La sfârșitul acestei luni, Casa de Cultură a Sindicatelor ”Nicolae Iorga” din Botoșani împlinește 40 de ani de la inaugurare - 28 februarie 1986.
Înainte de Revoluție, Casa de Cultură din Botoșani aparținea de Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). UGSR-ul funcționase, ca unic sindicat, încă din 1945, când preluase la rândul său patrimoniul sindical din perioada precedentă.
Pe 25 decembrie 1990, UGSR-ul se desființează. Întregul patrimoniu este preluat de către confederațiile înființate în 1990 (CNSRL, Cartel Alfa și Frăția). Era vorba, alături de cele 51 de case de cultură din țară, și de alte entități, de la cluburi sindicale, case de odihnă și de tratament, până la baze sportive. În 2010, UGSR-ul se reînființează.
Astfel că, patrimonial, Casa de Cultură a Sindicatelor ”Nicolae Iorga” din Botoșani aparține astăzi de Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România (ANCCSR). Cele 51 de filiale se află în aproape toate reședințele de județ și în numeroase municipii, constituind cea mai mare rețea de săli de spectacole din România.
Situată în centrul municipiului reședință de județ, Casa de Cultură a Sindicatelor ”Nicolae Iorga” din Botoșani funcționează din 2004 ca instituție de utilitate publică, având personalitate juridică și autofinanțându-se în totalitate.
Cu ochii pe ”casele” sindicatelor
Subiectul preluării caselor de cultură, din patrimoniul sindical, în administrare locală, s-a aflat de multe ori pe masa decidenților politici, în mai toate guvernele de după 1990. Numai în ultimii ani, inițiative de acest fel au fost în dezbaterea publică de mai multe ori.
În 2017, de pildă, primarul orașului Suceava cerea imperativ Guvernului să treacă aceste instituții în proprietatea primăriilor, invocând ”starea jalnică” în care se află clădirile construite înainte de 1989 din cotizațiile sindicaliștilor.
În 2018, presa națională scria că 16 senatori ai Partidului Național Liberal ”pregătesc naționalizarea caselor de cultură ale UGSR”, întrucât acestea ar fi fost ”preluate ilegal, de către confederațiile sindicale apărute după 1990”. Asta în ciuda unor reglementări internaționale în vigoare - se mai scria la acea vreme -, conform cărora ”patrimoniul sindical nu poate fi înstrăinat”.
În 2019, din nou apărea în spațiul public subiectul preluării, de către primării, a patrimoniului sindicatelor, în speță casele de cultură. Proiectul de lege prevedea, inițial, trecerea acestor imobile în domeniul public al statului, pentru ca ulterior ele să fie transmise în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. În schimb, organizațiile sindicale ar fi primit în compensare alte bunuri imobile aflate în proprietatea statului.
”…în următoarele 30 de zile!”
Cea mai recentă inițiativă este chiar din 2026 și pare să aparțină Partidului Social Democrat, prin vocea lui Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava.
În cursul săptămânii trecute, oficialul sucevean a anunțat că, în viitorul apropiat (aproximativ 30 de zile), casele de cultură ale sindicatelor din întreaga țară vor fi preluate de către autoritățile locale.
Gheorghe Șoldan susține că discuțiile se poartă la nivel guvernamental, precizând chiar că reprezentanții sindicatelor sunt la curent cu inițiativa legislativă.
„Am fost personal la domnul ministru Florin Manole pentru a discuta cu sindicatele prin Ministerul Muncii. Am avut mai multe discuții cu sindicatele. Sunt vreo cinci sindicate și confederații care sunt acționari sau administrează Casa de Cultură din Suceava. De asemenea, am discutat inclusiv cu domnul Ovidiu Popa, liderul deputaților PSD din Parlament, pentru că promovăm o lege propusă de Ministerul Muncii. Sper ca prin această lege promovată în Parlament în următoarele 30 de zile să reușim să o preluăm (nota red., casa de cultură)”, a declarat Gheorghe Șoldan, președintele CJ Suceava, în cadrul ședinței de Consiliu Județean din data de 28 ianuarie.
La Botoșani e liniște. ”Am aflat cu oarecare surprindere…”
Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani se află, de scurt timp, sub un directorat interimar, după ce fostul director al instituției, Valentin Rău, a ieșit la pensie. În prezent, la conducerea Casei de Cultură a Sindicatelor ”Nicolae Iorga” se află Cornel Hergheligiu.
Vineri, directorul interimar al Casei de Cultură a Sindicatelor (CCS) nu era la curent cu discuțiile purtate la Suceava. Mai mult, nici la București nu se știa despre vreo nouă inițiativă legislativă pentru preluarea acestui patrimoniu, în ciuda faptului că președintele CJ din Suceava susținea că discuțiile se poartă inclusiv cu sindicatele.
”Atât noi, Casa de Cultură a Sindicatelor Botoșani, cât și Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România (ANCCSR), am aflat cu oarecare surprindere de această inițiativă a domnului președinte al Consiliului Județean Suceava. Nu suntem la curent cu nicio discuție purtată cu sindicatele sau cu ANCCSR în acest sens. Singura informație vagă este că ar exista niște discuții care să reglementeze funcționarea a caselor de cultură ale studenților”, ne-a declarat Cornel Hergheligiu, director interimar al CCS Botoșani.
”Tendință de naționalizare”
Discuțiile ar fi deschise, precizează Cornel Hergheligiu, dacă ele s-ar purta în altă direcție, și anume un parteneriat care să aibă drept scop modernizarea instituției. Asta întrucât motivul invocat de fiecare dată ar fi cel al lipsei investițiilor de reabilitare și modernizare.
În schimb, susține directorul interimar, o încercare de preluare – chiar și printr-o lege – ar însemna o ”tendință de naționalizare”.
”Desigur, faptul că autoritatea locală, reprezentată de Primărie sau Consiliul Județean, vrea să se implice în ceea ce privește modernizările sau acțiuni împreună cu casele de cultură este un lucru benefic. Acest lucru se poate realiza prin tot felul de parteneriate care să aibă o serie variată de obiective. Dar o preluare a patrimoniului, o preluare a proprietăților reprezentând clădiri ale caselor de cultură ale sindicatelor nu se află deocamdată pe masa niciunei discuții. Ar reprezenta, într-o oarecare măsură, o tendință de naționalizare”, spune directorul interimar al Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani.
Deocamdată, în lipsa altor informații concrete, atât la nivel local, cât și național, casele de cultură așteaptă propuneri de parteneriate concrete și constructive.
”Este greu de reacționat la inițiativa domnului președinte de Consiliu Județean din Suceava, pentru că nu există mai multe informații despre această inițiativă. De altfel, termenul înaintat de dumnealui, de 30 de zile, ar fi un termen foarte scurt. Ar trebui să existe pe site-ul Ministerului Muncii, în dezbatere publică, o asemenea inițiativă legislativă. În momentul de față nu regăsim așa ceva. Așteptăm să vedem despre ce este vorba, concret, la ce s-a referit dumnealui. Poziția ANCCSR este că o asemenea preluare ar reprezenta o tendință de naționalizare. În momentul în care ne aflăm nu știm despre vreo discuție în acest sens”, spune Cornel Hergheligiu, acesta adăugând că există, în schimb, o deschidere reală către ”parteneriate cu autoritățile locale, în scopul atingerii diverselor obiective, chiar și cele care prevăd intervenții de modernizare a clădirii”.
”Avem o atitudine prudentă”
În prezent, situația financiară a Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoșani este stabilă, susține directorul interimar, chiar dacă instituția este una care funcționează prin autofinanțare.
”Casa de Cultură a Sindicatelor se autofinanțează. Nu primește bani din bugete naționale sau locale. Se autofinanțează printr-o serie variată de activități: închirierea spațiilor disponibile, organizarea manifestărilor artistice, crearea cadrului pentru alți organizatori de evenimente artistice, pentru a-și desfășura activități. Activitatea Casei de Cultură a Sindicatelor este una complexă și strâns legată de comunitatea din care face parte”, spune Cornel Hergheligiu.
.jpg)
Fiind vorba despre o piață privată, dificultățile economice nu lipsesc. Însă, explică directorul financiar, atitudinea ”prudentă” a conducerii, de-a lungul timpului, face ca situația financiară a instituției să fie în prezent una mai degrabă stabilă.
”Poziția noastră, în ceea ce privește gestiunea financiară, a fost întotdeauna una prudentă, de a ne asigura acele cheltuieli necesare funcționării pe o perioadă cât mai lungă de timp, de a nu fi expuși unor turbulențe economice ce pot să apară din senin. În momentul de față, Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani se află într-o poziție stabilă. Nu avem dificultăți financiare în ceea ce privește funcționarea. Desigur, dacă ne referim la investiții mult mai mari, care privesc modificări de ansamblu sau modernizări semnificative ale clădirii, deocamdată nu putem iniția asemenea proiecte. Avem, repet, o atitudine prudentă, rezervele pe care ni le creăm sunt destinate în momentul de față asigurării unei funcționări fără sincope a Casei de Cultură, în așa fel încât să ajungem în perioade economice mai luminoase”, a conchis directorul interimar al Casei de Cultură a Sindicatelor ”Nicolae Iorga” Botoșani.
Deocamdată, personalul Casei de Cultură a Sindicatelor ”Nicolae Iorga” de la Botoșani se concentrează pe activitățile programate în viitorul apropiat. Urmează spectacole ale trupelor din țară, ale soliștilor cunoscuți (Paula Hriscu revine la Botoșani), dar și manifestările cultural-educative proprii, de la ”Preuniversitaria” (ediția 31) la Festivalul de Teatru ”Lycem” (ediția 28). În acest timp, tinerii de la ”Mărgineanca” își continuă parcursul excepțional, ducând numele Botoșaniului pe toate scenele mari ale României.