-numitul "Proces al Intelectualilor", fiind condamnat la 25 de ani de muncă silnică ÅŸi la 10 ani de degradare civică pentru "crima de uneltire împotriva ordinii sociale". Petrece în puÅŸcărie 5 ani ÅŸi 4 luni.

Bunicul lui Ion Pillat, Nicu Vizitiu-Pillat, a fost arendaÈ™ È™i mai târziu proprietar al moÈ™iei Miorcanilor, pe care a lăsat-o moÈ™tenire celor doi fii ai săi (Gheorghe Pillat È™i Ion N. Pillat – tatăl poetului Ion Pillat). În memoria tatălui lor, cei doi fii au ctitorit pe la 1870 Biserica din RădăuÈ›i. Tatal poetului Ion Pillat, Ion N. Pillat, un cunoscut moÅŸier ÅŸi parlamentar al regatului independent de atunci, a construit pe moÅŸia cumpărată la Miorcani un conac (pe o veche construcÅ£ie din anii 1830-1832), unde venea adesea cu familia pentru a petrece puÅ£inul timp liber. Dupa moartea poetului, conacul a rămas fiului său, Dinu Pillat.

Spital, muzeu, centru cultural-pastoral sau... nimic?

În 1948, regimul comunist a preluat abuziv (naÈ›ionalizat) conacul ÅŸi l-a transformat într-o secÅ£ie a spitalului Darabani. Astfel, din 1951 până în 1995, spitalul a deservit pentru asistenÅ£a medicală a populaÅ£iei din sat, dar ÅŸi a localităţilor din jur.

În 1987, în anexele care serveau odinioară muncitorilor de la vechiul conac s-a amenajat un muzeu în care au fost aduse obiecte aparÅ£inând familiei Pillat. După 1990, conacul cu anexele sale, cu livada ÅŸi curtea imensă, precum ÅŸi pădurea din afara localităţii, care au aparÅ£inut lui Ion Pillat ÅŸi apoi fiului său, au fost revendicate de rudele rămase în viaţă, Cornelia (soÅ£ia lui Dinu Pillat, plecată la Domnul în 2005), ÅŸi fiica lui Dinu Pillat, Monica (singura supravieÅ£uitoare).

După desfiinÅ£area spitalului, în 1995, în urmă au rămas clădiri deteriorate, ruine apăsate de suferinÅ£ele celor ce se propăşiseră acolo. Semne timide de refacere a atmosferei culturale, declaraÅ£ii chinuite ale autorităţilor vremii, o spargere devenită aproape legendă ÅŸi cam atât.

Lipsa de fonduri pentru întreÅ£inere ÅŸi renovare, vestea că s-au furat obiecte din micul muzeu de la Miorcani, precum ÅŸi starea avansată de degradare a clădirilor le-au determinat pe moÅŸtenitoarele familiei Pillat să doneze cele patru clădiri ale conacului Mitropoliei Moldovei ÅŸi Bucovinei, împreună cu 10 hectare de teren, dintre care 3,8 ha intravilan, situat în jurul clădirilor conacului, ÅŸi 6,2 ha de pădure, pe malul râului Prut. IntenÅ£ia, consemnată în actul de donaÅ£ie, a fost ca acestea să fie renovate ÅŸi transformate într-un centru social-cultural. Din momentul în care casa lui Ion Pillat de la Miorcani a fost donată Mitropoliei Moldovei ÅŸi Bucovinei, ea a devenit Centrul Cultural Pastoral- Misionar "Ion Pillat" din Miorcani. AÅŸadar, în vara anului 2002 clădirile care au aparÅ£inut moÅŸiei Pillat au fost preluate de IPS Dr. Daniel, Mitopolitul Moldovei ÅŸi Bucovinei, fixându-se la faÅ£a locului planurile de refacere a clădirilor ÅŸi de organizare a noii instituÅ£ii.

În anul 2005, presa vremii încă relata că Mitropolia Moldovei va restaura Conacul Ion Pillat de la Miorcani, clădire aflată încă de atunci într-o avansată stare de degradare.

Directoarea DirecÅ£iei de Cultură din acea vreme, Dana Petrariu, confirma angajamentul oferit de Mitropolie în vederea înfiinţării la Miorcani a unui Centru ecumenic. "Lucrările de restaurare vor începe la conacul Ion Pillat în cel mai scurt timp, cu fonduri de la Mitropolia Moldovei. Clădirea a fost iniÅ£ial conac, după care o perioadă a fost folosită ca spital, în cele din urmă fiind revendicată de urmaÅŸii lui Ion Pillat ÅŸi donată Mitropoliei, cu tot cu terenul aferent", declara în urmă cu aproape 10 ani Dana Petrariu.

În planurile iniÅ£iale, se prevedea ÅŸi amenajarea unei expoziÅ£ii Ion Pillat, a unei biblioteci, alte spaÅ£ii urmând să fie destinate organizării unor tabere de creaÅ£ie, precum ÅŸi activităților cu specific ecumenic.  

Miorcanii astăzi!

Mare tulburare sufletească este să calci, astăzi, pe vechea moÅŸie a Miorcanilor... Clădirile dor privirile celor care ajung în conac aÅŸteptând să regăsească acolo suflul familiei Pillat. Miros greu, de vechi ÅŸi negrijă, fotografii aruncate pe pereÅ£i de cel puÅ£in 10 ani, cu aceleaÅŸi etichete îngălbenite ÅŸi obosite de timp.

Încăperile conacului găzduiesc utilaje de tăiat lemn, undeva privirea se izbeÅŸte de o... masă de ping-pong cu o paletă ce odihneÅŸte pe un colÅ£, semn că sportul la conac este... la el acasă. Stive de scânduri proaspăt tăiate, altele pregătite de lucru. Ceapă de toamnă aruncată la uscat, resturi de toate cele, depozite de nimicuri...

Monica Pillat: "Mi s-a transmis că nu pot renova pentru că este monument istoric"

Monica Pillat, fiica lui Dinu ÅŸi a Corneliei Pillat, singura care mai vieÅ£uieÅŸte astăzi, ne-a confirmat că donaÅ£ia către Mitropolie s-a făcut în spirit de încredere că domeniul de la Miorcani va fi restaurat ÅŸi redat circuitului cultural. Pentru că, spune Monica Pillat, donaÅ£ia s-a făcut pentru "înfiinÅ£area unui centru pastoral-cultural". Cu toate acestea, după ce au fost preluate clădirile ÅŸi terenurile, la Miorcani nu s-a schimbat nimic. 

"Mama mea a donat Mitropoliei Moldovei casa, pentru înfiinÅ£area unui centru pastoral-cultural. Mi s-a transmis că nu o pot renova pentru că este monument istoric. Asta a fost explicaÅ£ia lor până acum. Prin 2002 am aflat ÅŸi noi, din ziare, că nu mai e aproape nimic acolo. Mama, din disperare, a crezut că măcar biserica va avea respect pentru ce este acolo", ne mărturiseÅŸte Monica Pillat.

Azilul pentru bătrâni cu bani!

Preotul din parohia Miorcani, Remus Octavian HruÈ™că, spune că, la început, urmaÈ™ii familiei Pillat au vrut să facă donaÅ£ia către Primăria din Miorcani, însă administraÅ£ia locală din acele vremuri nu ÅŸi-a asumat costurile restaurării ÅŸi ale întreÅ£inerii ulterioare. Statul refuza, aÅŸadar, să ia pe gratis ceea ce în urmă cu jumătate de secol îÅŸi însuÅŸise cu forÅ£a! Familia Pillat, în speranÅ£a că va salva ceva din domeniul de la Miorcani, s-a îndreptat spre Mitropolia Moldovei ÅŸi Bucovinei.

"Monica Pillat a vorbit a decis să doneze Mitropoliei Bucovinei. Atunci era Patriarhul Daniel, s-a făcut act de donaÅ£ie, astfel că în 2002 s-a preluat biserica, proprietatea, clădirile, terenul ÅŸi pădurea, în vederea transformării acestor clădiri într-un centru cultural-social", recunoaÅŸte preotul parohiei Miorcani.

Doar că, după mai bine de un deceniu, planurile nu mai au nicio conotaÅ£ie culturală, ci vorba duce spre înfiinÅ£area unui... azil de bătrâni. Dincolo de faptul că, în mirosul greu de vechi, dincolo de stridenÅ£a dezordinii ÅŸi de negrija apăsătoare, cu greu îÅ£i poÅ£i imagina în acel loc un mirific domeniu pentru bătrâni, problema de fond rămâne schimbarea destinaÅ£iei unei donaÅ£ii. Chiar dacă nu suportă implicaÅ£ii financiare, donaÅ£ia, în sistemul juridic românesc, este un contract între două părÅ£i, ambele obligate să respecte termenii conveniÅ£i la momentul încheierii. Or, întrebat dacă se ia în calcul o asemenea obligaÅ£ie, preotul Remus Octavian HruÅŸcă a spus că nu "este nevoie de informarea celeilalte părÅ£i din contractul de donaÅ£ie".

Mai mult, preotul paroh a manifestat o viziune extrem de interesantă asupra a ceea ce va fi să însemne Conacul Pillat într-un viitor strălucit, bineînÅ£eles după ce banii necesari restaurării ÅŸi renovării domeniului vor veni de undeva, nu se ÅŸtie de unde...

La sugestia unui jurnalist ca la Miorcani să se înfiinÅ£eze un centru cultural-educativ, preotul s-a dovedit a fi foarte spontan: "Asta nu aduce bani!". Perplexitatea de pe chipurile celor de faţă a mai primit, în minutele ce au urmat, o lecÅ£ie de economie ÅŸi afaceri. Întrebarea este retorică: "Åži bătrânii aduc bani?", dar preotul ne luminează. "Bătrânii au pensie ÅŸi se autosusÅ£in financiar", este răspunsul pe care toÅ£i cei de faţă îl ascultă cu strângere de inimă. Pentru că, asta e!, nimeni nu se gândea că biserica va înfiinÅ£a azilul pentru bătrânii cu pensii, dimpotrivă!

Victor TeiÅŸanu: "Trebuie să se intervină la nivel înalt"

Ideea înfiinţării unui cămin de azil în conacul familiei Pillat îl surprinde ÅŸi pe poetul Victor TeiÅŸanu, care manifestă aceeaÅŸi neîncredere în capacitatea statului ÅŸi a bisericii de a salva de la ruinare un monument al culturii naÅ£ionale.

"Trebuie să se intervină la nivel înalt. Prin anii 90, erau acolo câteva obiecte originale. Sunt astăzi la Muzeul JudeÅ£ean mai multe obiecte de mobilier, câteva picturi de Maria BrateÅŸ, soÅ£ia lui Ion Pillat. Acele obiecte constituiau totuÅŸi un nucleu de muzeu, se putea reface acolo atmosfera, se reda într-un fel respiraÅ£ia poetului. Parcul era foarte frumos, pentru cine nu È™tie cum era pare È™i acum un paradis. Acum 50 de ani era impozant, cu copaci multiseculari, specii rare... Dar vă imaginaÈ›i cum era în vremea lui Pillat! Acum am văzut că există o livadă nouă, cu copaci aliniaÈ›i... Doamna Monica Pillat ar fi bine să ni se alăture efortului general de a opri o greÈ™eală ce va fi greu de reparat", spune Victor TeiÅŸanu.

Monica Pillat, prinsă în calvarul care nu se mai termină!

De partea cealaltă, Monica Pillat, obosită de acest calvar al familiei ce pare să nu se sfârÅŸească niciodată, este gata să cedeze în faÅ£a acestei idei, să sacrifice moÅŸtenirea culturală, dacă această este singura soluÅ£ie rămasă pentru a salva de la pieire clădirile care au aparÅ£inut străbunilor săi.

"Locul acela, chiar dacă ar fi azil de bătrâni, tot ar trebui restaurat mai întâi. Va trebui, desigur, să vorbesc cu IPS Teofan.  Acolo a mai funcÅ£ionat un spital. Noi am mai făcut odată acolo un muzeu, dar a fost vandalizat. Ce a rămas se află în arhivele Muzeului JudeÅ£ean. O ladă săsească pictată, tablouri pictate de mama mea (Maria Pillat BrateÅŸ, soÅ£ia lui Dinu Pillat, nota red.). Este preferabil să se facă acel azil acolo, sub oblăduirea bisericii, DACÄ‚ asta înseamnă să se restaureze mai întâi. Eu nu mai am curaj să fac nimic cultural acolo", spune Monica Pillat.

Marea spargere devenită legendă ÅŸi moÅŸtenirea pitită în depozitul unui muzeu!

Înainte de desfiinÅ£area punctului muzeal de la Miorcani a avut loc acolo o spargere. La vremea respectivă au fost sesizate ÅŸi organele de poliÅ£ie. Au dispărut câteva obiecte din patrimoniu care nu au mai fost niciodată recuperate.

Cât de mare a fost celebrul furt de la conac? Câte obiecte au dispărut de la Miorcani, câte mai există astăzi ÅŸi ce viitor au ele?

Directorul interimar al Muzeului JudeÅ£ean BotoÅŸani, Sergiu Balanovici, a scotocit în depozitele instituÅ£iei, pentru a "reface" drumul pieselor care poartă amprenta familiei Pillat. Prima lămurire necesară vine în legătură cu statutul obiectelor primite de la familia Pillat, intrarea acestora în patrimoniul statului fiind prin achiziÅ£ie, nu prin donaÅ£ie, acele obiecte find expuse, o vreme, în conacul de la Miorcani, unde a funcÅ£ionat un punct muzeal.

"La Miorcani a existat, este adevărat, un punct muzeal care s-a desfiinÅ£at între timp. Dar în arhivele noastre nu figurează nicio donaÅ£ie. În anul 1988, Muzeul JudeÅ£ean BotoÅŸani a achiziÅ£ionat, prin Comitetul de Cultură ÅŸi EducaÅ£ie Socialistă al JudeÅ£ului BotoÅŸani, de la diverÅŸi particulari, din câte ÅŸtiu eu, 65 de piese de interes muzeal, plus 55 de fotografii de epocă ÅŸi 6 litografii. Aceste obiecte au fost achiziÅ£ionate, evaluate de un colectiv de specialiÅŸti ai muzeului, este trecută ÅŸi valoarea lor. Printre aceste obiecte, de la doamna Cornelia Pillat (soÅ£ia lui Dinu Pillat, nota red.) au fost achiziÅ£ionate 12 obiecte", a precizat Sergiu Balanovici, până nu demult ÅŸeful secÅ£iei de Memorialistică din cadrul Muzeului JudeÅ£ean.

Cele 12 obiecte au fost introduse, completează directorul interimar al Muzeului JudeÅ£ean BotoÅŸani, în patrimoniul instituÅ£iei de la numărul de inventar 3004 la 3015. Pe cele 12 obiecte, conform procesului-verbal, s-au achitat 25.000 de lei, la valoarea de atunci, ÅŸi anume: un jilÅ£ lemn spaniol, estimat ÅŸi achitat cu 3000 de lei, un fotel - 3000 de lei, banca de Transilvania - 5000 de lei, 4 tablouri - fiecare 1500 lei, o carpeta caramani - 3000 lei, o carpetă persana - 4500 de lei, două farfurii, una de epocă – 100 lei ÅŸi una de MaramureÅŸ 200 lei,  ÅŸi o oală de Transilvania – 200 lei.

Astăzi, 8 piese dintre cele achiziÅ£ionate de la familia Pillat se află sub acoperiÅŸul Muzeului JudeÅ£ean, în patrimoniul secÅ£iei Memorialistică. Banca de Transilvania a fost transferată în patrimoniul Muzeului de Etnografie (cu număr de inventar 2441), secÅ£ie care face parte tot din Muzeul JudeÅ£ean. Două farfurii, una de epocă ÅŸi una de MaramureÅŸ, au fost transferate la Muzeul George Enescu din Dorohoi (nr. inv. 3014, înregistrată cu nr.inv. 1361 la Dorohoi, ÅŸi nr.inv. 3015, la Dorohoi primind nr.inv 1362).

La desfiinÅ£area punctului muzeal de la Miorcani, obiectele au fost aduse la Muzeul JudeÅ£ean BotoÅŸani, însă nu toate 12, ci numai 11 dintre ele. Unul avea să dispară, fără a mai fi recuperat vreodată.

"Dintre cele 12 piese s-a furat un obiect numit oală de Transilvania, estimată atunci la 200 de lei, sub numărul de inventar 3013. Până astăzi, din câte ÅŸtiu, autorii furtului nu au fost identificaÅ£i ÅŸi piesele nu au mai fost recuperate. Restul pieselor sunt în stare foarte bună. Noi intenÅ£ionăm ca unele dintre ele să le propunem pentru clasare în categoria Tezaur, ca bun de patrimoniu naÅ£ional, este vorba despre patru tablouri în acuarelă semnate de Maria Pillat BrateÅŸ, fiica lui Ion Pillat, tablouri care se află la noi", spune Sergiu Balanovici.

De-a lungul timpului, au mai fost făcute adrese către PoliÅ£ie, în 2008 de către fostul muzeograf Ionel Bejinariu, prin 2011 s-a făcut altă adresă, de această dată de către Sergiu Balanovici. În continuare, autorii furtului au rămas neidentificaÅ£i. 

Dănuţ Huţu: "Biserica a aşteptat intervenţia Ministerului Culturii"

DănuÅ£ HuÅ£u, actualul director al DirecÅ£iei de Cultură BotoÅŸani, recunoaÅŸte necesitatea unei intervenÅ£ii de urgenţă în cazul conacului de la Miorcani, iar schimbarea destinaÅ£iei, din centru cultural-misionar în azil de bătrâni o consideră riscantă în situaÅ£ia unei clădiri monument istoric.

"Biserica a aşteptat intervenţia Ministerului Culturii ca să sprijine restaurarea clădirilor. Schimbarea destinaţiei unei donaţii se face doar cu acordul Direcţiei de Cultură, al Ministerului Culturii. La noi, oficial, nu a ajuns nicio cerere de pe raza parohiei Miorcani sau a Mitropoliei. Dacă vor continua acest demers vor intra sub incidenţa legii. Legea 422 spune că orice intervenţie, schimbare de destinaţie se face cu avizul Ministerului Culturii, şi se contituie o contravenţie. Conacul este clasat ca monument istoric", spune Dănuţ Huţu.

HăţiÅŸurile legislative se încurcă ÅŸi mai tare, însă, atunci când se aduce în discuÅ£ie existenÅ£a unui contract de donaÅ£ie. Iar legea pare să se dea, politicos, la o parte. "Aici, neîndeplinirea sarcinii Å£ine de codul civil, Å£ine de părÅ£ile contractului de donaÅ£ie. În lipsa unei solicitări din partea lor, dacă se va interveni asupra monumentului istoric, noi putem acÅ£iona doar după ce s-a constatat că s-a schimbat destinaÅ£ia, abia atunci existând fapta", completează ÅŸeful DirecÅ£iei de Cultură.

AÅŸadar, totul cade în sarcina donatorului ÅŸi Å£ine de buna credinţă a donatarului. "Dacă vor decide de comun acord poate vor primi fonduri ÅŸi vor restaura, pentru a salva clădirile. Trebuie să păstreze forma, să nu modifice clădirile, pereÅ£ii. Dacă se face compartimentare, ceea ce implică un azil de bătrâni, este nevoie de avizul Ministerului Culturii", spune DănuÅ£ HuÅ£u, care vede, însă, o soluÅ£ie mai practică în administrarea locală, care să ofere o "destinaÅ£ie culturală, pentru că în zona aceea nu prea există instituÅ£ii, o universitate de vară, chiar ÅŸi împreună cu Biserica. Unde s-ar desfăşura activităţi, poate ÅŸi o bibliotecă". 
 

Există soluţii?

Clujeanul născut în Darabani, Åžtefan TeiÅŸanu, antreprenor cultural, preÅŸedintele AsociaÅ£iei Fapte ÅŸi organizator al Zilelor Nordului de la Darabani, unul dintre cei implicaÅ£i în salvarea conacului BalÅŸ ÅŸi transformarea lui în edificiu cultural, este optimist, cu condiÅ£ia ca cei implicaÅ£i să îÅŸi dovedească interesul în salvarea acestui monument istoric. I-am solicitat un  punct de vedere ÅŸi ne-a răspuns exemplificând din propria experienţă. "Primăriei Darabani, proprietară a conacului BalÈ™ din localitate, i-am propus o linie de finanÈ›are de la EEA Grants, fonduri norvegiene pentru transformarea clădirilor monument istoric în muzee. Eu am scris proiectul, am cerut Primăriei să facă expertiza tehnică a clădirii, să-È™i dea acordul pe proiectul propus de noi È™i să-l semneze împreună cu asociaÈ›ia mea, ei în calitate de Solicitant, noi în calitate de Partener responsabil cu strategia culturală È™i managementul cultural. În această lună aÈ™teptăm răspunsul de la finanÈ›ator, am ajuns în ultima etapă a evaluării. Finanțări asemănătoare mai oferă ambasada SUA È™i diferite fundaÈ›ii private. Ministerul Culturii, prin AFCN oferă sume mai mici (circa 15.000) pentru proiecte de mai mică anvergură, care pot însă constitui un început bun pentru acÈ›iuni mai ample de renovare", spune Åžtefan TeiÅŸanu.

BineînÅ£eles, mai adaugă Åžtefan TeiÅŸanu, cele de mai sus s-ar potrivi unui proiect cultural (ex. muzeu, centru de cercetare, de conferinÈ›e etc.), a cărui sustenabilitate financiară ar fi însă greu de asigurat în lipsa infrastructurii turistice. Mai mult, spune el, "o îmbinare (unii i-ar zice "compromis") între funcÈ›iunea culturală È™i cea lucrativă ar fi poate mai uÈ™or de pus în practică, după exemplele apropiate ale conacelor de la Polizu sau de la ȘoldăneÈ™ti transformate în pensiuni È™i spaÈ›ii pentru evenimente, care păstrează firave propuneri de turism cultural, în sensul că păstrează câte o plăcuță memorială ici È™i colo sau câte un stejar secular. Poate că parohia Miorcani ar găsi interes în această ultimă variantă È™i ar avea È™i înÈ›elepciunea de a exploata mai bine È™i istoria culturală a clădirii".

Un alt punct de vedere, mult mai tranÅŸant, vine de la IaÅŸi, unde prof. univ. Corneliu IaÅ£u (decanul Facultăţii de Geografie), născut în Miorcani, este de părere că ar trebui laut în calcul ÅŸi cadrul natural al locului. "Se pot face multe, dar atata timp cat domeniul este sub autoritatea Mitropoliei, nu stiu cat de permisivi si permeabili sunt in acest sens. Acolo se poate face si un parc dendrologic superb alaturi de restaurarea cladirilor si integrarea lor in circuitul turistic, agroturism, turism cultural sunt doar cateva directii. Ar fi fost principalul punct de atractie din zona. Domeniul trebuie gandit ca un domeniu de palat de tip parc pentru ca are toate atuurile sau macar un parc dendrologic. Pe de alta parte, dupa ce se va face totul ar trebui gandit cum se va sustine ce s-a realizat", spune prof.univ. Corneliu IaÅ£u.

Jurnalistul Alexandru Aioanei, de la publicaÅ£ia Dărăbăneni.ro, profesor de istorie ÅŸi doctorand, crede că soluÅ£ia ar fi păstrarea monumentului în zona culturală. "Personal nu cred ca se va schimba mare lucru, Biserica nu va face nimic fără ajutorul È™i banii statului. SoluÈ›ia ideală ar fi restaurarea cu fonduri europene È™i transformarea într-o tabara de agrement È™i creaÈ›ie pentru copii, pentru a se putea valorifica moÈ™tenirea cultural-istorică. Prin azil de bătrâni nu cultivi nici o moÈ™tenire. Dar nu cred că se va schimba, Mitropolia are în administrare mai multe clădiri, de astfel monument istoric, si nu le-a făcut nimic până azi".

Azil de bătrâni, centru cultural, pastoral, misionar, parc dendrologic, turism cultural... Cine va salva Conacul de la Miorcani ÅŸi, odată cu el, o memorie ce Å£ine de istoria unei familii, a unui loc ÅŸi a unui neam? Cu ce sunt mai buni cei de azi faţă de cei de acum 50-60 de ani?

(Florentina Toniţă)

Vă oferim, în Galeria Foto, imagini de la Miorcani, interior ÅŸi exterior. Un Miorcani care continuă să doară!

 

 

 

CITEȘTE ȘI: "Curs gratuit de calificare pentru ocupaÈ›ia de Agent de Securitate în judeÈ›ul BotoÈ..."