O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Apariţia a noi şi noi epigramişti denotă prezenţa în lumea românească a vectorului epigramă, ceea ce face ca  această creaţie  să devină o armă intelectuală de temut.  În ultima perioadă a început să fie şi un mod de revoltă împotriva culturii politice actuale, a caracterelor umane, a tarelor societăţii. Pe coordonatele vectorului epigramă, George Eftimie se anunţă a fi un epigramist de forţă. Citesc volumul său „Umor pe poante” (Editura „Teocora”, Buzău, 2020, prefaţa: Mihai Sălcuţan), o apariţie destul de târzie dacă ne raportăm la vârsta şi talentul autorului, şi deduc faptul că   e decis să facă ordine în dezordine. Ofiţer de carieră şi licenţiat în drept, cea mai bună explicaţie privind apariţia aşa de târzie a unui volum de autor o dă Mihai Sălcuţan, amfitrionul  cenaclului în care activează George Eftimie: „În cazul lui George Eftimie căutarea vocaţiei de epigramist a cunoscut o perioadă de gestaţie spirituală de câţiva ani, timp în care a avut puterea şi înţelepciunea de a aştepta momentul „plinirii vremii”, cum a învăţat din Biblie. Până a adunat materialul necesar cărţii a muncit cu sârguinţă ca membru „de rând” al Cenaclului Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim al umoriştilor buzoieni, a participat la concursurile organizate în cadrul festivalurilor de gen, a publicat în revista „Epigrama” a Uniunii Epigramiştilor din România şi în multe altele cu acelaşi profil. Le-a făcut pe toate cu sârguinţă, conştient că efortul nu este niciodată zadarnic, că roadele lui nu sunt culese imediat (trebuie lăsate „să se coacă”), şi că până la obţinerea deplinei satisfacţii este important să-ţi desfăşori activitatea cu plăcere, pasiune, perseverenţă”.

    Toate epigramele marca George Eftimie înglobează o calitate specială, aceea de a fi reflecţii epigramatice, ceea ce denotă rigoare şi seriozitate. Epigramele nu sunt scrise de dragul  de a se afla în treabă, ele nu respectă doar canoanele impuse acestei creaţii, care sunt obligatorii, ci trec şi prin două etape  relevante pentru psihologia acestui autor: 1) o examinare profundă a fenomenului prin  primele trei versuri; 2. o întoarcere a conştiinţei asupra ei înseşi prin versul al patrulea.  Îl percep, astfel,  pe George Eftimie ca fiind un adept al umorului reflexiv: Raport de ţară: „Să dăm dovadă de sinceritate / Şi să privim în mod raţional, / Că munca e la noi „necesitate” / Iar lenea este… „brand naţional!”; Alte vremuri: „Nu mai trăim ca ieri de azi pe mâine, / Sunt mulţi ce beau, mănâncă şi petrec, / Ţăranii ce lucrează pentru pâine / Sunt singurii…ce mai înghit în sec!”; Vegetarienii: „Cu pătrunjel, mărar şi izmă creaţă / Cu care toţi veganii îşi fac plinul, / A dispărut azi locul cu verdeaţă / Mai e doar… întristarea şi suspinul!”; Cauza scăderii populaţiei din România: Nici exodul nu-i pricină / Nici probleme la femei, / Doar românii sunt de vină… / (Se mănâncă între ei)!”; Ştiri de presă: „Ne spun ştiriştii-n presa noastră bună / Că în UK, o vacă-ar fi nebună, / Aşa o fi-n Regatul cel Unit, / La noi…doar vaca n-a înnebunit!”.

Principalul factor tendenţial pe care îl proclamă  opera epigramatică  analizată îl constituie pasiunea intelectuală.  Multitudinea  sferelor supuse ironiei (istoria, guvernanţii, femeia, bărbatul, nerespectarea legii, năravurile şi moravurile, păcatul etc.)   se subjugă actului de reflecţie, forţând inteligenţa să se exerseze pe coardele acordate ale umorului. Capitolul dedicat guvernanţilor pune accent pe preocupările acestora de a deturna sensul (şi fondurile!) în atingerea scopurilor personale, pe vânătoarea de oponenţi ca formă ascunsă de încurajare a „traseismului politic”,  pe populismul deşănţat pentru a obţine votul: Învăţătură de minte: „Votând atât de mult cu foştii / Ne-am păcălit adesea crunt, / Azi însă n-o mai fac pe proştii / Că i-am ales pe cei ce sunt!”; Continuitate: „Greşeli au fost în vechea guvernare / Că prostul obicei se relua, / Guvernul nou va face o schimbare, / Va pune punct…şi va continua!”; Invenţii româneşti:  „În lumea asta plină de contraste / Prioritatea zero e turismul, / Şi condamnând deciziile proaste / Românii inventară…”traseismul”!”;  Primăriţa şi Guvernul: „Asigurând cu grijă monetarul / Cu noi borduri măreşte trotuarul, / Văzându-i râvna şi dezinvoltura / Aleşii-i cer…să facă şi centura!”; Infatuare: „De-un ales – nu-i spun pe nume – / Cică-a fost admonestat, / Nu-i poet citit pe lume / Cât e dânsul de… citat!”.

George Eftimie este printre puţinii epigramişti  care abordează  în obviu şi conceptul de bărbat, unul prea puţin reflectat  în epigrama  românească în comparaţie cu  cel de femeie, afirmând deschis că „nici bărbaţii nu-s mai breji” („Bărbatul nu-i deloc un  năzdrăvan / Nici Făt Frumos cu muşchii dinamită, / Dar soaţa să şi-o vadă mulţumită / Adesea trage-n jug…ca un plăvan!”).

Indiferent de tema aleasă, epigrama lui George Eftimie e clară, prezentul este bine diagnosticat , prozodia intrând în rezonanţă  cu sonorităţile reflexive. E şi un civism militant, în ciuda tonului cald care, probabil, se transformă mai mereu într-un surâs plin de subînţelesuri: Contraste: „Contrastul e în lumea rafinată / Un mod de viaţă veşnic renăscând, / Cu cât minciuna e mai gogonată / Cu-atât e adevărul…mai plăpând!”; La recoltat: „Am muncit trei săptămâni / În Olanda, la lalele, / Unde cei mai mulţi români / Recoltează…portofele!”.

Cu acest volum, George Eftimie e un contribuitor  decisiv la edificiul epigramei ca reflecție socială, confirmând o credinţă a mea: ieşenii sunt mai poetici, clujenii mai filozofi, pe când buzoienii destul de reflexivi. Pe bucureşteni nu-i pot percepe bine, dar risc o apreciere: sunt mai „mitici”, ca să nu zic zeflemişti. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

PUDICITATE

Fata-i plină de sfială,

Să nu fie de deochi:

De-i surprinsă-n baie goală

Duce palmele la ochi! (VASILE LARCO)

 

„NU RÂDE, CĂ AJUNGI”

Proverbul a ieşit din uz

Şi nu pe vremuri le acuz,

Căci de la prost ce să aştept,

Degeaba râde de-un deştept! (VASILE LARCO)

 

SOŢIA POETULUI

Că muza ta-i vecina de la trei,

O știu și chiar vă potriviți la fix,

Că-n ce produci, eficienţa ei

E că te lasă fără pastă-n pix!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ÎN DELEGAȚIE

Cînd plec de-acasă fără „jumătate”

Și timpu-mi pare nesfîrșit de lung,

M-alin gîndind ce clipe minunate…

Resimt cînd „mă-ntregesc” pe unde-ajung!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ULTIMA SPOVEDANIE

Ajuns, pe drumul vieţii, greu,

Spre capătul predestinate,

M-am împăcat cu Dumnezeu…

În orice caz, eu l-am iertat. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

COMPLICITATE BUGETARĂ

Doreşti să ai acces la chei?

Îţi dau întreaga legătură:

Te du şi fură tot ce vrei,

Dar ţine lacătul pe gură. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ

„Un bou ca toți boii”, ajuns la putere,

Promise-n campanii doar lapte și miere,

Dar astăzi banditul, ne minte de stinge,

Iar pentru avere, el pupă și linge.(MIHAI HAIVAS)

 

UNEI TINERE MODESTE

Se observă, nu-i mister,

Domnișoara mult nu cere,

Nu vrea luna de pe cer...

Ci mai multe luni de miere!(MIHAI HAIVAS)

 

OPTIMISM FINANCIAR

Ne întristăm urmând clișeul

Că iar se prăbușește leul,

Dar păcălindu-i, îi șuntăm

Și-n Zona Euro... intrăm!(MIHAI HAIVAS)

 

DUPĂ MULTE INVESTIGAŢII

Un medic bun a constatat

Prezenţa unui corp strain,

Abia când i-a căzut la pat

…cu un vecin. (GRIGORE COTUL)

 

DECLARAŢIA CHIRURGULUI

(către moştenitori)

Să-mi acordaţi clemenţă,

Cu toate că-i târziu,

Din pură neglijenţă

Mă tem că încă-i viu! (GRIGORE COTUL)

 

INVOCAŢIE LA  65 DE ANI   

Când m-o vizita Covidul,

Am să-l sfătuiesc gentil:

Nu umbla cu genocidul,

Că am suflet de copil! (ION DIVIZA)

 

UMANITATEA PROGRESEAZĂ   

Am distrus regimuri rușinoase,

De tiranii groaznici am scăpat

Și trăim azi timpuri glorioase

Când un virus e încoronat! (ION DIVIZA)

 

VALUL AL DOILEA    

Când azi ostașii vechi în luptă mor,

Să aibă grijă cei din fruntea oștii,

Căci după asta vine rândul lor:

Un virus care va ucide… proștii.(ION DIVIZA)

 

BUNI GOSPODARI

Cum se fură-n mod brutal,

Toţi aleşii vor din vară,

Parlament bicameral…

Prevăzut cu o cămară. (VALENTIN DAVID)

 

LUPTE INTESTINE

Nu mai cred „Povestea vorbii”,

Viaţa s-a-mpuţit de tot:

Pentru funcţie şi corbii,

Fără jenă, ochii-şi scot. (VALENTIN DAVID)

 

RUGA DIN CRAMĂ                    

Sunt Doamne-aici, în cramă, jos

Şi aş mai bea un păhărel

De mă ajuţi, te rog, frumos,

Să nu mă bea, pe mine, el. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UN ALES DONEZĂ POPORULUI

Cum e suflet bun,

Ca să-i mai mângâie

Le-a dat un săpun

Şi ceva frânghie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DE CRIZĂ

Nu mai risipiţi paraua

Şi, mai mult decât atât,

Hai, să strângem toţi cureaua!

Şi am strâns-o. Mulţi de gât. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

EPIGRAMIŞTII CLASICI CĂTRE

POSTERITATEA EPIGRAMISTICĂ

Oricât aţi fi de optimişti,

De mândri şi de importanţi,

În rai primesc epigramişti,

Nu fel de fel de premianţi… (GHEORGHE BÂLICI)

 

APRECIEREA EPIGRAMEI

Am râs de toate fără să ezit,

Şi mulţi prieteni, care m-au citit,

M-au lăudat şi-au zis că scriu chiar bine,

Când mi-am permis să râd mai mult de mine!...(GHEORGHE BÂLICI)

 

STATISTICĂ

E faină viaţa sub papuc

Îşi spun cam doi barbate din doi,

Aminte dacă îşi mai aduc

Cum este ea sub amândoi. (VASILE MANOLE)

 

ŢĂRANUL MUNCITOR

După ce i-au numărat

Şi vîzând ce mulţi îs pruncii,

Demografii-au consemnat

Că nevasta-i câmpul muncii. (VASILE MANOLE)

 

SĂRĂCIE   

Chiar de sunt prea insistent,

Eu vă spun la toţi din neam:

Îmi curg ochii permanent

(Când văd ce venituri am). (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DIVERSITATEA VIEŢII  

De la un timp am o problemă,

Nu pot scăpa de o dilemă:

Când mi-e rău Salvarea vine,

Poliţia când mi-e bine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA LUAREA UNEI HOTĂRÂRI    

Închid ochii, inspir adânc,

Evit să mă doară ţeasta,

Gândesc profund, idei „mănânc”

Şi fac ce mi-a zis nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DEFINIŢII ÎN S: Suspendarea

Se spune despre-o treaba, cum că

E suspendată din oficiu;

Vreți un exemplu de la muncă?...

Mă suspendară din oficiu! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN S: Sportivul

Un săritor la înălțime

Gimnast e sau maratonist

Aplaudat azi de mulțime

Iar mâine e uitat… fomist! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN S: Sănătatea

E tipul care e-n vigoare

Și-i bun în orice acțiune

De pildă-alesul nea Cutare

E sănătos în rațiune?!... (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN S: Salubritatea

Curățare generală

Ce se poartă la oraș

Sau la țară, ideală

I-atunci când nu spunem… aș! (GHEORGHE GURĂU)

 

DETERMINARE

Ea n-a făcut nimic în silă

Şi totul a avut temei,

De-aceea astăzi stă la vilă

Cu-n soţ…ce nu era al ei! (GEORGE EFTIMIE)

 

ÎNTRAJUTORARE

Bărbaţii parcă au turbat

Fac datorii de mii de lei,

Iar datoria de bărbat

Şi-o mai achită…între ei! (GEORGE EFTIMIE)

 

CONSECVENŢĂ

Din vremea când trăia Neculce

Şi până azi aşa-i modelul,

Aleşii ne fac viaţa dulce

Ducându-ne cu…zăhărelul! (GEORGE EFTIMIE)

 

SURPRIZA

Degeaba perdanţii tună:

„Semeni vânt, culegi furtună!”

Noi nu mai avem tezaur,

Deşi ţara-i numai…AUR! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI MILIONAR DE CARTON

Când n-ai citit nici un poet,

Dar ai cu bani plină desaga,

Te sfătuiesc, cumva, discret…

Citeşte, pe bancnote,…Blaga! (MAX OPAIŢ)

 

SIMPTOMATOLOGIE POLITICĂ

Parlamentarii susţin:

„COVID nu-i periculos!”...

Că n-au gust, n-au nici miros,

Mai ales…după scrutin! (MAX OPAIŢ)

 

DUET

Recitând versuri pe scenă,

A procedat ca amatorul;

Fără prompter sau antenă,

Ia ca partener…sufleorul! (MAX OPAIŢ)

 

RECUNOAŞTEREA VINEI  

Da, pe drept, ce Dumnezeu,

Mă tot mustră-OSCE,

Însă, de nu eram eu,

Unde-ar fi azi PNL?! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CINE SAPĂ GROAPA ALTUIA…  

Înarmat cu verbul, greul,

Străjuit din turnu-i maur,

A săpat dur PSD-ul,

Dar a dat, șocat, de AUR. (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

UNUI PARTID PORNIT SĂ-ŞI   

DOBOARE ADVERSARUL     

Clar fiind că nu le trece

Setea de sânge fierbinte,

Votul le-a dat un duș rece:

Poate că mai prind la minte. (NICOLAE MĂTCAŞ)    

 

TRECE PROPUNEREA  DE PREMIER A PSD?   

Aibă-nțelepciuni toltéce,

Gigantești comori de AUR,

Totuna nu poate trece

De cumplitul Minotaur. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

DIN JOBEN, CA DIN CUTIE,

LA PUPITRU-N CIVILIE   

Soldafon, premierul Ciucă,

Când să-și pună-n joc măciuca,

I-au făcut-o, brusc, de ducă,

Arătându-i, în jeb, ciuca. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

O ALIANŢĂ N-A TRECUT PRAGUL ELECTORAL 

A luat un dinozaur

Cu hâtrie la remorcă,

Nu-i păsa că,-n timp, pe plaur,

Poate-ajunge stârv, nu norcă. (LERU CICOARE)

  

IANUKOVICI  DIN  RM  

Calcă legile cu tancul

Cu-ai lui Plahotniuc și Șor.

Ce nu știe saltimbancul

E că-l paște soarta lor. (LERU CICOARE) 

 

ASCENSIUNE   

Fan temut pe stadioane,

În RM - cu ghinioane,

Pe maghiari i-a pus pe jar...

Azi, cu ei - parlamentar. (LERU CICOARE)  

 

UN NOU, ÎNVINGĂTOR, PARTID: AUR    

A fost la vot încununat cu laur

Nu că-n haznauă ar avea mult aur,

Ci că e singura formație la noi

Cu fețe, cu program, speranțe noi. (LERU CICOARE) 

   

ABSENTEISM MASIV LA ALEGERI   

Partidele-a-nțelege tot nu pot,

Dar electórii n-au ieșit la vot

Nu că se tem prea tare de COVID:

S-au săturat de orice vechi partid. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MODESTUL SCOR AL PNL-ului    

Cu atâtea interdicții,

Cu amenzi, ocări - notăm -,

Veșnic puși pe contradicții,

Mai voiau să-i și votăm?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

   

LE-AU DAT PESTE NAS PENTRU INFATUARE   

Prea umblau cu nasu-n ceruri.

Electórii,-n ultim ceas,

Le-au inoculat la seruri

Ca să nu mai aibă nas. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

 LA DEMISIONAREA PREMIERULUI   

Când te-ntreabă șeful de mandat,

N-ai când să-l mai iei cu-ncetișorul.

Îl depui și scrii neapărat:

„Îmi slujesc partidul și poporul!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NOILOR PARLAMENTARI
Cu -ndoială v-am votat,
Un ciolan de ros v-am dat,
Dar, vedeți că-i măricel,
Să nu vă-necați cu el. (DUMITRU BUJDOIU)


DE CE MULȚI N-AU MERS LA VOT?
Prostie-anti PeNeLe,
Să închidă piețele;
Risc, focare-s peste tot,
Și la piață și la vot. (DUMITRU BUJDOIU)

EXPLICAȚIE
Nu vorbește nici engleza,
Nici germana, nici franceza,
Nicio limbă; e tăcută.
(Ați priceput că e...mută). (DUMITRU BUJDOIU)

APROAPE  FABULĂ  EROTICĂ
Nu mă săruți niciodată,
Ba, mă bagi și-ntre picioare,
Mă pocnești când sunt umflată...
Zise perna cu-ntristare. (DUMITRU BUJDOIU)

VĂDUV DE DOUĂ ORI
Fără neveste-a rămas;
De la ciuperci li s-a tras;
Prima le-a păpat zorită,
A doua n-a vrut să-nghită. (DUMITRU BUJDOIU)