EXPRIMÂND AGERIMEA SPIRITULUI
Nu ar fi prima antologie despre care scriu. Mihai Haivas a alcătuit una țintită pe epigramiștii matematicieni și fizicieni, astfel că ideea centrală s-a bazat pe cea a specificității, criteriul de selecție fiind epigramiștii cu studii superioare bazate pe una din cele două discipline. Lista lui Haivas este una supusă unor criterii bine stabilite: nu există epigramist cu astfel de studii care să fie lăsat în afara listei, acordarea unui număr suficient de pagini pentru a pune în evidență valoarea epigramelor și o ordine clară de așezare în antologie. Una din caracteristicile principale ale lui Mihai Haivas o reprezintă gândirea critică. Când e vorba despre epigramă, distinsul matematician și epigramist face un melanj reușit între a fi duelgiu, gânditor însingurat și profesor. Duelgiul este vizibil în articolele polemice din revistele de profil sau în atelierele de creație epigramatică. Adeseori, calitatea de profesor și-o manifestă de câte ori are ocazia să explice mecanismele de creație ale epigramei, cu precădere țintind prozodia. Când realizează o antologie se manifestă solitarul. Fiind un matematician care cochetează cu literatura, îi amintesc faptul că există trei egalități: 1. Gând + Cuvânt + Faptă = Schimbare semnificativă; 2. Gând + Cuvânt – Faptă = Încremenire în proiect; 3. Gând – Cuvânt – Faptă = Ego. Mihai Haivas se supune primei egalități și de aici și opera sa apărută din spiritul unui altruist notoriu. Sub aceste auspicii generoase a apărut și volumul „O antologie a matematicienilot și fizicienilor epigramiști” (Editura „Pim”, Iași, 2026, cu o prefață de George Corbu și un cuvânt înainte al antologatorului). La epigramele celor 24 de matematicieni și fizicieni prezenți în antologie admir preocuparea autorilor de a nu le despărți de științele auxiliare, predominând tentele sociologice, psihologice și politologice. Fiecare autor ales de Mihai Haivas a venit în întâmpinarea cititorilor cu veritabile doze farmaceutice de tratare a viciilor, ca soluții la abundența de ecuații existențiale. Cândva, prim 2002, profesoara Andreea Deciu l-a citit atent pe universitarul american, specialist în literatură comparată, George Steiner, din care a reținut o întrebare a acestuia: „Dacă scriitorii și artiștii sunt CREATORI, iar oamenii de știință INVENTATORI, cărora trebuie să le acordăm importanță?” Apoi Andreea Deciu adaugă un fel de răspuns: „Comparând un roman de Dostoievski cu invenția motorului cu abur, Steiner constată actualitatea operei literare, imună la trecerea timpului, la progres și evoluție, în contrast cu actualitatea unei descoperiri științifice, pe când o altă descoperire o poate face total inutilă. Steiner se întreabă dacă o ecuație sau o problemă de geometrie descrie o lume deja existentă, sau au capacitatea de a crea un nou univers. Care este semnificația noțiunii de imaginație matematică sau științifică?” În cartea mea „Aici… Acolo… Dincolo…” (eseu despre antigeometrie, Editura „Agata”, Botoșani, 2002) se află eseul „Matematica, această sperietoare…” (p. 34) unde spuneam: ”Probabil că Steiner n-a știut, dar ar fi avut în Eminescu un exemplu excepțional: celebra sa „ecuație universală””. Steiner se mai întreabă, și iar nu dă nici un răspuns, lăsând totul în suspensie: „Există un frumos al numerelor sau al unei demonstrații de algebră?” Se pare că există demonstrații brute și demonstrații elegante. Cele din urmă sunt rezultatul unui adevărat CREATOR și emană un parfum poetic. De aceea cred că fiecare epigramă propusă de matematicienii acestui volum antologat de Mihai Haivas este o soluție elegantă a unei ecuații existențiale. Să nu uităm fizicienii. Ei au făcut ca fizica să fie o mare împăciuitoare. Vom exemplifica pentru început cu Newton care, genial fiind, a intuit catastrofa ideologică ce s-ar fi produs și a zis: „GRAVITAȚIA ESTE DUMNEZEU”. Această afirmație este prima mare salvare a creștinismului de către știință, făcută prin intermediul unui fizician. Și-a continuat demonstrația afirmând tranșant că atracția nu poate fi o proprietate esențială a materiei și că este semnul prezenței și acțiunii lui Dumnezeu în lume. Timpul a trecut și până la Einstein gravitația a rămas într-o „superbă izolare” (Andrei Dorobanțu). Când Einstein a declarat că „Vreau să știu gândurile lui Dumnezeu, restul sunt detalii”, au făcut din el, după Newton, al doilea salvator al creștinismului, Sigur va exista și un al treilea mare salvator al creștinismului, acesta va fi dat tot de fizică și va fi acela care va materializa „marele vis al lui Einstein: unificarea Electromagnetismului cu Gravitația”.
De remarcat prezența pe prima copertă a identității lui Euler, cazul particular (x = pi). Matematicienii o consideră ca fiind una din cele mai frumoase formule deoarece leagă constantele universale e, i, pi, 1 și 0.
Mihai Haivas ne propune o operă deschisă. Am citit-o de la un capăt la celălalt și pot spune că matematicienii și fizicienii supun spiritului critic tot ce au prins în raza lunetelor lor.
Antologia lui Mihai Haivas este, în fapt, un omagiu adus matematicii și fizicii dar și truditorilor pe parcelele acestor discipline și pe care nimeni nu-i poate înțelege mai bine decât tot un matematician. Prin acest volum se face o demonstrație elegantă a unei ziceri a lui Dostoievski; „Umorul este agerimea spiritului”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI PLAGIATOR
El se comportă păsărește
În scrierile de umor:
O poantă bună ciugulește,
Iar alteori o ia din zbor. (VASILE LARCO)
AM SCRIS PREFAȚA CĂRȚII
Punând volumul în lumină,
Pe multă lume a orbit,
Și doar prefața e de vină
Că-I singura ce-a strălucit. (VASILE LARCO)
EROU POST-MORTEM
S-ajung erou în viitor,
Cum e normal și îmi doresc,
Aș accepta întâi să mor…
Dar dacă nu mă mai trezesc?! (VASILE LARCO)
REZOLVARE „GRAMATICALĂ” (dactilic)
Soața-și găsi un amant,
Căci al ei soț, în derivă,
Sexu-l conjugă, frustrant,
La diateza ... pasivă. (MIHAI HAIVAS)
AUTORULUI UNUI VOLUM SLAB (amfibrahic)
Asemenea versuri citind,
Îmi vine în gând întrebarea:
De ce muza ta, salvatoarea,
La timp nu te-o fi stăpânind?! (MIHAI HAIVAS)
INFATUARE LITERARĂ (anapestic)
Devenind scriitor, zis major,
El încearcă să urce-n Olimp
Căci se vrea chiar un nemuritor...
Dar acum el omoară mult timp! (MIHAI HAIVAS)
POLITICA
Politica aș zice eu –
E cel mai tare panacea –
Te vindecă de sărăcie
Și te îngroapă-n pușcărie! (GEORGE CEAUȘU)
PANEGIRIC
Somnul de veci, șeful meu,
Azi îl doarme-n copârșeu,
Mă-ntreb, cum de-a oboist
Când o viață-a tot dormit?! (GEORGE CEAUȘU)
EPIGRAMA
Este un cartuș cu sare
Care ustură și doare,
Iar acela-n care-ai tras…
Dușman sigur ți-a rămas! (GEORGE CEAUȘU)
VOCI ÎN CĂSNICIE
Beat, cu voce de baritone,
Soțul urlă-n interfon;
Glas pițigăiat din casă…
Nici soprana nu se lasă! (GEORGE CEAUȘU)
AVOCATUL
Ins isteț și fin actor
Ce, cu-n bun cuvânt rostit,
Face chiar din infractor
Om cinstit. (AL. D. FUNDUIANU)
UNUI FOST
Cum puterea, chiar, corupe,
Noi tentații se ivesc:
A ajuns să-l preocupe
Lucruri care nu-l privesc. (AL. D. FUNDUIANU)
SPIRIT BALCANIC
Când aroganța-i „arma” celor „tari”,
Descoperi cât de bine se mimează
Politica acum acum la demnitari,
Când laolaltă, ei ne guvernează! (MAX OPAIȚ)
ALTERNATIVĂ LA VREME DE CRIZĂ
De când cu energia-n criză,
Pe-autostradă, permanent,
Puține vezi mașini în „ priză”,
Vezi doar măgari, ca-n ... Parlament! (MAX OPAIȚ)
SURPRIZĂ
Fac acum o constatare;
Fi`ndcă-n mare corespunde;
Fusta-i ca un cod de bare,
O „ scanezi ” și vezi ce-ascunde! (MAX OPAIȚ)
UNUI CRAI BĂTRÂN
Bade, te strofoci în van
Să fii macho pe divan!
E voință, e dorință,
Însă nema putirință... (ȘTEFAN BAȘNO)
FOTBAL
Băieții noștri-și fac un nume
Pe la cadeți, la tineret
Și se grăbesc să plece-n lume
Dar la Națională - niet! (ȘTEFAN BAȘNO)
INTROSPECȚIE
Știe Dumnezeu și eu
Ce e-n suflețelul meu:
Gânduri bune și frumoasde,
Damigene pântecoase... (ȘTEFAN BAȘNO)
POLITRUCII
Dau din gură cu mult zor
Seara, la televizor,
Ziua fac antrenamente
Pentru noi aranjamente... (ȘTEFAN BAȘNO)
GENEROZITATE
Blogări, vlogări fel de fel
Ne învață cu mult zel
Cum s-avem un trai decent
Gratis! Cu abonament... (ȘTEFAN BAȘNO)
SUPĂRATí RĂU CĂ N-A FOST AJUTAT DE STATELE ALIATE SĂ PUNĂ MÂNA PE STRÂMTOAREA ORMUZ
Că n-au sărit amicii din culisă
Ormuz-strâmtorii să-i sloboadă boiul,
Îi amenință c-o va țíne-nchisă
Și după ce s-a termina războiul. (LERU CICOARE)
PEDEAPSA PRECONIZATĂ PENTRU NEPARTICIPAREA LA OPERAȚIA DIN IRAN
Le tot căta, ca aliați, câte-o șicană,
Că nu știa să iasă delicat din NATO,
Dar cum nu s-au lăsat prinși în capcană,
Se bucură că și pricína ei i-au dat-o. (LERU CICOARE)
E-ATÂT DE GREU DE ÎNȚELES?
Că NATO e, deja de la formare,
O alianță pentru apărare,
Știu toți și n-o să-ți sară-n ajutor
De te-ai postat pe rol de agresor. (LERU CICOARE)
PRIN TRATATUL NATO NUMAI APĂRAREA-I COLECTIVĂ
Da, un articol – 5 – se declanșează
Doar dacă-o țară NATO e-atacată.
Dar dacă-o țară NATO cochetează
Cu-asaltu-asupra unui stat străin – treaba-i privată. (LERU CICOARE)
I-A ZBURAT NOBELUL DIN MÂNĂ
Având Premiul pentru Pace,
C-a oprit n zeci războaie,
În tendința sa rapace,
N-o făcea acum de oaie? (LERU CICOARE)
LEGE SUSPECTĂ DE PARTIZANAT POLITIC
Knessetul îi ține partea
Legii pedepsei cu moartea,
Dar nu spune nimănui:
E-ndreptată contra cui? (LERU CICOARE)
GHINION PE CAPUL CLIENTULUI
Statul nostru comandase
Niște drone pentru el.
Albionul, pe șest scoase,
Le trimise-n ... Israel. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU DOAR SĂ INIȚIEM PROPRIA PRODUCERE DE DRONE, CI ȘI UNDE
Bune dronele de luptă,
Fabrica de drone – tare,
Numai de n-ar fi-ntreruptă
De la ... inaugurare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RUSIA LE ÎNCHIDE PROPRIILOR CETĂȚENI SINGURA FEREASTRĂ CĂTRE LUMEA EXTERIOARĂ
„Roskomnadzor”*-u-a interzis
WatssApp-ul, Instagram, Facebook-ul,
Youtube-ul, alte spații bis.
Azi VPN** le cântă cucul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
______________________________________________
*Roskomnadzor – Serviciul Federal Rus pentru control în domeniul comunicațiilor, tehnologiilor informaționale și comunicațiilor în masă.
**Aici: VPN-urilor (Virtual Private Network) – Rețelelor Private Virtuale.
PREȘEDINTELE UCRAINEI A PROMIS MENȚINEREA ȘCOLILOR CU PREDARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ PENTRU CETĂȚENII INDIGENI DE ORIGINE ETNICĂ ROMÂNĂ
Frați români, azi prinși în Ucraina,
Cum aveți pe umeri capete, nu tigve,
Cereți școli curat române, nu bilingve,
Altfel vi se taie rădăcina. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE-O FI VECINUL CU ȘAPCA PE-O URECHE?
În război că, -n timp de pace,
Țară, lămurește-ne:
Carburanții – cum se face –
Că-s mai ieftini și-n RM? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CORB LA CORB NU-ȘI SCOATE OCHII
Deși s-a convins pe mațul propriu
Coșul de consum că s-a dublat,
Tot tam-tam-ul că-i făcut impropriu,
Fostul șef s-a ...solomonizat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ NE PĂZIM TEAURUL CA OCHII DIN CAP!
Se-ntorc brățări - raze de soare
Și coiful de Coțofenești!
Tu, spadă-a lui Ștefan cel Mare,
Când va da Domnul să sosești? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AȘA E MULT MAI SIMPLU ȘI MAI SIGUR
În loc de relansare economică,
Un aparat mai simplu bugetar,
Tăiere-a rísipei, schimbare ergonomică,
Tot rău-i pus pe bietul proletar. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TERTIP LA PUBLICAREA ÎN „MONITORUL OFICIAL” A LEGII BUGETULUI PE 2026
Să nu vadă fiecare
Cine și ce buget are,
Discrepanțele-ntre ei,
N-au printat Anexa 3! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU ȚI-AI CÂNTĂRI MAI BINE CUVINTELE, DOMN’ MINISTRU-AL APĂRĂRII?
Scutul de la Deveselu
Nu e contra nimănui.
El e, dragă nea Dinelu,
Scut de pază țării lui! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MITA TE FACE BUN GOSPODAR?
Prinși cu bani cash în portbagaj sau pantofar,
Noi îi credeam că sunt ce sunt: șpăgari
La sumele ce trag greu la cântar,
Iar ei ne spun că-s simpli gospodari. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘEFA UNEI IMPORTANTE INSTITUȚII DE STAT S-AR ÎNFRUPTA DIN BĂNUȚII STATULUI
Angajaților le cere cumpătare:
Sărăcia vine rostogol,
Ea luându-și zilnic de mâncare
Din bănuții pentru protocol. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUI SĂ-I DEA PRIN CAP?
Ce să-și țină mita în pereți,
În grădină, -n cuibul de cartofi,
Ori în criptă, -n deal, la Cucuieți?
Nu-i mai simplu-n lada cu pantofi?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONDIȚIILE LUI HAGI SĂ PREIA NAȚIONALA
FRF fotbalu’- a distrus,
Mult prea jos noi am ajuns;
Hagi vrea să-arunce clanul,
Dar să-nceapă cu Burleanu. (Dumitru BUJDOIU)
SFATUL CIOBANULUI
Țineți cățeii legați
După Paști să-i dezlegați;
Niște cretini, falși chinezi,
Vând “miei”, însă…maidanezi. (Dumitru BUJDOIU)
SOACRA Ș GINERELE
- Vreau să-mi faci patru nepoți,
- Mamă soacră-ți fac câți vrei,
Știu și cum, e fapt banal,
Că am fost transsexual. (Dumitru BUJDOIU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
·
INVESTIȚIE
Cum nu-s un tip prea îndrăzneț,
Când îmi doream s-o cuceresc,
Holtei fiind, dădeam un preț,
Dar, însurat… mai mult plătesc! (NELU MATER)
Plăteai, te dragăleai cu ea,
Și la plecare spuneai pa!
Îți drăgălești gratis nevasta
Dar stai în casă cu năpasta... (ȘTEFAN BAȘNO)
ȚEL ÎMPLINIT
Eu, de copil, am aspirat
La o profesie aleasă
Și Dumnezeu m-a ajutat…
Iar azi aspir doar eu prin casă! (NELU MATER)
Pe-atuncea aspirai la fete,
La aventuri uluitoare,
Acum aspiri doar la carpete,
La dușumele și covoare! (ȘTEFAN BAȘNO)
DESPRIMĂVĂRARE
Cum legea firii-i înțeleaptă,
Renaște viața-n jur acu...
Natura toată se deșteaptă,
Românul nostru, nu și nu! (ION MORARU)
Seva urcă în copaci
La-nceput de primăvară,
Însă mintea, ce să-i faci?
Tot coboară, tot coboară... (ȘTEFAN BAȘNO)
·
CITIND "SCARA"
M-am tot rotit o viață-n cerc
Și-aflând, din Sfinți, o cale dreaptă
Pe "Scara Raiului" încerc
Să urc și eu măcar o treaptă. (AL. D. FUNDUIANU)
Cuminte, blând, nu spui măscări,
Cred c-ai urcat mai multe scări,
Dar niște bani cred că nu strică,
Să-dai ciubuc lui nea Petrică... (ȘTEFAN BAȘNO)
MOTIVUL SCHIMBĂRII OREI
ÎN WEEKEND
Se schimbă ora înspre ziuă;
ALEȘII NOȘTRI AU RĂGAZ,
Ei apa n-o mai bat în piuă
Și nu ard de pomană gaz. (TONY ANDREESCU)
Gazul l-au dat pe la vecini
C-așa-s românii, galantoni,
Au mai păstrat niște beșini
Anemice, prin pantaloni... (ȘTEFAN BAȘNO)
FEMEIA
Enigmă e de multe ori;
Ea are-o cheie, asta știu,
Ce e găsită uneori,
Da-ntotdeauna prea târziu. (TONY ANDREESCU)
FEMEIA
În vremile de mult uitate
Primeau centuri de castitate
Acum, acele vremi trecură
Se duce dânsa pe centură... (ȘTEFAN BAȘNO)
FEMEIA
Afirmă gurile-nţelepte
Că, DULCE-ntâi, la urmă, ACRĂ,
E ca racheta-n patru trepte:
COPILĂ, SOAŢĂ, MAMĂ, SOACRĂ! (NICĂ JANET)
FEMEIA
Adaugă și piperată
Atunci când este supărată
Și că e iute ca ardeiul
Când folosește reteveiul! (ȘTEFAN BAȘNO)