Loc de dat cu…EPIGRAMA (126)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (126)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Născut pe 1 ianuarie 1947 în spatial mirific dat de şaua Bucecea,  de aproape o viaţă Vasile Larco bate şaua ca să priceapă…măgarii acestei naţii. Autor a peste 20 de volume este  multiplu medaliat  şi “diplomat”, prezent  în antologii şi culegeri colective de poezie lirică, poezie satirico-umoristică, de epigram şi  tradus în câteva limbi.  Spaţiul botoşănean a dat ţării un reper al epigramei româneşti: Păstorel Teodoreanu. Lui i se adaugă, în timp, Vasile Larco, Mihai Haivas, Stelică Romaniuc, Al.D. Funduianu, Dumitru Monacu, Gheorghe Hreapcă, Mihai Cornaci, Sorin Finchelstein, Ştefan Başno  sau Florentin Florescu.  Cu cât continui să-l citesc, îi găsesc mereu noi valenţe ale valorii sale care îl îndreptăţesc să ocupe, cel puţin în spaţiul moldav, un loc imediat după Păstorel.  Extrag câteva puncte de vedere din articolele pe care le-am scris despre Vasile Larco, cu precădere  în “Loc de dat cu…epigrama”:                                                               

1. “Despre Vasile Larco nu e greu să scrii. Simţul umorului îl are în el, nu aleargă în căutarea lui, nu-i scrie scrisori pentru a-i da locuri de întâlnire, şi nici nu-l linguşeşte cu like-uri. Nu Vasile Larco umblă după umor, ci umorul aleargă după el, îl prinde mai mereu din urmă, cocoloşindu-se bine în existenţa sa, imprimându-i un mod de viaţă spirituală. M-am întrebat mereu dacă, la câte observă cu simţul său special, un epigramist poate fi optimist? Citindu-l pe Vasile Larco pot afirma cu tărie: Da! El este epigramistul care nu aleargă după glorie prin epigramă, el scrie din convingerea că poate îndrepta lumea. Optimismul derivă din sensul eliberator al creaţiilor sale”;

2. „L-am ascultat pe Vasile Larco citindu-şi epigramele în diferite situaţii. Are o seriozitate intelectuală completată de un surâs abia perceptibil, semn că şi acesta vine dinspre aceeaşi zonă a gândirii critice inteligente. Dacă vreodată se va găsi vreun om de ştiinţă român care  ar dori să cerceteze cu seriozitate ştiinţa râsului şi a umorului, e obligatoriu să-l includă şi pe Vasile Larco într-o listă restrânsă. Fiindcă epigramele din acest volum, şi din celelalte, reprezintă literatură critică. Eu sunt atras, pe această discuţie, şi cred că ar merita o tratare aparte, de multitudinea de epigrame cu caracter  reflexiv”;

3. “Vasile Larco “mângâie” pe toată lumea cu o perie cu două feţe, dar are o plăcere deosebită să-i vizeze pe cei atinşi de “drogul puterii” , descris astfel de Andrei Cornea: “Drogul puterii este minunat, deci: face ca ceea ce era în om reprimat să se defuleze, tot ce era ascuns cu jenă să iasă curajos la lumină. Timiditatea, stângăcia dispar. Omul îşi realizează potenţialul, ba chiar mai mult decât atât. Statura lui morală şi intelectuală creşte mult peste mărimea sa naturală. Căci nici un alt drog nu oferă ajutoare, consilieri, servicii din partea altora care se înghesuie să servească. Cel puternic devine, graţie lor, şi mai puternic, şi astfel drogul acţionează şi mai eficient. Începe să i se spună că e cel mai capabil, cel mai frumos, cel mai…”(“Dilema veche”, 802). Acelaşi lucru îl spune şi Vasile Larco, însă apelând la epigramă”;

4. “Am fost la lansarea unei  cărţi: “Nada râsului” (Editura “24:ore”, Iaşi, 2019). I-am admirat seriozitatea dăruită fiecărui minut al celor trei ore şi ceva, cât a durat evenimentul petrecut în incinta Casei de Cultură “Mihai Ursachi”. Selecţia epigramelor alese spre lectură de către autor au confirmat încă o dată metoda de lucru exprimată într-o definiţie a epigramistului: „El face două mari servicii / Subtile, chiar interesante: / Şi săpături să afle vicii / Şi altoiri cu fine poante”(„Epigramistul”)”;

5. “Faţă de majoritatea epigramiştilor, care se rezumă la a fi constatatori, Vasile Larco este, în plus, şi un moralist, aspect care, din punctul meu de vedere, înnobilează creaţia sa epigramistică. Convins că omul din proximitatea lui are puterea  de a-şi şlefui acţiunile folosindu-se de raţiune, crede că epigrama lui vine în ajutorul acestuia şi de aici tonul molcom ca stil, dar şi credinţa unora că este un utopic. Vasile Larco s-a adecvat perfect arhitecturii generale a lucrurilor (poezie, proză umoristică, epigramă, poezie pentru copii, monografie selectivă, autor de prefeţe, membru al unor uniuni şi societăţi, cetăţean de onoare al unor localităţi, bun comunicator), întărindu-mi convingerea că e conştient de menirea sa: aceea de a contribui la desăvârşirea legii generale a universului prin care dacă Dumnezeu a creat lumea, noi trebuie să continuăm creaţia exact prin harul prin care ni-l dă aceeaşi divinitate. Din această perspectivă, Vasile Larco îşi susţine creaţia prin patos în sensul definit de Sorin Lavric ca semn al solidarităţii autorului cu ideea căreia îi dă glas,  ca  dovadă  clară că a gândi înseamnă a lua atitudine”; 

6. “Patosul lui Vasile Larco nu este unul deplasat. Îl sesizez ca fiind unul al lucidităţii şi adevărului, în direcţia  în care Tudor Vianu i-o atribuia lui Caragiale. Mai mult, patosul lui Vasile Larco nu este unul pretenţios. El vine dintr-o naturaleţe specifică lui, cu un amendament când este vorba despre ţară, ţărani, personalităţile neamului, oamenii simpli. Baza societăţii noastre amăgită, furată, dusă cu vorba, sărăcită şi permanent lăsată departe de condiţia umană adecvată, fac din Vasile Larco un însufleţit, patosul său ieşind din reperele naturale pe care i le-a insuflat solul mustind de genii  al Botoşaniului. Atunci, ca şi alţi epigramişti , el propune „soluţia Eminescu”,  pe care Ştefan Dumitrescu, într-un studiu dedicat romănimii, o numea „soluţia educaţională Ţepeş”, una specifică celor cu un patos avântat: Românii: „Sunt un popor de gintă dacă, / Energici, dornici de cultură / Şi cu oricine se împacă… / De nu-s „călcaţi pe bătătură”!”; Portret: „Ţăranu-i fire harnică şi calmă , / Trudeşte viaţa-ntreagă pe ogoare / Şi-n ale sale bătături din palmă / Se vede bogăţia din hambare”.

LA MULŢI ANI, MAESTRE!

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

PROLOG

Fiind pe fapte bune pus,

Dar şi cu preacurate gânduri,

Eu tot ce am avut de spus

Am rezumat în patru rânduri! (VASILE LARCO)

 

MĂRTURISIRE

Am adunat demult, pot spune,

Aceste strofe mărunţele

Fiindcă n-am găsit mai bune

Şi nici pe altele mai rele! (VASILE LARCO)

 

VOT ÎN PARLAMENT

Mimează toţi nesaţul,

Votând conducătorul:

Bărbaţii saltă braţul.

Iar fetele… - piciorul! (VALENTIN DAVID)

 

UN FEL DE MAIDANEZ

Viaţă ai de câine,

Deputat sărman:

Îţi câştigi o pâine,

Numai din ciolan! (VALENTIN DAVID)

 

UNUI AMIC  

Ca prieten pot a spune

Doar un lucru, -atâta doar,

C-are „apucături” nebune

Când mai ia câte-un pahar! (GHEORGHE GURĂU)

 

UNUI ALT AMIC    

Despre el, vecinul știe

Că e gospodar de fel;

Și că are o soție…

Ce nu e doar pentru El! (GHEORGHE GURĂU)

 

UNUI ŞOMER  

Sunt mândru azi, că sunt român

Când Anul Nou bate la ușă;

O spun  așa… ca bun stăpân

Ce-am stat stingher mai mult pe tușă! (GHEORGHE GURĂU)

 

ZODIAC CU CÂNTEC

M-am născut la Botoşani –

Nu mai ştiu acum câţi ani –

Ȋntr-o zodie pe care

Restul lumii nu o are. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

DILEME LA FACEREA LUMII

Când Domnul nostru lumea a făcut,
Ş-apoi pe moldoveni i-a zămislit,
S-a tot gândit şi iar s-a răzgândit
Cam câţi din ei să lase peste Prut. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

POETULUI ABSCONS

Cum, pentru ritm, accent și rimă

În scrisul tău n-ai nicio stimă,

Pe noi, ca cititori, ne pierzi

Cu aiuriții tăi... cai verzi!(MIHAI HAIVAS)

 

RESPINȘI DE FEMEI

Mulți bărbați s-au resemnat

Cu femeile curtate;

Vrând să intre în păcat,

N-au cu cine... din păcate.(MIHAI HAIVAS)

 

UNUI BĂGĂREȚ

Capu-n foc să-și bage-i teamă,

Dar în toate-și bagă nasul;

Cum mereu se bagă-n seamă,

La băgat în draci e...asul!(MIHAI HAIVAS)

 

CAUZĂ ŞI (D)EFECT

În educaţia de stat,

S-a observat de multe ori,

Că dascălul adevărat

E deformat de formatori. (GRIGORE COTUL)

 

NEDUMERIRE

Şcolile s-au tot închis,

Totuşi, care e misterul,

Că-I târziu şi n-au decis

Să închidă ministerul? (GRIGORE COTUL)

 

EUROPENIZARE

Ne-am boierit, de-acuma nu ne pasă

De cei ce spun că n-am fi la nivel,

Nici rufele nu le spălăm acasă

Ci le trimitem toate…la Bruxelles! (GEORGE EFTIMIE)

 

DESTINAŢIE DE VACANŢĂ

E România-n care m-am născut

Cu fraţii mei, cu locuri minunate,

Cu munţi înalţi, dar şi păduri bogate,

Din care unii…oameni s-au făcut! (GEORGE EFTIMIE)

 

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ LA BASARABENI

Cu-atâtea sărbători, în lung şi-n lat,

O ducem bine şi ne veselim,

Iar dacă ne-mbătăm cu-adevărat,

Nici la alegeri nu ne mai trezim! (GHEORGHE BÂLICI)

 

MITING DE PROTEST

Ne-am adunat o sută-n piaţă

Să protestăm, că nu e viaţă,

Când ne-am uitat: ce bucurie!

Cu securişti eram vreo mie… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CURTUAZIE ÎN PANDEMIE    

Pe unii soți îi doare-n cot

Că ele vor, iar ei nu pot;

Împunși cu cotul de nevastă,

Pe cei mai mulți îi doare-n coastă! (ION DIVIZA)

 

PE PLAJĂ, ÎN PANDEMIE    

De când nudiștii-s obligați

Să poarte pretutindeni mască,

E plină plaja de holbați,

Dar nu vezi niciun gură-cască. (ION DIVIZA)

 

DICŢIONAR DE BLONDE

Care-o fi la „fes” pluralul

Acordat cu interese?

Ea, sfidând dicţionarul,

Ne asigură că-i: „fese”.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SPERANŢE DE VIITOR

Înfrunt solitar sinistrul

Dar, pierdută, cred, ni-i rasa;

C-am văzut cum prim-ministrul

Îşi ascute iarăşi coasa.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UNUI POMANAGIU

Descuie-ţi mintea c-un şperaclu

Altfel o iei, cam peste nas;

Acesta este un cenaclu

Şi nu cum crezi, un parastas!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UNUI ALT ŞOMER   

Mă-întreabă lumea, lume rea

De ce nu-mi văd de treaba mea;

Eu le răspund, când mă întreabă

Că mi-aș vedea, dar n-am de treabă! (GHEORGHE GURĂU)

TRADIŢIE DE CRĂCIUN

Porcu-I porc chiar şi tăiat

De bun simţ lui nu îi pasă,

De Crăviun musai urcat

Cu “adidaşii” pe masă.  (VASILE MANOLE)

 

PENSIONARUL

N-are-o vorbă cui să spună

Singur astăzi el trăieşte,

Telefonul doar mai sună

Când îl pune de-l trezeşte. (VASILE MANOLE)

 

LA O BERE 

Stăpânindu-şi greu obida

A rostit cu glas şoptit:

-Soaţa s-a tratat de sida...

Şi amicii au pălit. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DUPĂ O CEARTĂ   

Aş vrea, vecine, să îmi dai crezare

C-am fugit de piaza-rea,

Văzut-am farfurie zburătoare...

În bucătăria mea. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DISCREŢIE  

L-am cunoscut astă-toamnă,

Nu e soţ, ca el, mai bun,

Dar fiind şi eu o doamnă,

Al cui este nu vă spun. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DEZMETICIRI DUPĂ ALEGERI
Pun problema niște inși:
Cine-or fi învingătorii,
Și cine acei învinși?
Răspuns : pierd alegătorii. (DUMITRU BUJDOIU)

VREMEA CÂSTIGURILOR (NE)MASCATE
Se știe că în războaie,
Pandemii, nenorociri
Se îmbogățesc o droaie…
De corupți, hapsâni și zbiri. (DUMITRU BUJDOIU)

 ĂSTA E DESTINUL
 (Răspuns domnului Georgică, apropo de numele Mitică)

N-alegem mamele, tații,
Nici NUMELE și nici frații;
Doare soațele. Dar spun alții,
Că ele-și aleg amanții. (DUMITRU BUJDOIU)

VACI CU SUTIENE (ziarele)
În Siberia, rusnacii
Îi pun sutiene vacii;
Să îi invităm la noi,
Că-s o droaie cu sâni goi. (DUMITRU BUJDOIU)

TEMĂ ȘCOLARĂ DE VACANȚĂ: DE CE O IUBESC PE MAMA
Sunt cinstit și îmi dau seama,
Că nu pot să scriu măscări;
N-o iubesc atât pe mama,
Cât pe tata; (-mi dă țigări). (DUMITRU BUJDOIU)

 

DIN CAUZA DOPINGULUI, SPORTIVII RUŞI

AU AJUNS SĂ CONCURGĂ LA COMPETIŢIILE

INTERNAŢIONALE CA NIŞTE IVANI FĂRĂ ŢARĂ

Surda scriu rușii petiții

Că li-i sportu-onest și drag.

Pot concurge-n competiții

Fără nume, imn și steag. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

CONVENŢIA ROMÂNO-AMERICANĂ PRIVIND

CONDIŢIILE EXPLOATĂRII GAZELOR DIN MAREA NEAGRĂ  

Nu ne-am înțeles o dată

 Că-i O.K.: jumá-jumá?

Iar acum pisica-i moartă

Și-nțelegerea  -  nemá*? (NICOLAE MĂTCAŞ)   

___________________________________

*Nemá (ucr.) - Nu (există).

 

M.A.I. ÎNCURAJEAZĂ DENUNŢUL ÎN PANDEMIE   

Dacă pâra nu-i o tară,

Pe vecin s-a răzbunat:

Capra lui, cum știm, să moară,

El - să fie amendat. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

ȘI AMENZILE PE-ALESE?

 De Crăciun, pe două benzi,

Ne-au dat zeci de mii de-amenzi.

De ce nu ne-ar spune oare

Câte - n ziua de votare? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DE CÂTE ORI SE TESTEAZĂ PARLAMENTARII?   

Le-a pierdut numărătoarea

Deputatul de Callátis.

Noi l-am întreba: testarea

O face pe bani sau  gratis? (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

JENĂ LA PERSOANELE DE VÂRSTA A TREIA      

La salarii nesimțite

Se-mbulzesc, dându-și copite,

Și numai la vaccinare

Ne fac loc la-naintare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

  DUBLA FAŢĂ  A CELUI  CARE NE OBRĂZEŞTE  

Stați ca morții în cavou?

Hai la vot! Ne pasă.

De Crăciun și Anul Nou:

Nu ieșiți din casă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

IEPURĂRIE   

Cum află că el, ca medic,

Primu-ar fi la vaccinare,

A pornit-o, ortopedic,

Să se dea   ... măturătoare. (LERU CICOARE)

  

TROMPEŢII NU MAI AU CREZARE    

Pompă de suflat convingeri,

Propaganda pro-vaccin

E sortită la înfrângeri

Chiar de cei care-o susțin. (LERU CICOARE) 

 

 CÂND INTRESU-N COALIŢIE DIFERĂ    

Greu de spus ce va fi mâine

Când guvernul nici în pâine

N-a intrat, și e pe ducă:

Racul, broasca și o știucă. (LERU CICOARE)  

 

COLAC PESTE PUPĂZĂ   

Că tot înghețăm în casă,

Cârma a-ntocmit scenariul

Spre-a reține că îi pasă:

Să ne-nghețe și salariul. (LERU CICOARE)

 

ÎNTREBARE DE BARAJ      

Nu ți s-a-ntâmplat, plăviu,

(Soața-ntreabă de consort)

Să te culci spre seară viu,

Să te scoli spre ziuă mort? (LERU CICOARE)                                                                                               

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Bărbat de 47 de ani, sancționat pentru transport ilegal de persoane!

astăzi, 19:49
45

La data de 27 martie 2024, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au oprit pentru control, pe drumul european E 587, în comuna Frumușica, un autoturism condus de un bărbat, de 47 de ani, d...

Campania antidrog care educă elevii să aleagă înțelept, la Colegiului Economic ”Octav Onicescu” Botoșani (Foto)

astăzi, 19:02
35

În scopul prevenirii consumului de droguri în rândul populației de vârstă școlară, în perioada decembrie 2023 – iunie 2024, Inspectoratul de Poliție Județean ...

Vești bune de la premierul României: supermarketurile nu vor fi închise în week-end!

astăzi, 18:22
38

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, la începutul ședinței de guvern, că magazinele nu vor fi închise în weekend, subliniind că, „din toate semnalele primite din r&aci...