Manifest pentru Geografie,
La o sută de ani de la crearea României întregite, Ministerul Învățământului ne-a făcut o surpriză enormă prin câteva inițiative de așa-zisă reformă, deși, în ultimii 30 de ani, învățământul a mai fost supus la tot felul de reforme, fără efecte benefice de fond și fără a primi, măcar într-un singur an, bugetul alocat prin lege.
Una dintre măsurile acestei recente reforme este și aceea ca Geografia să nu mai fie o disciplină de examen la bacalaureat. La 100 de ani ai României moderne iată cum un membru al echipei guvernamentale, nici nu mai are importanță numele lui, încearcă să anuleze, la finalizarea școlii, fără nici un fel de răspundere, o materie care a fost și va rămâne fondatoare pentru personalitatea umană, care este parte formativă a conștiinței oricărui popor, o materie care fundamentează gândirea rațională, care motivează respectul și toleranța față de ceilalți oameni, față de propriul mediu de viață, care oferă răspunsuri multiplelor întrebări puse de viața de fiecare zi, care informează temeinic despre oameni în general și despre raporturile lor cu natura, cu resursele ei, ca și despre modificările permanente care au loc în economia mondială, cu perspectivele ei vital importante, de la nivelul strict local, la cel regional și al Pământului întreg.
Acum 100 de ani, eminentul geograf francez Emmanuel de Martonne, cunoscător profund al spațiului geografic românesc și al românilor, aducea o contribuție capitală la întregirea României iar azi, după 100 de ani, România, fie și prin persoana unui ministru sau a unui consilier, încearcă să șteargă un tom din învățământul românesc, o pagină din existența noastră ca națiune, prin propunerea de a elimina geografia de la bacalaureat, după ce într-un mandat precedent se luase decizia de a elimina geografia de la examenul de capacitate. Să deducem că aceasta este o atitudine programatic ostilă geografiei ?
Nu înțelegem, în calitatea pe care o avem, de unde rezultă atâta ură împotriva unei discipline care, prin lucrările teoretice și de mare aplicabilitate practică ale savantului Simion Mehedinți și ale străluciților săi discipoli, a demonstrat că are contribuții remarcabile la dezvoltarea României. Nu înțelegem de ce o disciplină ca Geografia este marginalizată când rolul ei în formarea intelectuală a unui elev, viitor absolvent, este capital. Să înțelegi lumea, să-i pătrunzi toate sensurile, să formezi conștiința apartenenței la o națiune, să promovezi valorile europene prin includerea acestora ca obiect de studiu sunt niște deziderate universal umane care, la noi, nu contează în fața unor interese mărunte.
Nici măcar regimul comunist nu și-a permis să distrugă geografia. La 30 de ani de la profundele schimbări de regim politic și social avem surpriza să observăm că se lucrează temeinic la această distrugere. Probabil că nici o altă disciplină nu a fost atât de lovită în timp. Numărul de ore de Geografie s-a redus, constant și drastic, ajungând la un nivel minimal, de avarie, iar acum se dorește excluderea ei de la examenul de bacalaureat, urmând ca, probabil în scurt timp, să fie eliminate din școli și orele puține care au mai rămas pentru această disciplină.
În schimb, ce realizează Geografia școlară românească? Pe plan internațional, la olimpiadele de profil ea obține cu perseverență medalii de aur și se clasează sistematic pe locul 1 în lume.
Care este recompensa pentru această glorie adusă învățământului românesc? Dispariția geografiei.
O disciplină care aduce faimă României, niște oameni care ridică în mod repetat steagul României, aducând onoare țării pe care o reprezintă și probând astfel un patriotism real, sunt tratați la rubrica diverse a unor rapoarte. Iată cum sunt onorate la noi elitele, iată în ce constă recunoștința față de această muncă a elevilor și profesorilor de geografie, față de ceea ce ei fac pentru România.
Probabil că aceia care decid nu au nevoie nici de elite și nici de Geografie. Pentru ce să mai deschidem ochii spre lume copiilor pe care îi educăm, pentru ce să-i mai facem să o înțeleagă cu inteligență, cu toleranță și solidaritate și să viseze frumos la temeinicia neamului lor și a Pământului? Mai bine să nu viseze, mai bine să fie ignoranți, apatici și să nu se mai gândească la viitor, pentru că un ministru sau un consilier nu dorește ca Geografia să formeze conștiințe, nu dorește ca ea să contribuie la formarea de oameni capabili să ridice România la nivelul celorlalte state din concertul națiunilor europene.
În numele și cu asentimentul tuturor membrilor și simpatizanților Societății de Geografie din România,
Președinte SGR,
Prof.univ.dr. Corneliu IAȚU
SEMNEAZĂ AICI PETIȚIA