Noua entitate culturală se va numi Complexul Muzeal Național ”Nicolae Iorga” Botoșani și va reuni (după preluarea definitivă a Casei Pisoski) zece entități județene de certă valoare națională. Noua instituție va produce nu doar beneficii de imagine pentru cultura nordului de țară, ci și avantaje în plan financiar pentru personalul muzeal.
Potrivit celor precizate de către Aurel Melniciuc, manager al Muzeului Județean Botoșani, acreditarea instituției și acordarea rangului superior este un demers început în urmă cu trei ani.
Cultură de rang național!
Argumentul care a stat la baza acestui demers vine din valoarea incontestabilă a patrimoniului cultural de care dispune Muzeul Județean Botoșani în acest moment, precum și din diversitatea secțiilor și a colecțiilor: științele naturii, memorialistică, istorie, arheologie, etnografie, artă.
”Am încercat, împreună cu colegii mei, să facem dosarul de reacreditare pentru Muzeul Județean Botoșani, dar de această dată, datorită importanței colecțiilor și a pieselor de tezaur pe care le deține instituția noastră, precum și a volumului mare – avem peste 350.000 de piese în toate cele nouă unități ale noastre – am considerat că merită și Muzeul Județean să treacă la un rang superior, care îl reprezintă, și anume un rang național”, a precizat istoricul Aurel Melniciuc, manager al Muzeului Județean Botoșani.
Tot în premieră, Complexul Muzeal Național va purta numele celui mai mare istoric al românilor, Nicolae Iorga. ”A purta numele marelui istoric Nicolae Iorga o considerăm ca o obligație a noastră și un mic omagiu pe care îl putem aduce acestui mare geniu”, completează Aurel Melniciuc.
Intențiile noii acreditări au apărut în urmă cu trei ani, când a fost depus primul dosar la Comisia Națională a Muzeelor, însă rezultatul nu a fost cel dorit la Botoșani. Președintele comisiei a motivat refuzul temporar prin faptul că sediul central al muzeului – Muzeul de Istorie Botoșani – se află în reabilitare. Propunea, în schimb, acordarea acestei titulaturi după reabilitarea instituției muzeale și redotarea acesteia la standarde europene.
Dacă termenul de mai-iunie 2026 pentru finalizarea lucrărilor la Muzeul Județean Botoșani nu mai este unul credibil, conducerea instituției înaintează ca cea mai posibilă dată să vină odată cu finalul anului 2026, începutul lui 2027.
”Reabilitarea Muzeului, din păcate, mai întârzie puțin, nu atât datorită implicării constructorului, cât faptului că, în două rânduri, Compania Națională de Investiții a ordonat sistarea lucrărilor, fapt care a dus la decalarea termenului de predare, care trebuia să fie în mai-iunie 2026. Lucrul acesta se va întâmpla, sperăm noi, la sfârșitul anul 2026, începutul anului 2027, în condițiile unei susțineri financiare permanente din partea Companiei Naționale de Investiții și a unui ritm ridicat de lucru din partea constructorului”.
O casă de 10: Casa Pisoski
Noul complex muzeal va include, în schimb, încă un obiectiv de reală importanță pentru cultura județului Botoșani: Casa Pisoski, monument care a ajuns de curând în patrimoniul Consiliului Județean. Și care va deveni, în acest fel, cea de-a zecea structură a viitorului complex muzeal.
”Casa Pisoski a fost preluată în urmă cu o lună de la Ministerul de Interne și transferată în patrimoniul Consiliului Județean Botoșani, care urmează să demareze toate măsurile pentru a face documentațiile tehnice. Noi având un volum mare de lucru și lipsă de specialiști, va prelua Consiliul Județean acele studii și expertize necesare, probabil și reabilitarea, întrucât și pentru aceste lucrări vor trebui găsite fondurile necesare. Abia apoi casa va fi transferată Muzeului, una dintre condițiile predării, impusă de către Ministerul de Interne, fiind aceea de a organiza aici un muzeu de artă care să găzduiască, în cele din urmă, aproape tot patrimoniul de artă pe care îl avem noi, adică peste 2000 de picturi și sculpturi, care din păcate acum stau în condiții improprii, la parterul unui bloc”, spune managerul Muzeului Județean Botoșani.
”Nu este corect!”
Rangul superior al viitorului complex muzeal va aduce beneficii nu doar ca imagine, ci și financiar, salarizarea personalului urmând să fie încadrată la categoria ”muzeu național”.
Aurel Melniciuc, care este și vicepreședinte al Asociației Managerilor de Muzee din România, recunoaște că s-a avut în vedere și acest aspect important. ”Am încercat să scoatem din grila de salarizare această diferențiere. Pentru că un muzeograf face aceeași treabă și la un muzeu național și la un muzeu de rang județean sau municipal. Din păcate, trenează această diferențiere între muzeele naționale și muzeele cu rang ”inferior”, adică județene. Nu este corect, lucru care a dus și la această tendință, recunosc că am preluat-o și noi, dar tocmai pentru a aduce o mai mare contribuție salarială și o bunăstare a angajaților noștri. Atâta timp cât aceste diferențieri există, muzeele vor avea această tendință, să fie clasificate altfel. Dar nu doar acest lucru. Legea permite rangul superior atât prin importanța colecțiilor, cât și prin importanța structurilor, dacă există sau nu centre de restaurare, de conservare, centre de formare profesională. Noi am pledat pentru transformarea în Complex Muzeal Național datorită importanței colecțiilor pe care le deținem, piese aparținând celor 3-4 personalități de rang național, foarte multe piese clasate în categoria Tezaur, și considerăm, pe bună dreptate, că instituția noastră merită să fie de rang național”.
”Păstrăm memoria celui care a fost cel mai mare istoric al românilor”
Nu în ultimul rând, preluarea numelui istoricului Nicolae Iorga, într-un timp în care marile personalități ale țării suferă de o continuă demolare a statuilor, este un act cultural asumat de ”județul geniilor”.
”Din punctul meu de vedere, Iorga se apără singur prin tot ceea ce a făcut el. O persoană care într-o viață relativ scurtă, ca a lui Iorga, a scris peste 12.500 de articole și 2500 de volume. O muncă ce nu are cum să nu te mire. Un volum impresionant, lucrări scrise cu simțul răspunderii și care au adus o constribuție uriașă atât la ceea ce înseamnă istoria românilor, cât și istoria universală. Trecem, este adevărat, printr-o perioadă de denigrare a propriilor noastre valori, și nu doar a lui Iorga, vedeți și Eminescu, s-au scris atât de multe lucruri denigratoare despre marele scriitor, suntem deja obișnuiți. Asta nu înseamnă că noi nu ne facem datoria în continuare, să păstrăm memoria celui care a fost cel mai mare istoric al românilor”, asigură Aurel Melniciuc.
O sărbătoare care ar putea schimba destinul unei instituții
Noua titulatură și rangul superior ar putea deveni un meritat dar cultural la împlinirea a 50 de ani a actualului Muzeu Județean Botoșani, înființat pe 3 decembrie 1977, în clădirea fostei prefecturi, construită după planurile arh. Petre Antonescu.
În prezent, unitatea funcționează cu cele nouă structuri județene: Muzeul de Istorie (sediul în municipiul Botoșani), Muzeul de Etnografie (sediul în municipiul Botoșani), Casa Memorială ”Nicolae Iorga” (sediul în municipiul Botoșani), Galeriile de Artă ”Ștefan Luchian” (sediul în municipiul Botoșani), Muzeul de Științele Naturii (sediul în municipiul Dorohoi), Muzeul Memorial ”George Enescu” (sediul în municipiul Dorohoi), Casa Memorială ”George Enescu” (sediul în Liveni, comuna George Enescu), Muzeul de Arheologie (sediul în orașul Săveni), Muzeul ”Ștefan Luchian” (sediul în Ștefănești).
Celor nouă structuri li se adaugă viitorul Muzeu de Artă – Casa Pisoski.
Ultima acreditare a Muzeului Județean Botoșani datează din anul 2019.
