Apus de Soare în Cetatea lui Ștefan. "Teatrul de la Botoșani este unul special pentru Suceava!" FOTO, VIDEO

Între zidurile Cetății de Scaun a Sucevei, "Apus de Soare" nu este un spectacol pe care să îl privești și atât. El te cuprinde în emoție, te zdruncină și te face părtaș trecutului.

Poate cel mai complex proiect cultural al Moldovei ultimului deceniu se desfășoară în aceste zile, la Suceava. Și nu atât datorită diverselor evenimente programate timp de o săptămână, cât mai ales faptului că vorbim despre un proiect amplu, din care fac parte județele Suceava. Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Bistrița-Năsăud și Alba, dar și localităţile cu monumente ştefaniene din Republica Moldova şi Ucraina.

Programul Ştefanian a început pe 24 iunie, ziua în care se sărbătorește aducerea la Suceava a moaştelor Sfântului Ioan cel Nou, de către domnitorul Alexandru cel Bun, tot atunci Patriarhia Constantinopolului recunoscând Mitropolia Moldovei, și se încheie pe 2 iulie, cu praznicul comemorativ al Voievodului Ştefan cel Mare.

În cadrul acestui program cultural, duminică seara s-a petrecut unul dintre cele mai așteptate momente: spectacolul "Apus de Soare", în regia lui Marius Rogojinschi, în Cetatea Sucevei. Publicul prezent a frământat lacrimă peste lacrimă, a suspinat și a râs deopotrivă. Oficialități, turiști, tineri și bătrâni purtând în brațe copii. Și ochii mari ai pruncilor par să cuprindă istoria de dincolo de veacuri.





Între zidurile Cetății de Scaun a Sucevei, "Apus de Soare" nu este un spectacol pe care să îl privești și atât. El te cuprinde în emoție, te zdruncină și te face părtaș trecutului. Marius Rogojinschi a reușit ceea ce nimeni nu mai aștepta în anul de grație 2017, și anume să creeze un personaj care să se apropie de cel interpretat în urmă cu mai bine de un secol de către marele Constantin Nottara. Grav și ghiduș, blând și aprig, puternic și slab, dominator și dominat, Ștefan cel Mare interpretat de Marius Rogojinschi a dezvăluit o personalitate nu doar complexă, ci și profund umană.

Cu o distribuție bine concepută, spectacolul a fost creat în jurul domnitorului Moldovei, redând atmosfera de la Curte. Ritmul alert, scenele concentrate, parcă anume spre a puncta desfășurarea evenimentelor din preajma morții, replici scurte și tăioase, atunci când sunt născătoare de complot, sau jucăuș-naïve când vin să justifice iubirea adolescentină dintre Oana și Rareș. Nu la fel curge timpul, însă, atunci când Ștefan își duce dureroasele lupte: cu boala, cu intrigile, cu propriile trăiri în rugătoare tăcere. Aici intervin momentele de introspecție, de înaltă încărcătură, de tulburătoare rostire.

Publicul din Cetate a asistat, mai presus de toate, la un spectacol profund creștin, un spectacol în care învățăturile biblice și rugăciunea își fac loc printre personaje, intrigi, trădări. Actorii botoșăneni au refăcut atmosfera din vechea Cetate, impresionând în primul rând prin expresivitatea interpretării.
 




Spectacolul "Apus de Soare"
a fost, recunoaște istoricul Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, cel mai așteptat moment al Programului Ștefanian.

"În Suceava, totdeauna "Apusul de Soare" și, în general, tot ce reprezintă Ștefan cel Mare este așteptat. Suntem locul care are patru necropole voievodale pe teritoriu, vorbim de prima necropolă a domnilor Moldovei, vorbim de necropola lui Ștefan cel Mare și a urmașilor săi, de necropola lui Petru Rareș, la Probota, și a urmașilor lui, și evident de necropola lui Alexandru Lăpușneanu. Sunt voievozi care au marcat istoria Moldovei. Sigur, nu este nici un merit al nostru. Suceava, vrem - nu vrem, încă rămâne Capitala Moldovei, în perioada de glorie a Moldovei, când Moldova reprezenta ceva. Evident că, atunci când Moldova nu a mai reprezentat nimic, din punct de vedere istoric spun, capitala a trebuit să se mute la Iași, din ordinul turcilor", spune Emil Ursu.

Directorul Muzeului Bucovinei punctează, totodată, și faptul că spectacolul actorilor din Botoșani a venit după o altă serie de evenimente importante, menite să ilustreze lucrarea dimpreună a județelor Moldovei, unind în același spirit ștefanian teritoriile istorice. "Ce s-a întâmplat în după-amiaza asta la Suceava, practic vorbim despre Programul Ștefanian, organizat de Consiliul Județean Suceava, dar cu sprijinul larg al Muzeului Bucovinei. Județele Moldovei, dar și reprezentanți din Republica Moldova și Ucraina, au fost prezenți aici, pe de o parte pentru a transmite simbolic acele mesaje de la ctitoriile Moldovei către Cetatea de Scaun a Sucevei. Evident, de a lansa și Vinul Domnesc - Vinul Cetății și, momentul cel mai important, Apus de Soare jucat din nou la Suceava, după nouă ani, de Teatrul Mihai Eminescu Botoșani. Muzeul nostru are o colaborare îndelungată, spun îndelungată pentru că noi am început colaborarea în 2006 cu teatrele botoșănene. Iar astăzi ambele teatre botoșănene au fost prezente în Cetatea Sucevei, dimineață s-a jucat Legenda Cetății Neamțului, de către actorii Teatrului Vasilache, și iată, în seara aceasta Apus de Soare, o piesă care, din punctul nostru de vedere, nu credem că mai are nevoie de comentarii".

Programul Ștefanian a mai programat o reprezentație a spectacolului "Apus de Soare", tot în Cetatea Sucevei, pentru miercuri, 28 iunie. Însă, odată cu începerea unei noi stagiuni, Ștefan cel Mare se va întoarce în Cetate. Și nu doar Ștefan cel Mare, spune istoricul Emil Ursu. "Este una dintre dorințele noastre ca Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani să joace cât mai des la Suceava, nu numai Apus de Soare. Din păcate, sunt diverse motivații, începând cu cele financiare, concediu, stagiune, plus spațiul, trebuie să recunoaștem. Pentru că în Cetate poți juca Apus de Soare, poți juca Viforul, nu poți însă juca teatru modern. E un spațiu neconvențional care te obligă. Noi sperăm ca Apusul de Soare va fi jucat nu numai anul acesta la Suceava, sau nu numai acum, poate îl reluăm și în toamnă. Sperăm să repunem în scenă Viforul. Spun asta pentru că și acum nouă ani și, iată, și acum, Muzeul Bucovinei a plătit producțiile. Noi ne-am dorit foarte mult să fie jucat Delavrancea în Cetatea Sucevei. Bineînțeles, fără acceptul Teatrului Mihai Eminescu nu se putea. Trebuie să spunem că am mai avut discuții și cu alte teatre, dar nu au achiesat la propunerile noastre. Teatrul de la Botoșani este unul special pentru Suceava".

La doar câteva minute după ce aplauzele s-au stins în Cetatea Sucevei, gândul și cuvântul directorului Muzeului Bucovinei se îndreaptă către actorii botoșăneni. "Le mulțumesc în mod deosebit, pentru că era cât pe ce ca acest spectacol din seara aceasta să nu aibă loc. Și dacă nu era bunăvoința actorilor, probabil că nu ar fi avut loc".



 

Spectacolul Apus de Soare se va juca și miercuri, 28 iunie, de la ora 19.00, în Cetatea Sucevei.

Este, de altfel, producția cu care Teatrul Mihai Eminescu Botoșani încheie stagiunea 2016-2017.

APUS DE SOARE, de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Regia artistică - Marius Rogojinschi
Scenografia - Mihai Pastramagiu
Coregrafia - Victoria Bucun

Distribuția: Marius Rogojinschi, Cezar Amitroaei, Daniela Bucătaru, Răzvan Amitroaei, Andreea Popovici, Sorin Ciofu, Irina Mititelu, Dragoş Radu, Crenola Muncaciu, Mihai Donţu, Narcisa Vornicu, Bogdan Muncaciu, Silvia Răileanu, Mirela Nistor, Marius Rusu, Lidia Uja, Florin Iftode, Alin Gheorghiu
 












 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

LA MULȚI ANI, Gheorghe Frunză! Actorul care a refuzat o funcție în Moldova după ce a ajuns la Botoșani: ”Mi se oferea postul de director, Volga și un salariu de 900 de lei!”

Monday, 4 November 2024

Născut pe 4 noiembrie 1967, în satul Slobozia-Dușcă, raionul Criuleni, din Republica Moldova, Gheorghe Frunză trăiește de mai bine de trei decenii în România. Magia scenei l-a ...

Poveștile orașului Botoșani: Viața în cartier, un carusel al trăirii împreună!

Friday, 1 November 2024

Viața la oraș ne separă unii de alții, dar ne și întețește dorul de oameni, de comuniunea cu semenii, de sporovăiala cu aproapele. Știm cu toții că dincolo de zidurile blocurilor sunt...

Toamna ca un suflet frumos sau Botoșanii de poveste! (Galerie foto)

Friday, 1 November 2024

Există o poezie a toamnei care, odată cu frunzele căzând, se transformă în poveste. Mi se pare că trăim în cel mai frumos anotimp, îmi spune colega mea, Bianca, în ...