Ce se va întâmpla anul viitor, la ce ne putem aştepta, cum se va dezvolta judeţul- dacă se va dezvolta-, sunt doar câteva întrebări dintre multele la care avem un an la dispoziţie pentru a primi răspunsuri. Dacă le vom primi.
Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză nu sunt deloc încurajatoare pentru judeţul Botoşani. Ne vom păstra penultimul loc din Regiunea Nord- Est, deasupra Vasluiului, în cam toate domeniile, iar comparaţia cu restul ţării nu ne onorează deloc. De exemplu, câştigul salarial mediul brut lunar în Regiunea Nord- Est în 2017 va fi de 2.496 de lei în timp ce în Regiunea Vest, acesta va ajunge la 2.874 lei, iar în zona Bucureşti- Ilfov la 4.2781 de lei.
Numărul şomerilor în Regiunea Nord- Est va fi de 75.000 de persoane- ne referim strict la şomeri în sensul legii, nu la persoanele fără ocupaţie şi care nici nu mai apar în statisticile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă fiind în căutarea unui loc de muncă. Între timp s-au obişnuit cu lipsa unui salariu lunar şi se descurcă cum pot. Mai mulţi şomeri va avea Regiunea Sud- Muntenia- 77.000 de persoane în timp ce la polul opus se află Regiunea Vest, cu 25.000 de şomeri şi Bucureşti- Ilfov cu 21.000 de şomeri.
Restrângând analiza la judeţul Botoşani, Produsul Intern Brut pe locuitor va ajunge în 2017 la 4.910 euro, estimările pe 2016 indicând o valoare de 4.304 euro pe locuitor. Rata şomajului va ajunge în 2017 la 4,6%, în condiţiile în care, potrivit Institutului Judeţean de Statistică, în ultima lună raportată, octombrie, valoarea era de 5,1%. Mai exact, la sfârşitul lunii octombrie, numărul şomerilor înregistraţi ajunsese la 7.536 de persoane, în timp ce numărul botoşănenilor cu loc de muncă era de 54.803 persoane.
De ce aşa puţin, de ce nu va fi mai bine? Pentru că nu are cum să fie mai bine în condiţiile în care în ultimul an, în judeţ nu s-a instalat niciun investitor care să producă, în plus faţă de ceea ce deja se produce la Botoşani. Investiţiile au lipsit cu desăvârşire şi ne consolăm cu gândul că nici la nivelul întregii ţări situaţia nu este mai roz: un întreg an 2016 cu cele mai mici cheltuieli de investiţii după criză! Dovada?
Ministerul de Finanţe a publicat recent execuţia bugetară la 11 luni, potrivit căreia cheltuielile cu investiţiile, provenind din buget şi din fonduri europene, au fost în primele 11 luni din 2016 cu 17% mai mici decât în primele 11 luni din 2015. Asta în condiţiile în care bugetul a fost programat să cheltuiască în acest an 37,8 miliarde de lei pentru investiţii, or la 11 luni a cheltuit 26,2 miliarde de lei. Mai mult, în acest an, în ţară au intrat 4,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, bani aferenţi exerciţiului financiar 2007-2013 şi 2,7 miliarde de euro, bani aferenţi exerciţiului financiar 2014-2020. 2,6 miliarde de euro fonduri europene au mers spre dezvoltare rurală şi plăţi directe în agricultură.
De Botoşani nici nu mai are rost să amintim pentru că proiectul mare de reabilitare şi extindere a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, accesat de Nova Apaserv în 2011 nu este finalizat nici acum!
Care sunt şansele pe care Botoşaniul nu are voie să le rateze în 2016?
Sperăm în continuare că în anii care vor veni, vom vedea cu ochii noştrii cum se reface infrastructura judeţulului, unul dintre aspectele care ne ţine în continuare blocai în sărăcie şi nevoi, fără perspectiva unei dezvoltări durabile. Sperăm în continuare că noii reprezentanţi ai judeţului vor trece peste diferenţele de doctrină politică şi vor lupta împreună pentru ca Botoşaniul să beneficieze de fonduri care, bine folosite, să mai "astupe" din găuri. Şi mai sperăm că starea de "bălteală" în care ne-am blocat se va risipi, vom avea curaj să acţionăm, să contrazicem opinia tuturor că suntem un judeţ de asistaţi social care aşteaptă cu mâna întinsă să primească câte ceva.
De partea cealaltă, politicienii, reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene sunt cu toţii de acord că infrastructura este prioritatea priorităţilor. Oamenii de afaceri au şi alte speranţe, însă.
Senatorul Doina Federovici:
"Şansa pe care judeţul Botoşani nu ar trebui să o piardă în 2017 ar fi obţinerea finanţării pentru drumul european Botoşani- Târgu Frumos. Trebuie să facem tot ce putem pentru a obţine acest lucru deoarece reabilitarea acestui drum ar duce la rezolvarea unei mari probleme a judeţului care astfel ar arăta mai "atractiv" pentru investitorii care ar putea profita de avantajele pe care le-ar găsi aici, forţa de muncă fiind unul dintre ele. Esenţa este asta! În plus, aş accentua pe atragerea fondurilor europene şi continuarea investiţiilor deja începute, chiar promovarea altora noi".
Deputatul Cristian Achiţei:
"Infrastructura rutieră, şi mă refer aici la drumurile naţionale care sunt absolut necesare. Botoşani- Târgu Frumos! Asta este prioritatea numărul 1 şi, dacă nu facem odată drumul ăsta, o să stăm tot aşa încă mulţi ani de acum încolo. Eu sper că şansele sunt 100%, probabil cu începere din a doua jumătate a anului 2017 sau cel mai târziu de la începutul lui 2018. Este nevoie de o reabilitare integrală, de la refacerea fundaţiei, tot ce înseamnă sistem rutier nou, adus la noile standarde europene de trafic, lucrări de consolidare unde este cazul, adică tot ce înseamnă o reabilitare, chiar o modernizare de drum naţional. A doua oportunitate de dezvoltare, după finalizarea drumului de care tocmai am vorbit, dar nu trebuie să ne oprim aici, reprezintă toate drumurile naţionale din judeţul Botoşani care au rămas în urmă chiar şi faţă de drumurile judeţene, că nu s-a făcut decât Botoşani- Suceava. În plus, fondurile europene sunt prioritare pentru că bugetul judeţului nu va fi niciodată suficient pentru investiţii. Nu trebuie ratat niciun ban care ar putea fi atras în judeţ".
Costică Macaleţi, preşedintele Consiliului Judeţean:
.jpg)
"Prioritatea numărul 1, din punctul de vedere al Consiliului Judeţean, o reprezintă drumurile judeţene care sunt proaste, deşi unii au afirmat că le-au predat la cheie. Realitatea spune altceva. Prioritatea va fi să facem ceva pe drumurile judeţene- să le reparăm, să facem covoare asfaltice. Sursa de finanţare? Din banii pe care îi adunăm plus că vom accesa programe guvernamentale. Şi drumul strategic este inclus în acest program, pentru că orice idee menită să aducă drumurile judeţene la un stadiu bun este binevenită. Dar intenţia este de a strânge orice bănuţ pe care să-l constituim în rezervă şi să o direcţionăm spre drumurile judeţene şi includ aici şi cele cinci proiecte înaintate la Compania Naţională de Investiţii, între care şi alunecarea de la Dumeni plus cele de pe Roma- Nicşeni, plus ce putem accesa de la Agenţia de Dezvoltare Regional Nord- Est. Toate acestea reprezintă provocări pentru Consiliul Judeţean, nu pentru Macaleţi. Protestele cetăţenilor în legătură cu drumurile nu au fost întâmplătoare şi reprezintă argumentul care vine în sprijinul meu, în a acorda o importanţă deosebită drumurilor judeţene. În altă ordine de idei, şi masterplanul de la Nova Apaserv este o prioritate pentru că tot realitatea ne-a demonstrat că nu stăm bine la alimentarea cu apă potabilă. Şi vă dau un exemplu. Hilişeu Horia nu are niciun iaz, niciun lac, nicio ştoalnă de unde să se adape vacile, să bea lumea apă. E o situaţie de urgenţă şi trebuie să facem în aşa fel încât să racordăm toate comunele la o sursă de apă sigură".
Cătălin Flutur, primarul municipiului Botoşani
"Lucrurile sunt clar împărţite: infrastructura, vorbim de peste 20 de ani despre asta, despre infrastructura care să lege Moldova de Muntenia, Oltenia şi suntem cam singura zonă fără autostradă, cel puţin într-o perspectivă imediată, nu ştiu dacă e întâmplător lucrul acesta sau e dirijat. Este clar că infrastructura este foarte importantă, iar eu îmi doresc măcar să avem şosele normale, nu neapărat autostrăzi, pentru ca cei care vin la Botoşani să ajungă în timp util. Este o problemă de buget naţional şi cred că este una din sarcinile parlamentarilor de Botoşani. Dacă ne gândim la fondurile europene, am o mare dezamăgire pentru că suntem în al doilea exerciţiu financiar de când am intrat în UE, au trecut deja trei ani din exerciţiul financiar 2014- 2020 şi nu s-au întâmplat lucruri. Noi suntem pregătiţi cu studiile pe care trebuia să le facem, inclusiv planul de mobilitate, aşteptăm să se dea drumul la ghid, pentru a depune proiectele, să treacă perioada de evaluare şi asta mă face să cred că nici măcar în 2017 nu vom începe munca, decât foarte târziu. În altă ordine de idei, mizăm pe 32 de milioane de euro, care sunt alocate municipiului Botoşani pentru dezvoltarea urbană şi pentru transportul local în copmun, ceea ce înseamnă modernizarea lui de la cale de rulare, depou şi terminând cu tramvaiele şi câteva proiecte mai mici, pe iluminat sau amenajarea unui cartier. Vom introduce pe Planul Operaţional de Mediu finalizarea proiectului cu termia şi vom încerca să dezvolta proiecte transfrontaliere, pe Axa 5- Cultură- aici am depus deja proiectul privind Biserica Sf. Gheorghe, numai că aici alocarea de fonduri pe regiunea nord- est este deja redusă, iar o serie de proiecte importante este pentru încurajarea antreprenoriatului".
Am fi vrut să ştim şi care este opinia lui Dorin Alexandrescu, primarul celui de-al doilea municipiu al judeţului, Dorohoi, însă oficialul nici nu a avut răbdarea să asculte până la capăt întrebarea reporterului. Noi aşteptăm în continuare răspunsul său în privinţa priorităţii numărul 1 al judeţului Botoşani.
Dorin Romeo Floareş, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Botoşani:
"Prioritatea judeţului în 2017 este pregătirea personalului pentru că toate firmele din Botoşani se confruntă cu această foarte gravă problemă: lipsa personalului calificat. După mine, prioritatea asta ar fi, să se facă în aşa fel încât firmele botoşănene să-şi poată găsi oamenii calificaţi în domeniile în care activează pentru că asta înseamnă performanţă. Ar fi nerealist să vorbim de atragerea la Botoşani de oameni calificaţi pentru că nu vorbim de o zonă atractivă, nu suntem Braşovul, nu suntem Timişoara, ci trebuie să ne pregătim propriile cadre, iar asta înseamnă legea parteneriatului public- privat, un efort comun şi al firmelor private şi al administraţiei publice locale pentru crearea unor facilităţi de genul învăţământului tehnic care să scoată exact ceea ce firmele au nevoie, la nivelul de pregătire de care firmele au nevoie. Asta mi se pare prioritatea 1. A doua, evident, odată cu asumarea politică a unui guvern, şi având în vedere ceea ce scrie în progranul de guvernare al majorităţii câştigătoare, există o aplecare serioasă către firmele private, mediul privat şi dezvoltarea economiei şi atunci cred că ar trebui făcut ceva din ce scrie acolo, dar şi asta înseamnă tot un efort comun- trebuie să creăm nişte facilităţi, un program, o strategie. Avem treabă, dar numai să se dorească".
Aşteptăm răspunsuri şi de la dumneavoastră, cititorii Ştiri.Botoşani.Ro. Care este prioritatea judeţului în anul care vine?