Fie că sunt angajaţi cu contracte de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial de lucru, românii au, cel puţin oficial, câştiguri foarte mici.
Statisticile Ministerului Muncii, preluate capital.ro, arată că peste două treimi dintre salariaţii cu contracte de muncă cu normă întreagă, însemnând 73% din total, abia ajung la un salariu mediu net lunar de 1.600 lei. Mai grav este că, mai mult de jumătate dintre ei, adică în jur de 2,5 milioane de persoane iau lunar pentru munca prestată în jur de 1.000 lei.
În cazul celor care lucrează în baza unor contracte cu timp de lucru parţial, sumele încasate sunt şi mai mici. Circa 650.000 din cele 691.000 de angajaţi cu program redus iau mai puţin de 1.000 lei lunar.
La polul opus, se află circa 300.000 de persoane care au salarii de peste 5.000 lei, iar în top sunt 27.000 de angajaţi care obţin mai mult de 15.000 lei lunar.
O altă categorie de persoane este a acelora care au venituri din alte tipuri de contracte. În jur de 120.000 de persoane au câştiguri din drepturi de autor şi convenţii civile. Nici în cazul lor, situaţia nu este diferită, de vreme ce două treimi iau sub 1.000 lei net lunar.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cele mai mici salarii sunt in activităţile de hoteluri şi restaurante, comerţ, construcţii, agricultură, învăţământ, sănătate.
Statistica Ministerului Muncii arată că 4,43 milioane de persoane au contracte de muncă cu normă întreagă, alte 700 de mii de persoane au contracte cu timp parțial și 120 de mii au contracte de drepturi de autor și convenții civile. În același timp, se estimează că cel puțin 1,5 milioane de români lucrează la negru, după cum a calculat Consiliul Fiscal. Povara fiscală enormă este unul dintre motivele pentru care munca nu este declarată sau sumele plătite sunt subdeclarate în contracte. Impozitul pe venit și toate contribuțiile de asigurări reprezintă 70-80% din salariu. Astfel, pentru fiecare leu plătit angajatului, compania datorează statului încă 0,7-0,8 lei, încheie sursa citată.
