Premierul desemnat al României, Eugen Tomac, a precizat, la solicitarea News.ro, că a demisionat miercuri seară de la şefia partidului pe care îl conducea, cu o zi înainte de desemnarea făcută de preşedintele Nicuşor Dan.
„Am demisionat miercuri seară de la conducerea Partidului Mişcarea Populară”, a declarat Tomac pentru News.ro.
Născut pe 27 iunie 1981 în satul Babele, din raionul Ismail, regiunea Odessa, în fosta RSS Ucraineană, URSS, Eugen Tomac este primul etnic român din Ucraina care ar putea deveni prim-ministru al României.
Localitatea Babele se află în sudul Basarabiei istorice, astăzi aflată pe teritoriul Ucrainei. Tomac provine dintr-o familie de români basarabeni şi face parte din comunitatea de români din ţara vecină.
La vârsta de 17 ani, Tomac a venit în România printr-un program de burse oferit de Guvernul României etnicilor români din afara României. Tomac este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, între 1999 şi 2003, cu lucrarea de licenţă Basarabia, provincie românească la periferia URSS.
La masterat, între 2003 şi 2004, a cercetat mecanisme de deznaţionalizare în URSS, subiect care îi marchează cariera academică şi politică ulterioară.
Înainte de activitatea politică, a colaborat cu mai multe publicaţii şi instituţii media. A fost redactor la revista Magazin Istoric, redactor la Ziua, Confluenţe, Radio România Cultural şi Televiziunea Română.
A fost şi profesor de istorie la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, unde studiază tineri din Albania, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Turkmenistan şi Ucraina.
Tomac a început cariera politică în Administraţia Prezidenţială sub preşedintele Traian Băsescu, ocupând funcţiile de expert şi consilier pe românii de pretutindeni între 2005 şi 2008, pe probleme legate de diaspora.
A devenit secretar de stat pentru românii de pretutindeni între 2009 şi 2012, în guvernele Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu. Ulterior a fost consilier de stat în 2012, în Departamentul Relaţii Internaţionale şi Politici Europene.
Ca secretar de stat, a simplificat procedura de redobândire a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova a ajutat cu donaţia de cărţi în limba română pentru bibliotecile şi şcolile din Republica Moldova, şi reeditarea a aproape jumătate de milion de manuale de istorie pentru instituţiile de învăţământ de peste Prut.
La alegerile din 2012, a obţinut 78% din voturile din colegiu şi a devenit deputat reprezentând Colegiul 2 Diaspora.
În Parlament a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării din decembrie 2012 şi a deschis primul birou parlamentar la Chişinău în mai 2013.
Pe 19 iulie 2013, Tomac a demisionat din PDL, declarând că se va alătura Mişcării Populare.
Din iulie 2019, Tomac este europarlamentar, fiind reales în mai 2024 pentru un al doilea mandat, scrie publicația Știrile ProTv.
Pe 16 iunie 2018, Eugen Tomac a devenit preşedintele PMP, Partidul Mişcarea Populară, fiind primul mandat între 2015 şi 2020 şi al doilea din 2022.
Este cel mai longeviv lider al PMP, conducând partidul aproximativ şapte ani.
Relaţia sa cu Traian Băsescu este foarte apropiată. Tomac este un apropiat al fostului preşedinte Traian Băsescu, considerat creaţia politică a Băsescu, succesorul lui Băsescu la conducerea PMP şi implicat în reconstrucţia PMP, partid lansat iniţial în jurul fostului preşedinte.
În 2024, Tomac a fost ales pe liste USR prin alianţa Dreapta Unită, USR-PMP-Forţa Dreptei.
Eugen Tomac este creştin ortodox. Locuieşte în Belgia, unde are două apartamente, şi nu are casă în România, conform declaraţiei de avere. Deşi nu are casă în România, deţine două terenuri intravilane: unul în localitatea 23 August (Constanţa) şi unul în satul Bârnadu (Neamţ). Tot din declaraţia de avere rezultă că conduce un Audi Q5 şi o Dacia Sandero din 2020. Investeşte substanţial în criptomonede şi a acordat un împrumut substanţial partidului PMP (500.000 lei) în campania electorală din 2024.
Discursul său politic este proeuropean şi pro-NATO, cu atenţie constantă la comunităţile de români din diaspora.