Loc de dat cu…EPIGRAMA (124)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (124)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

“Acela care îndrăzneşte în zilele noastre să vorbească despre prostie se confundă cu primejdia de a eşua în multe feluri. Gestul i se poate interpreta drept impertinenţă ori ca tentativă de a disturba evoluţia societăţii.”  Cu această frază îşi începe Robert Musil cunoscutul său eseu scris în 1937, “Despre prostie”,  şi publicat de Editura “ALL” din Bucureşti în 2013. Şi când te gândeşti cât de insistenţi sunt epigramiştii nostri când e vorba de proşti şi prostie! Şi bine fac! Eseul, unul de întindere, în fapt un discurs al lui Musil despre prostie, este un melanj reuşit între patru discipline auxiliare: filozofia, psihologia, istoria şi politologia. Dorind a fi o analiză documentată, Musil vrea să plece de la o  posibilă axiomă pe care să-şi  aşeze observaţiile, constatările şi teoriile sale cu scopul de a enunţa o idee universală despre  prostie.   Şi pleacă de la Erasmus de Rotterdam, scoţând din eseul acestuia, „Elogiul nebuniei”, axioma căutată: „Dacă nu ar fi existat o anumită doză de prostie, omul nu ar fi venit pe lume”.  Asta însemnând că omul a pornit în marea  aventură având în gena sa şi un segment de lungimea unui micron ce ar reprezenta prostia. La unii e mai dominantă, alţii au ştiinţa ascunderii ei, cert este că prostia e de când lumea acoperind toată lumea. Nu rămâne  nimeni neatins de acest microb. În plus, Musil a plecat la drum şi cu o aserţiune mai veche a lui, aceea că „nu există absolut nicio idee interesantă pe care prostia să nu ştie să o pună în aplicare, ca fiind perfect maleabilă şi putând îmbrăca toate straiele adevărului. Adevărul, dimpotrivă, poartă o singură haină şi merge pe un singur drum, fiind, de aceea, mereu în dezavantaj faţă de prostie.”  Totuşi, în  activitatea sa de documentare, Musil a găsit puţine materiale care să vizeze subiectul, concluzionând că înţelepţii, care ar fi trebuit să fie primii preocupaţi de prostie, nu o fac, ei preferă să venereze la infinit înţelepciunea.  Şi inteligenţii sunt mai reţinuţi, ei justificând aspectul  prin faptul că vorbind de prostie îţi exacerbezi inteligenţa şi  „ar fi semn de prostie să faci paradă de propria inteligenţă”, pe  când proştii „nu se jenează în a se preamări pe sine”.  De aceea Musil pune semnul echivalenţei între preamărirea de sine şi vanitate plecând de la faptul că între vanitate şi prostie a existat  dintotdeauna o legătură intimă: „Un om prost  pare cel mai adesea vanitos pentru că îi lipseşte inteligenţa de a ascunde acest fapt.”  Cu toate acestea, singurului căruia Musil îi aduce circumstanţe atenuante privind preamărirea de sine este poetul: „Poetul are voie să spună în numele umanităţii dacă ceva îi este sau nu pe plac, are voie să ne povestească cum stă soarele pe cer, poate să se destăinuie, să divulge secrete, să facă mărturisiri, să dea seamă cu înverşunare de propriile fapte”.  O altă relaţie complexă („şi de asemănare şi de diferenţă”) există între   prostie şi imoralitate. Aici Musil este de acord cu Eduard Erdmann  care consideră grosolănia ca fiind „prostie aplicată”, reţinând un citat  al acestuia: „Cuvintele nu sunt singurul mod de a exprima o stare de spirit. Spiritul se exprimă şi prin fapte. Prostia, de asemenea. Un om care nu doar că este prost, dar se şi comportă prosteşte – adică pune în aplicare prostia -, dă dovadă de grosolănie”.

Robert Musil ajunge, e drept că la nivelul anilor 30-40, dar nici azi nu ar exista mari diferenţe, la următoarea concluzie: „Prostia este de două tipuri: una cinstită şi făţişă şi o alta care, în mod oarecum paradoxal, decurge chiar din inteligenţă. Cea dintâi are la bază un intelect deficitar, iar cea din urmă un intelect care suferă doar de o anumită slăbiciune, fiind, din această cauză, cu mult mai primejdioasă decât prima”.

Prostia cinstită, senină sau făţişă, este caracterizată de autorul eseului astfel: 1. „este specifică omului greu de cap”; 2. „este săracă în idei şi în cuvinte şi neîndemânatică în folosirea lor”; 3. „în relaţia cu artele, se comportă adesea ca o adevărată artistă, însă una tăcută”; 4. „se agaţă cu predilecţie de tot ce este tangibil şi accesibil simţurilor”;  5.”dacă nu ar fi uneori atât de credulă, de confuză şi de incorigibilă încât să ne aducă la disperare, am putea să o considerăm chiar un fenomen peste măsură de agreabil” etc.

Pornit la drum, după cum am mai spus,  cu dorinţa de a găsi o idee universală despre prostie, avea să constate că nu putea enunţa nici măcar una aproximativă, atât timp cât înţelepciunea şi raţiunea nu sunt statornice. Într-un cuvânt,  inteligenţii  şi înţelepţii mai mult l-ar încurca prin desele lor puseuri de nestatornicie. Ba chiar pot deveni adesea proşti.  Ei pot intra uşor în panică şi atunci se produce o „suspendare temporară a inteligenţei”. În atare situaţie funcţiile superioare ale intelectului dispar, locul lor fiind luate de un fel de mecanisme afective primitive. Se poate vorbi de o prostie elevată: „Ea accede la cea mai elevată zonă a inteligenţei; aşa cum prostia pură este o artistă tăcută, şi prostia inteligentă este aceea care contribuie direct la zbuciumul activităţii intelectuale, la instabilitatea şi zădărnicia ei”.

Întreaga demonstraţie a lui Musil conduce spre faptul că  indiferent cine suntem şi de unde suntem pe acest pământ, prostia nu ne iartă. Pentru a evita pe cât posibil situaţia ne dă trei sfaturi: 1. „Recurge la ultima şi cea mai importantă armă împotriva prostiei: modestia!”; 2. „Abţine-te de la judecăţi şi decizii când nu înţelegi suficient situaţia!”; 3. „Comportă-te cât de bine poţi şi cât de rău trebuie, însă, în orice întreprinzi, fii conştient de failibilitatea comportării tale!” (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

EFECTELE MIGRAŢIEI

Exporturile cresc uşor,

Că sunt făcute cu prudenţă,

Şi astfel creştem un popor

Cu pierderi de inteligenţă. (GRIGORE COTUL)

 

DIN MOFTURILE SENECTUŢII

Copiii i-au ales azil,

Dar taxele-s cam mari, se ştie,

Condiţii nu-s, iar el, subtil,

Le-a sugerat o puşcărie. (GRIGORE COTUL)

 

TIMPUL SĂRUTĂRILOR

Sărutai cu-atâta har

Că-nfruntam canoanele

Săruţi şi-acum, ceva mai rar,

Şi doar, strict, icoanele.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

LEGILE

Legea-i clară şi afirmă

Dreptul tău zilnic la pâine

Iar istoria confirmă

Că ea ţine până mâine. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CRĂCIUNUL DISPONIBILIZATULUI

Caltaboşi, cârnaţi, piftie,

Sunt de toate, nu-i nici vorbă;

Doar la mine-n farfurie,

E doar praful de pe tobă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

INFORMARE

O ştire până cine ştie unde

Ajunge doar în câteva secunde,

Dar o minciună zboară şi mai iute…

Când faptele nici nu sunt apărute. (VASILE LARCO)

 

MINTEA DE PE URMĂ

Preceptul se-nţelege bine,

Discuţii nici că mai încap,

Căci mintea de pe urmă vine,

Dar întâlneşte-acelaşi cap. (VASILE LARCO)

 

„JUSTIŢIA-I LEGATĂ LA OCHI”

Se-nvârteşte ca o coarbă

O zicală prin popor:

Când justiţia e oarbă,

Hoţii-ş văd de treaba lor. (VASILE LARCO)

 

SÂNII TINERELOR (pomicolă)

Dacă-asiști când se dezbracă

Îi compari, gândind spre cracă:

Țuguiații, parcă-s pere,

Cei rotunzi, par niște mere.(MIHAI HAIVAS)

 

SOȚ CHEFLIU

Venind târziu, la oră mică,

Pășind încet, precum pe ace,

Îi zice soaței lui, cu frică:

Hai, dormi iubito, dormi în pace!(MIHAI HAIVAS)

 

UMORUL

Armă fină de atac,

Dar și zid de apărare

Împotriva celui care

E-un „ilustru” prostănac.(MIHAI HAIVAS)

 

EXIGENŢĂ

Cu probele când vine procurorul

E o cutumă, un principiu sfânt,

Le-analizează-atent judecătorul

Şi dacă nu-s…îl crede pe cuvânt! (GEORGE EFTIMIE)

 

HOŢUL

Umblă-n văzul tuturor

Geaba mi l-a prins sergentul,

Fi’ndcă domnul procuror

I-a apreciat…talentul! (GEORGE EFTIMIE)

 

NOI VOM MERGE PE ALTĂ CALE (Lenin)

 Şchiopătând spre cimitir,

Îi spunea o comunistă

Unui  bolşevic "martir":

Altă cale nu există! (ION DIVIZA)

 

COVID vs. SIDA

Sunt virușii la fel, necruțători,

Ei îți provoacă frică și durere,

Dar nu-i totuna, de-un COVID să mori

Sau de un HIV… livrat la o plăcere! (ION DIVIZA)

 

CONSTATARE DEMENŢIALĂ   

În această pandemie

E curată nebunie;

Dacă nu mă crede vreunul,

Poa’ să dea-n Covizi cu tunul! (ION DIVIZA)

 

DEFINIŢII ÎN Ş: Șerpoaica

„Târâtoare” ce atacă

Mai mult noaptea, când e Lună;

Unora o să le placă

Asta-i „târâtoare”… bună! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Ş: Școlărița

E elevă-ascultătoare

Spun colegii că e rea;

Rea, deci nu din întâmplare

A rămas cu unul… grea! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Ş: Șandramaua

O clădire ruinată

Și intrată în pământ;

Neîngrijită, nefardată

Și cu… mițele în vânt! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN Ş: Șoricioaica

Pusă des pe ronțăială

Și chițchicăit la fel;

Folosită la… „răceală”

E… otravă pentru El! (GHEORGHE GURĂU)

 

DUPĂ CHEF

Scumpă doamnă suntem beţi

Mult prea mult s-a-ntins ospăţul,

Şi-am venit ca să vedeţi

Care dintre noi vi-i soţul. (VASILE MANOLE)

 

ZUGRAVUL CHERCHELIT

De la bar acasă vine,

Ca toţi oamenii ce-s beţi

Şi se ţine foarte bine,

Ca şi varul…de pereţi.  (VASILE MANOLE)

 

POLITICĂ LA NIVEL ÎNALT

Promiţând un zbor ca de rachetă,

Demnitarul s-a-ncurcat în fraze,

Dovedind că este o cometă

Cu o coadă colcăind de gaze… (VALENTIN DAVID)

 

DUBLĂ COMANDĂ

Conflictul dintre doi şoferi, avan,

Loveşte tragic naţia română,

Căci premierul trage de volan,

Iar prezidentu-i c-un picior pe frână! (VALENTIN DAVID)

 

UNUI PSEUDOUMORIST

Cum nu aş vrea pe ceea lume

Să-mi spună iar aceleaşi glume,

Eu, Doamne-al nostru, te implor

Să-l faci pe Ics nemuritor!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

MIE CA EPIGRAMIST

Pe plaiul nostru mioritic

Cum sunt o conştiinţă trează,

De ce-aş lucra, când pot să-i critic

Pe alţii care nu lucrează?!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

CANIBALUL  

Nu vreau să îi cânt în strună,

Omagiul meu e meritat:

Este gazda cea mai bună...

Nu pleci de la ea nemâncat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CONSTATARE  

Vorbeşte Bulă, om anost,

Dorind să iasă-n evidenţă:

-Astăzi nu poţi să fii nici prost,

Este prea multă concurenţă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PREFERINŢE   

Despre femei, spunea un crai

După discuţii îndelungi:

-Le plac bărbaţii cu „mălai”...

Şi mi-am luat vreo zece pungi (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

STARE DE NECESITATE

S-a raţionalizat consumul

La carburant; acum, în pană,

Guvernul nostru este primul

Ce …arde gazul de pomană! (MAX OPAIŢ)

 

ULTRAŞII

Încerc să caut un răspuns

Pentru atâtea milioane,

Surprins că AUR a ajuns

În Parlament…din stadioane! (MAX OPAIŢ)

 

LA BLOC

Căsnicia-i ideală,

Pretind ăştia amândoi,

Când el doarme, ea se scoală

Şi pleacă-n papuci… la doi! (MAX OPAIŢ)

 

MEDICUL ŞI PACIENTA

Sunt acuma împăcat;

Ce-am simţit e lucru cert,

După ce te-ai dezbrăcat,

M-a străpuns ceva în piept! (MAX OPAIŢ)

 

TRUMP, ÎNFRÂNTUL?     

Cât de mare-i fu mirarea,

Tot atât - frustrarea lui,

Concentrate-n formularea:

„Cu cabala nu te pui!” (NICOLAE MĂTCAŞ)    

 

CANCELARUL GERMANIEI  A SOLUŢIONAT

conflictul dintre Polonia-Ungaria și UE privind bugetul

Conflictul dezamorsat,

Cancelaru-a demonstrat

Că mai súntem în UÉ,

Nicicum în URSS. (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

PMP A PIERDUT ALEGERILE LA MUSTAŢĂ    

Decât op-ul lui Petrov

Să-i omoare de istóv,

Nu-i mai bine AUR fin

Să-i piște câte puțin? (NICOLAE MĂTCAŞ)

    

ÎNVINGĂTORI, DAR NU POT ÎNJGHEBA

O MAJORITATE ÎN PARLAMENT   

Cum se țin de toți ca râia

Că-s, la voturi, prima-ntâia!

Ceilalți, când aud de râie,

Fug ca dracul de tămâie. (NICOLAE MĂTCAŞ)

   

POLOBOC GOL      

Opoziția, incert,

Sună-a poloboc deșert.

Îndrugă de suspendare,

Dar majoritate n-are. (NICOLAE MĂTCAŞ)

  

RITUALUL CEAIULUI LA VILA „LAC 1”

ŞI ÎN PRIMĂVERII  

Cei de dreapta-mpart lei, ruble...

Cei de stânga-ncă dau duble

Să se - dar pe care speze? -

AURPeSeDerizeze. (LERU CICOARE)   

 

ÎNTÂLNIRE DE TAINĂ   

N-au dat ochii, -n zona buffer,

AUR, PSD și-un safăr?!

Nu mai spune, babă Dochio,

Basne de-ale lui Pinocchio. (LERU CICOARE)   

 

NU AVEM GUVERN. COALIŢIA BATE PASUL PE LOC

Cam degeaba fumul iese,

Căci conclavul intrigi țese.

Sátis, donc. Da, Werner, clávem!*

Avém fum, dar papă n-ávem. (LERU CICOARE) 

*Sátis, donc. Da, Werner, clávem! (lat.)

- E de-ajuns (=Ne-am săturat!). Dă, Werner, cheia!

 

CEARTĂ ÎN COALIŢIE

LA REPARTIZAREA MINISTERELOR   

Trei partide-n alianță

Nu țin cont de performanță.

Fiecare joacă tare:

Vrea ciolanul cel mai mare. (LERU CICOARE)  

 

DEŞI SUNT PRIORITARE,

NU SE CALCĂ PE PICIOARE   

Spun de SĂNĂTATE, EDUCARE

Că-s domenii net prioritare.

Concurența, dar, de ce-i mai mare

La FINANȚE, FONDURI, DEZVOLTARE? (NICOLAE CRIHĂNEANU)    

 

CARE BUCATE SUNT CELE MAI GUSTOASE?  

Să se vrea oricât de educate,

La o sută - cât de sănătoase,

La-mpărțeală, dar, dintre bucate

Tot mai bune-s cele mai   ... bănoase. (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

UN MEMBRU AL COMISIEI  DE NEGOCIERE

DĂ ÎN VILEAG CHESTIUNI NEPUSE LA PUNCT ÎN INTERIOR  

A-ntinat o-mpărăție

Cu motoru-i hidraulic.

Când ești într-o pojijie,

Nu-ți speli rufele în public. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

CINE NE-A-NFUNDAT MAI TARE?   

Și râde-a cóbe PSD sinistru:

Pe când bățoasa doamnă prim-ministru

O țară ar fi scos-o din noroaie,

Madame la maire* ne-neacă în gunoaie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

*Madame la maire (fr.) - Doamna primăriță.

 

LEXIC NEGRU PUS LA COLȚ(escu)
 Nu-l mai încolțiți degeaba;
Toți respirăm ALB de fum,
Ciorile-s ALBE pe drum,
Rromii joacă ALBA-neagra. (DUMITRU BUJDOIU)

POTRIVEALĂ
Parlament trebui gătat
Până-n ziua de Ignat;
Până-atunci se porcăiesc;
Să scapi, e noroc porcesc. (DUMITRU BUJDOIU)

CIOC, CIOC, LA UȘĂ
- Cine dracu-mi strică noaptea?
- Nu e dracu, sunt eu, Moartea;
- M-am dat dracu, mă faci praf,
Noroc că nu ești...ANAF. (DUMITRU BUJDOIU)

CĂSNICIE TIHNITĂ
Bărbat deștept, inspirat,
S-a-nsurat cu o păpușă;
Nu-l cicăle niciodat’,
N-are soacră, nici mătușă. (DUMITRU BUJDOIU)

DOUĂ BLONDE MĂRITATE
- E un înger soțul meu,
Tu cum o duci cu al tău?
- Ce spui tu e ca-n poveste,
Din păcate-al meu trăiește. (DUMITRU BUJDOIU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Pumnul, biciul şi toporul fac legea în satele din Botoşani. Situaţia cumplită a femeilor bătute de soţi

astăzi, 08:39
40

Specialiştii în asistenţă socială  spun că mii de femei ajung victime ale soţilor sau concubinilor agresivi, cele mai multe din cauza abuzului de alcool şi a geloziei. Bătute crunt ...

Litoral 2021: hotelierii vin cu oferte semnificative

Marţi, 19 Ianuarie 2021
395

După un an dificil în turism, hotelierii de pe litoral au început 2021 cu oferte.Prețurile sunt și cu o treime mai mici pentru cei care își rezervă acum vacanța pentru var...

Reînceperea cursurilor ar putea veni cu consecințe neplăcute asupra sănătății elevilor

Marţi, 19 Ianuarie 2021
793

Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) trage un semnal de alarmă asupra posibilității creșterii numărului infecțiilor respiratorii și al cazurilor de gripă  în contextul...