MulÈ›i ucraineni È™i basarabeni optează pentru cetățenia română, în speranÈ›a că vor circula mai uÈ™or pe teritoriul Uniunii Europene sau că vor scăpa de război. Conform legii, aceÈ™tia trebuie să dovedească, printre altele, că au domiciliul stabil pe teritoriul României. Și de aici s-a dezvoltat o adevărată industrie a „găzdaÈ™ilor” mai ales în comunele de graniță, scrie Adevărul.
Pe scurt, sătenii din comunele de la graniÈ›a de nord a României iau în spaÈ›iu, contra cost, ucraineni sau barasarabeni care vor cetățenie română. Aparent inofensiv, fenomenul a scăpat de sub control în judeÈ›ul BotoÈ™ani.
„În momentul de față, eu nu mai È™tiu câÈ›i locuitori sunt”
Una dintre comunele în care lucrurile au scăpat total de sub control în privinÈ›a flotanÈ›ilor ucraineni este Vârful Câmpului. Comuna botoșăneană este situată lângă vama de la Siret, una dintre porÈ›ile nordice de intrare ale ucrainenilor în România. În mod bizar, deÈ™i natalitatea nu a explodat la Vârful Câmpului, cel puÈ›in statistic, populaÈ›ia comunei s-a dublat. În anul 2016, comuna Vârful Câmpului avea în jur de 3.000 de locuitori, pentru ca în anul 2020 să aibă 6.000 de locuitori.
În 2024, nici măcar autoritățile locale nu mai È™tiu ce populaÈ›ie există în comună. Și asta din cauza numărului uriaÈ™ de ucraineni luaÈ›i în spaÈ›iu de localnici pentru obÈ›inerea multrâvnitului buletin românesc.
„Dacă mă credeÈ›i, în momentul de față, eu nu È™tiu câÈ›i locuitori sunt. Sunt mulÈ›i care vin de dincolo de graniță”, spune Maria HuÈ›u, primarul din Vârful Câmpului.
Având în vedere că autoritățile locale au încercat stoparea fenomenului, Primăria Vârful Câmpului este ocolită.
„Noi am sesizat È™i Prefectura, È™i alte autorități competente în privinÈ›a fenomenului. În plus, eram foarte exigenÈ›i la verificarea actelor È™i a situaÈ›ie. În condiÈ›iile acestea preferă să meargă direct la EvidenÈ›a PopulaÈ›iei de la Bucecea, cel mai apropiat oraÈ™”, adaugă Maria HuÈ›u.
Evident, ucrainenii luaÈ›i în spaÈ›iu nu locuiesc efectiv în comună, ci folosesc doar buletinul românesc pentru a putea circula liber în Uniunea Europeană.
Mii de ucraineni într-o casă È™i găzdaÈ™i de meserie
Astfel, s-a ajuns la situaÈ›ii absolut aberante: un localnic din Vârful Câmpului, speriat de amploarea pe care o luase fenomenul, s-a autodenunÈ›at È™i a mărturisit că în casa lui sunt cazaÈ›i fictiv în jur de 7.000 de ucraineni.
Bărbatul acuză că s-ar fi implicat în poveste È™i o funcÈ›ionară de la EvidenÈ›a PopulaÈ›iei, care le-ar fi facilitat unor ucraineni, fictiv, obÈ›inerea vizei de flotant la domiciliul său fără ca el să È™tie acest lucru.
Crește numărul de consilieri
Efectele administrative ale acestui fenomen sunt multiple. În primul rând, creÈ™te artificial populaÈ›ia. În consecință, comunele cu mulÈ›i ucraineni È™i basarabeni (cum e cazul comunei Ripiceni) pot avea bugete mai mari, dar pot È™i accesa diferite fonduri destinate unităților administrative cu mai mulÈ›i locuitori. În plus, se măreÈ™te artificial aparatul administrativ.
În unele comune de graniță, numărul consilierilor locali a crescut cu 40%. De asemenea, aceÈ™ti flotanÈ›i fictivi ar putea „vota”, înclinând într-un fel sau altul balanÈ›a electorală. Până în prezent, nu au fost semnalate, în mod oficial, astfel de cazuri. Este sigur însă faptul că vor fi organizate mult mai multe secÈ›ii de votare iar multe dintre acestea vor rămâne goale, consumând resurse inutil.