O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Indiferent de domeniu, fizică sau psihologie, ca să iau două  exemple, ciocnirile se definesc la fel: o interacÅ£iune între două sau mai multe entităţi (corpuri, idei, realităţi, esenÅ£e etc.) ce vor schimba între ele impuls ÅŸi energie. La epigramiÅŸti, unde domină ciocnirile binare (denumite ÅŸi dueluri ce au ca rezultat, de multe ori, o carte) sau ciocnirile multiple (concretizate, în multe cazuri, prin postări pe facebook), există mereu un impuls al ripostei cât ÅŸi o energie creatoare.

CITEȘTE ȘI: "Nou atac cu drone în Ucraina, la graniÈ›a cu România. Armata a ridicat în aer douÄ..."

 

Dacă din aceste ciocniri ale minÅ£ii apar idei bune, vorbim de un co-branding, de multe ori concretizat printr-un volum, printr-un capitol de carte sau printr-un duel pus într-o pagină de o publicaÅ£ie de profil.   Åži în ciocnirile de idei există ori o elasticitate a lor, fiecare aplicând atâta forţă cât  să poată reveni la forma iniÅ£ială, ori o plasticitate ca rezultat al mulării pe ideile celuilalt. Indiferent de caracterul ideii (elastic sau plastic), impulsul de a riposta se conservă mai mereu. În schimb, la epigramiÅŸti timpul de ciocnire a minÅ£ilor  durează până la diminuarea energiei creatoare a celuilalt, după care urmează etapa de separare. Despre acest fenomen, al interacÅ£iunii ideilor, este vorba în prima parte a cărÅ£ii lui Gheorghe Bălăceanu: „Ciocnirea minÅ£ilor” (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2017). Problema este alta, spune Gheorghe Bălăceanu: „…ca-n orice înfruntare, e de aÅŸteptat să existe învingători ÅŸi învinÅŸi ÅŸi pentru asta, , sigur este nevoie ÅŸi de niÅŸte „arbitri”. Fiecare sector are ciocnirile ÅŸi „arbitrii” săi.”  Autorul demonstrează că singurii arbitri pentru toate sectoarele lumii sunt epigramiÅŸtii:  1. „sunt niÅŸte oameni cu mintea atât de ascuÅ£ită, încât ajung să înÅ£epe nu doar într-un anumit sector, ci în toate”; 2. „ei „judecă” pe toÅ£i cei care se abat nu doar de la legi scrise, ci ÅŸi de la cele de bun simÅ£, care de regulă sunt nescrise”; 3. „spre deosebire de alte categorii de arbitri, care în mod obiÅŸnuit trag ÅŸi ceva foloase de pe urma activităţii lor (nu e treaba mea dacă ar fi ilicite sau nu), epigramiÅŸtii trag chiar ceva mai multe…nu foloase, ci ponoase. Mai ales când din întâmplare, producÅ£iile lor sunt citite de cei direct vizaÅ£i care, tot întâmplător, nu prea au simÅ£ul umorului, avându-l destul de dezvoltat pe cel al răzbunării”. Autorul ne prezintă primul său dialog epigramistic (ÅŸi nu epigramatic, după cum Å£ine să precizeze) dintr-o tabără de pictură-sculptură, apoi dialogul pe care l-a avut la debutul său editorial ca epigramist atât înainte cât ÅŸi la lansare cu volumul „Pilule contra devierilor de caracter”.

Continuând în timp „ciocnirile epigramistice”, autorul îÅŸi va crea un veritabil edificiu afectiv, care va constitui baza părÅ£ii a doua a volumului. La o analiză atentă se poate constata  că acest edificiu se supune algoritmului   dat de Gabriel Liiceanu ÅŸi pe care  l-am tot completat citind cărÅ£ile ÅŸi interviurile acestui filozof: 1.”acest edificiu ne ajută să trecem prin viaţă, să rămânem întregi, să nu ne dezagregăm”; 2. „te ajută să poÅ£i supravieÅ£ui într-o lume urâtă, el fiind stratul nostru uman de protecÅ£ie"; 3.””sunt acei câÅ£iva oameni a căror frumuseÅ£e a făcut ca lumea ta să „Å£ină” ÅŸi să dăinuie”; 4. „sunt cei care te fac să rămâi mereu ÅŸi să nu mai mori”; 5. „este format din toÅ£i cei ce au dat ca rezultat convergenÅ£a către splendoare”; 6. „este rezultatul întâlnirilor excepÅ£ionale ale vieÅ£ii”; 7. „este rezultatul coborârii în alt strat de afectivitate, când afectivitatea e definită ca fiind umbra de clipă cu clipă a fiinÅ£ei noastre” etc.

La nivelul anului 2017, anul de apariÅ£ie al cărÅ£ii, edificiul afectiv al lui Gheorghe Bălăceanu număra peste 60 de nume, printre care mulÅ£i epigramiÅŸti. Spre exemplu, Vasile Larco, considerat de autor a fi „deosebit de atent cu confraÅ£ii”,  face o referire la volumul „Privind înapoi fără mânie”: „Prin scrisul antrenant, vioi, / Cu informaÅ£ii mă îndopi. / Dar când priveÅŸti mereu-napoi, / Ai grijă să nu dai în gropi!”. MulÅ£umirea lui Gheorghe Bălăceanu vine imediat: „Ascult ce-mi spui, căci competenÅ£a / Cu care-mi dai aÅŸa un sfat, / E clar indusă de frecvenÅ£a / Cu care-n multe gropi ai dat!”.  Continuă Gheorghe Bălăceanu  cu referire la volumul lui Vasile Larco, „Circul fără cupolă”: „De circul lui recent lansat mi-am spus / Că în interior, din tot ce are, / De vreme ce cupolă nu i-a pus, / Probabil nu sunt lucruri de valoare…”. Urmează replica lui Vasile Larco: „AÅŸ vrea ca să dezleg misterul / Åži să priceapă fiecare: / Cupola circului e cerul, / Iar clovnii sunt acei cu tare!”.  Åži astfel, cele 164 de pagini ale cărÅ£ii, este plină de „ciocniri ale minÅ£ilor” din care, întărind  cele spuse de autor,  „au sărit scântei care nu pârjolesc, ci luminează spiritul”.

CărÅ£ile  a căror conÅ£inut se bazează pe un „edificiu afectiv” sunt importante atât pentru autor cât ÅŸi pentru cititori.  Spun aceasta bazându-mă pe Andrei PleÅŸu care  pune semnul de congruenţă între „edificiu afectiv” ÅŸi „destin” sau chiar pe Liiceanu care vede „edificiul afectiv” ca pe un „miracol al întâlnirilor”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

SFAT AUTO

Este una din păreri

Printre cetăţeni maturi:

Mergi la ÅŸcoala de ÅŸoferi,

Când ÅŸtii bine să înjuri! (VASILE LARCO)

 

ROMÂNIA PITOREASCÄ‚

Este-un pom ce are, iată,

Rădăcina-nfiptă-n mare

Åži coroana îndreptată

Înspre vechile hotare. (VASILE LARCO)

 

UNUI ALES LOCAL

Deţine-o vilă-ncăpătoare,

Terenuri până sus pe coastă,

Iar ca „baron” de toate are…

Åži „coarne” puse de nevastă. (VASILE LARCO)

 

EPIGRAMA

Stând foarte bine pe picioare,

Ea îÅ£i serveÅŸte ca un hap,

Trei versuri dulci, amăgitoare

Åži-apoi îÅ£i dă cu poanta-n cap. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

INSPIRAÈšIE LA PLAJÄ‚

Gândea la versuri noi, ÅŸocante,

Că-l inspirase panorama

Şi fascinat de două poante,

Se duse naibii epigrama!  (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

DIFERENȚĂ

BeÅ£ia stimula îndată

La Păstorel, sclipiri în minte;

Şi astăzi mulţi poeţi se-mbată

Și fac... salată de cuvinte.  (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

UNUI SOÅ¢ LOIAL

Nu trăiesc acum cu două,

Că eu nu-s bigam şi basta;

Am să-mi iau nevastă nouă

După ce-o termin pe asta! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNUI BEÅ¢IV

Sunt mereu cu mintea-n ceaţă,

Nu mă pot lăsa ÅŸi… basta;

Ca să-ncep o altă viaţă

Trebuie să-mi schimb…nevasta! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

HOÅ¢UL DE LA HOÅ¢ NU FURÄ‚?

Întreb – că suflu ÅŸi-n iaurt:

De-mi iau nevasta înapoi

De la vecinul de la doi,

Se cheamă oare că e furt? (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

PORTRET DE POLITICIAN

E-un om ce n-a făcut bravadă,

Urând minciuna, într-un fel,

Când ochi n-a prea avut să-i vadă…

Pe cei mai mincinoÅŸi ca el. (GHEORGHE BÂLICI)

 

MUNCA PARLAMENTARILOR

După tradiţia firească,

Muncesc aleşii toţi, cu zorul,

Atât de mult, încât poporul

Nu are unde să muncească!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI CONCEDIAT PE TIMP DE CRIZÄ‚

De ce l-au dat din slujbă-afară

Pe Ics, de foame ca să moară?

Era el unicul cinstit

Åži chiar dădea de bănuit… (GHEORGHE BÂLICI)

 

REGRET

Doamne, când mi-ai dat un rost

Åži nu m-ai uitat hoinar,

Mai bine mă lăsai prost,

Nu dascăl,nu bugetar! (GRIGORE COTUL)

 

EFECTUL CRIZEI

Când criza se instaurează,

Are efect în chestii sociale.

Pe badea Ion, însă, îl afectează

Din gât ÅŸi până-n ÅŸale. (GRIGORE COTUL)

 

LA ANALIZE

ObiÅŸnuit cu mita din spital,

Bolnavul n-are nicio vină

Că la controlul medical,

Nu i-au luat bani, i-au luat urină! (GRIGORE COTUL)

 

CE-AM PILOTAT, CE MAI PILOTEZ

Avioane – avionete,

Ce-aveau mii de cai putere.

Pilotez ÅŸi-acum. Navete!

Însă, ce e drept, cu bere! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TAXE ÅžI IMPOZITE

Tunde Titi, încasează,

Åži-i corect, om cumsecade,

Însă mult mă enervează

Statul, că mai rău mă “rade”!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

GLOBALIZAREA

Globalizarea,-am arătat

E un concept, nu vorbă goală

Atât de bine controlat

Că şi-ncălzirea e globală! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DAMA DE …PICÄ‚…   

Frumos bronzată, în gară la Sinaia

Vorbea la telefon cu cineva:

-Am fost la Eforie ÅŸi… Mamaia

Åži-acuma merg la… cinema!  (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

AUTOR PROLIFIC   

Cu mintea lui superdotată,

Din cele zece cărţi citate,

A strâns erată cu erată

Åži-a scos ÅŸi-o carte de erate! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DECLARAÅ¢IE DE DRAGOSTE

Iubita mea, ÅŸtii foarte bine

Mi-aş da şi viaţa pentru tine

Åži evitând ca să ÅŸi-o dea

Într-un târziu… i-a luat-o ea! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

CONSTATARE  

De semnalat doar un aspect

Şi nu mi-e greu ca să-l deduc,

Nevasta-l ţine la respect

Doar când nu-l Å£ine sub papuc! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

STRATEGIE ANTILENE

Pe leneÅŸ când să îl ataci

Că face totu-n grabă,

La el, doar poţi să urli-n draci

Atunci…când nu ai treabă! (ELENA MÂNDRU)

 

GINERELE ÅžI GREAUA MOÅžTENIRE

Viitoarea soacră iată

Fete mari cumnu avea,

I-a lăsat averea toată

Şi-o nevastă foarte grea. (VASILE MANOLEI

 

CAMELEONII POLITICI

Prin partied ei se plimbă

Prospectând iar viitorul

Şi culoarea o tot schimbă

Mai ceva ca semaforul. (VASILE MANOLE)

 

UN AGENT PESTE HOTARE

Ca să caut un model,

Pentru statul paralel,

Am călătorit în State:

Le-am găsit…alăturate. (VASILE MANOLE)

 

SPOVEDANIE   

Faptele fie-mi iertate,

Nu m-am purtat cu virtute

Şi-am adunat doar păcate

(Ah, ce amintiri plăcute!). (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ÎN LUMEA AUTORILOR  

Faptul printre literaţi

Este ca o stridie:

Unii mor invidiaţi,

Alţii de invidie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ÎN LIBRÄ‚RIE   

Am observat dintr-o privire

Volumul bardului fălos,

Nu îl vedeam că e subÅ£ire,

Dar praful de pe el e gros. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ASTÄ‚ZI POEMUL

M-a-nvoit astăzi poemul

Åži-am ieÅŸit complet din mine,

M-am dat de-a dura precum ghemul

Prin trei munţi şi trei coline. (GIREL BARBU)

 

FUG MERII

Fug merii din rădăcini,

Ies fântânile din apă,

Sare bezna din lumini,

Moartea singură se-ngroapă. (GIREL BARBU)

 

UNEI „TINERE” DECIDENTE

A DESTINELOR EUROPEI  

Pe bătrâni să-i È›inem ca-n borcan,

Zice-o țață-n floarea tinereții.

Dar de ce pân-la sfârÈ™it de an,

Când puteÈ›i pân-la sfârÈ™itul vieÈ›ii? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

AUTORULUI PREPENSIONAR AL

PROIECTULUI DE IZOLARE A BÄ‚TRÂNILOR  

Să ne salți ai vrea - din pat -

Să ne-nfunzi într-un butoi?

Nu mai așteptăm un leat,

Să mergi și mata cu noi?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

NU-I DIRIJEAZÄ‚, ÎI ABRUTIZEAZÄ‚  

Ordonanța militară

Călăuză-ar vrea să pară,

Doar că-n termenii futili

Îi beleÈ™te pe civili. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

AMENDA MINIMULUI EFORT  

Mai ușor să dai amendă

Unui moÈ™ hodorogit

Decât unui boss sub tendă

Vânzând măști întreizecit. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

NOU CHIP DE-A AVANSA  

Greu să lupți cu interlopii,

Și mai greu - cu criminalii.

Globiți șchiopii, ambliopii,

De vreți trese și medalii. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DOINA MUNCITOARELOR SEZONIERE 

Într-un stat, că-i paralel,

Și umbrela-i paralelă:

La români - un Sparanghel,

La germani - o SparAnghelă. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DISTANÅ¢ARE SOCIALÄ‚ ÎN PANDEMIE  

Trece-o babă - spadă-n teacă:

Cârca - oablă, olmul - mosc.

Un șotelnic - să nu tacă? - :

- Mască, mască, te cunosc! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

S-A DUBLAT VÂNZAREA DE
PREZERVATIVE, ÎN CARANTINÄ‚
Pricep greu acest motiv:
De ce bagi prezervativ,
Dacă te...( culci ) doar tu cu-a ta?
E prin casă-altcineva? (DUMITRU BUJDOIU)
 

UN TIP DIN PIATRA NEAMȚ ANUNȚĂ CĂ OFERĂ SEX

FEMEILOR SINGURE, ÎN CARANTINÄ‚
Te dai mare, e OK-ei ;
Și eu vreau zeci de femei;
Dar ai bani pentru comenzi,
Mai ales, pentru amenzi ? (DUMITRU BUJDOIU) 

ASTA DA CARANTINÄ‚: BRUCE WILLIS S-A ACIUAT LA
FOSTA SOÈšIE (ziarele)
Știrea ia globu-mprejur,
Că s-a-ntors la Demi Moor;
Mulți ar vrea să schimbe placa,
Dar să dea, iarăși, de soacra? (DUMITRU BUJDOIU)

 

DISTANȚARE ȘI LA SEX?!
Am rămas uimit, perplex;
Cine-o are atât de lungă,
La doi stânjeni să ajungă ?
Deci, doar eu pot să fac sex. (DUMITRU BUJDOIU)
 

DEZAMÄ‚GIRE
Luai aseară pensiuța,
Dau taxele, vin fuguța,

C-am pus pe-o vecină boala;
Dar nu-mi iese...socoteala. (DUMITRU BUJDOIU)

 

DISTANÅ¢ARE ...FISCALÄ‚  

 Izolat ÅŸi EL si EA

În locatii diferite:

EL, pensia ÅŸi-o dorea ,

 EA, facturile plătite! (MAX OPAIÅ¢)

 

UNUI CENTENAR 

Nu mai e ca la-nceput;

Simte tot mai mult angoasa,

Multe doamne l-au plăcut,

Mai puÅ£in Doamna… cu coasa!(MAX OPAIÅ¢) 

 

UNUI VISÄ‚TOR

De mai bine de o lună,

Ea insista, nu-i dă pace,

 El gândeÅŸte , făr’ să spună:

De n-ai fi a mea ,ce-aÅŸ face!?... (MAX OPAIÅ¢)

 

UNEI DOMNIÅžOARE

Toata ziua -n minijupă,

Trupul zvelt, picior frumos,

Gura lumii vrea să rupă!

(Ce-are-n cap, ar vrea ...mai jos!)(MAX OPAIÅ¢)

 

UNEI DUDUI

EÅŸti atâta de suavă,

Că la viaţă de n-aş ţine,

N-aş mai cumpăra otravă,

Ci te-aş săruta pe tine. (ION P. ANTONESCU)

 

CELUI CARE FUGE DE RÄ‚SPUNDERE

Încerci să scapi, precum se vede

Cum cată struÅ£ul să dispară…

Îndreptăţită, lumea crede

Că eÅŸti…doar ce-a rămas afară! (ILIE APOSTOLESCU)

 

AMICUL

Are-o fire minunată

Strălucitul meu amic;

Nu refuză niciodată,

Însă nici nu dă nimic. (TUDOR ARGHEZI)