O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Fabula vine de undeva din timpuri foarte vechi. Câteva dintre cele mai vehiculate nume sunt Esop, Krylov, La Fontaine sau Lessing. De la noi, pentru referinţe, sunt aleşi Grigore Alexandrescu, Alecu Donici sau George Ranetti. S-au dat multe definiţii ale fabulei dintre care eu aş alege două: cea a lui Lessing şi cea dată de La Fontaine. Cum Lessing o conduce mai spre filozofie ( „reducerea unui principiu etic general la un caz special, dând acelui caz realitate”), cea mai pe sufletul meu este definiţia lui La Fontaine: „Fabula este o mică povestire care sub vălul ficţiunii ascunde un adevăr de ordin moral şi în care animalele sunt de obicei personaje. Apologul este compus din două părţi, dintre care una poate fi numită corpul, alta sufletul ei. Corpul este povestirea, sufletul este adevărul moral.”
Pe această definiţie se pliază şi fabulele lui Gheorghe Gurău. În primul rând acest autor nu abandonează caracterul dual al acestei specii literare, acela de a fi satirică (în sensul de a ridiculiza viciile şi deficienţele umane) şi moralizatoare, accentul punându-se pe a doua parte a diadei. Fiecare fabulă are o morală: 1. „dacă vrei să nu suspini / grijă mare la şacalii citadini!”; 2. „cei mari au întotdeauna / pe cei mici…o boală”; 3.”dacă vrei ceva / fă ca boul simplu / nu mai comenta”; 4. „morala-i una de duzină / nu-i totul să fie / şmecher cu maşină”; 5. „de unde la bou atâta morală?!”; 5. „Geaba sâsâi tu / prin ograda-întreagă / important e s-aibă cine să te-aleagă!”; 6. „vreţi morală să vă placă? / întrebaţi, vă rog, pe vacă!”; 7. „cum o dau şi cum o-întorc / sunt ameninţat de acelaşi porc”; 8. „nu orice se vinde e de cumpărat!”; 9. „morala cică-i cu bătaie lungă: / chiar de te dai boss, ai grijă de pungă!” şi, tot aşa, ele sunt rezultatul descrierii unor fapte reale, umane, cu eroi din rândul animalelor, basmelor sau lucrurilor neînsufleţite. Dar asta face orice autor de fabule, însă cele scrise de Gheorghe Gurău au o savoare aparte, una sesizabilă în dialogul dintre personaje şi pornind chiar de la titlul cărţii: „Dragoste de arici” (Editura „PIM”, Iaşi, 2019). Fabulele au un farmec special dat de senzaţiile produse de text şi care se transferă cititorului, acesta fiind încântat de modul cum îşi rezolvă personajele conflictul dintre ele: „Cocoşul şi găina”: „Cotcodăcind găina / prin curte pe sub lemne / Cocoşului îi face / nestingherită semne; / Iar cocoşul tandru / îşi etalează creasta / Şiacceptă, minune, / s-o aibă şi pe-aceasta; / Doar că găina (proasta) / îi tot dădea cu ciocul / nedumerit cocoşul / îi acceptase jocul; / Aşa se-înfiripase / o dragoste nebună / El îi făcu pe plac… / ce mai era să spună!... // Cocoşul înţelese că e şi o morală / La cioc găina asta chiar că…e colosală”;
Revenind la Lessing, acesta consideră că „naraţiunea într-o fabulă ar trebui să fie păstrată la limită, lipsită de toate bijuteriile şi figurile, ar trebui să se mulţumească doar cu claritate”. Gheorghe Gurău are toate datele de a respecta sugestia lui Lessing, „bijuteriile şi figurile” care ar încărca inutil textul fabulei fiind eliminate prin alegerea adecvată a elementelor mediului înconjurător şi a dialogurilor, asigurând uşurinţa plantării fictivului în real, dar şi o apropiere de fabula timpurilor prezente. Mai mult, diada satiră-morală este completată de personificare şi de sensul alegoric evidente, de personajele alese şi de noutatea situaţiilor găsite.
Construcţia fabulelor lui Gheorghe Gurău e diferită de cea consacrată de istoria literară, autorul adăugând pe lângă povestea textului de bază un plan explicativ în genul radifurilor lui Girel Barbu:
„Ieşit de la păscut / unui bou i-a plăcut
De o viţică, peltică, / frumuşică…foc;
Boul se îndrăgosti pe loc!
- Nu te prosti / îi zise viţica sfioasă,
Deşi boul îi promise / casă, grajd cu etaj
Şi…furaj pe alese; / cât despre iesle
Ce să mai spun / nimic mai bun!...
Bou…nebun, / la o aşa cheltuială,
mare scofală, / şi-ar fi găsit o vacă
bună de tras;
Cât despre morală… / Boul tot bou a rămas!” („Boul ca boul…”)
Cartea în discuţie nu este singurul volum de fabule pe care Gheorghe Gurău îl adaugă umorului românesc. În 2008 a publicat „Împunsături blajine”, iar în 2017 un alt volum intitulat „Ceremonii în travesti”. În aceste două volume autorul pune omul să se privească într-o oglindă pentru a privi el realitatea, de la omul ipocrit neavând mari aşteptări. În „Dragoste de arici” schimbă modalitatea „de lucru” şi intră direct în etichetele consacrate date animalelor ( vulpea o mincinoasă şi hoaţă, lupul un crud, porcul un ignorant, leul un adept al abuzului de putere, măgarul şi boul nişte prostănaci etc.). În ceea ce priveşte încadrarea într-un anumit tip, epigramele lui Gheorghe Gurău acoperă întreaga clasificare făcută de Hyppolite Taine, ele oscilând între o poetică a sentimentelor şi o filozofie a moralei. Prin segmentele abordate (poezii cu tâlc, schiţe umoristice, pamflete „la zi” sau „altfel”, minifabule, cugetări neapărat amare, poeme, rondeluri, aforisme), Gheorghe Gurău este bine aşezat pe palierul literar pe care îl ocupă umorul, semn că valoarea viitoarelor fabule nu va fi în scădere.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
DACĂ BOII ARĂ...
Fiindcă boii ară, deci muncesc,
E şi normal să facă ei avere,
Cînd şi „motorul” ţării – mă gîndesc −
În fapt, se cam măsoară-n... boi putere! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
COOPERÎND CU INVESTITORUL STRĂIN
Cînd mîna lui cu drag o voi cuprinde
Cu ale mele strîns, la protocol,
Discret şi pe cealaltă o va-ntinde…
Să scormone la mine prin subsol! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
C-AŞA-I ROMÂNUL…
Aşa e naţia română,
Că fără ură sau sudalmă,
Cu drag la toţi le-am dat o mînă…
Şi am primit un dos de palmă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
COMPARAŢIE DE IARNĂ
Chiar de-i groasă, cât e gardul
Neaua strânsă prin vâlcele,
Mai subţire-i, nu-i ca fardul
De pe faţa dragei mele! (VASILE LARCO)
UNUI CORUPT COMOD
Mai rar găseşti aşa un neglijent
Cu-averi cam câtă frunză e în crâng;
Lui despre bani îi e indiferent
De-i intră-n buzunarul drept sau stâng. (VASILE LARCO)
CONVIEŢUIRE
Tăioasa vorbă cum e coasa
E plină de încărcătură:
Zidarul construieşte casa
Şi o dărâmă vorba dură. (VASILE LARCO)
ROMANCIER RATAT
Proza cu scabroase scene,
Provocându-mi reci frisoane,
Sfat îți dau, să scrii catrene,
Ca să n-ai timp de romane.(MIHAI HAIVAS)
ÎNDEMN
Practica mereu ne-nvață -
Și să meditezi, te-mbii -
Când prea des, nu ești în față,
Dat la spate riști să fii! (MIHAI HAIVAS)
„VOT” CU MASCĂ ÎN PARLAMENT
Când puterea - maiestuos -
Capu-a dat de sus în jos,
Opoziția, nătânga...
La tot dat din dreapta-n stânga.(MIHAI HAIVAS)
O CHESTIE DE DIGESTIE
Cu drag, mă duc la sărbătoare,
Că dau fasole an de an,
Sau mici şi bere celor care
Nu au pretenţii la ciolan. (GRIGORE COTUL)
AGONIE ŞI EXTAZ
Lume bună la parade
Adunată sub drapel,
Şi-n tribună, la grămadă,
Cei din statul parallel. (GRIGORE COTUL)
ACUZAREA LUI STALIN
Îl strânge cea cu coasa rău la zid
Şi are, nemiloasa, un temei,
Când secera măreţului partid
Îi lasă fără lucru coasa ei. (ION DIVIZA)
STEMA ŞI SCHEMA UNUI
LIDER COMUNIST
Schimbând ciocanul cu BAROSUL,
În mare-a luptă pentru-un ban,
A obţinut, în fine, osul
Şi-a devenit un BAROSAN. (ION DIVIZA)
SECERA ŞI CIOCANUL
Din lemn sunt mânerele lor
Şi-acesta-i fatidicul semn:
E stema ce orice popor
Îl duce la sapă de lemn. (ION DIVIZA)
ALTRUISM
Când mielul şi-a jertfit
Nu sufletul, ci trupul,
La turmă s-a gândit…
Nu să hrănească lupul! (VALENTIN DAVID)
MAGNETISM
Când crunta foame, cu arţag,
Mă chinuie cu braţ de fier,
Din curte simt cum mă atrag
Magneţii de pe frigider! (VALENTIN DAVID)
ATMOSFERĂ LITERARĂ
Certuri multe ca la piaţă,
Lungi procese, tragedii,
Clasicii plecaţi din viaţă
Nu au loc de cei prea vii!... (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN VIAŢA MEA
N-am fost ca bardul Cincinat,
Dar am trudit la vers mereu
Şi cât de mare-s am aflat...
Atuncea când mi-am spus-o eu. (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI DOMN CĂRUIA ÎI PLAC DOAR FETELE CU OCHI ALBAŞTRI
Goală, blondă şi frumoasă
Un rom l-a invitat să bea.
A refuzat plin de angoasă
Căci ochi albaştri nu avea. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎN INSULĂ UNII FĂCEAU BAIE DOAR ÎN PISCINĂ
Privind lumea mai avan
Mă întreb fără pricină:
De ce-s oameni în ocean
Iar dovlecii în piscină? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI CRITIC
Cu piatra-n baltă zvârle-un prost
Un gest, normal, fără socoată;
Dar iat-acum capătă rost,
Când umoriştii sar s-o scoată.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LĂPTARUL
Muncitor din cale-afară
Pare inocent săracul,
De-ntâlneşte vreo fecioară
Mai întâi îi ia caimacul. (VASILE MANOLE)
DIRECTORUL
Secretara-i supărată
Că un şef aşa capabil,
Când o vede dezbrăcată
E atât de responsabil. (VASILE MANOLE)
VAMEŞII
Fie ploaie, fie vânt,
Vameşul e pe redută,
Şi-apără acest pământ
Pe ţigări şi pe valută. (VASILE MANOLE)
DEFINIŢII ÎN O: Orășenească
Îi vezi adesea la plimbare
Îndrăgostiți, unu și unu;
În casă însă e-o schimbare…
Când se-întâlnesc își trag cu tunu’! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN O: Ostășească
Ca militar de carieră
Se pare că în bară-a dato;
Fi’ndcă mai nou în noua era
Noi suntem apărați de NATO! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN O: Originalitate
A fi original înseamnă
Să fii vorbit numai de bine
De-aceea ce oricum, te-îndeamnă
Să-i copii fără-ați fi rușine! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN O: Ospitalitate
Sentiment în care te încrezi
Când ești cu amicii la terasă;
Și ai vrea pe toți să îi tratezi
Cum nu face soața ta acasă! (GHEORGHE GURĂU)
SCUZĂ
Venind acasă lucrătorul
De un efort mai mare supt,
Găsi în pat instalatorul:
- Nevestei…apa i s-a rupt. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EVOLUŢIE
Cu nevasta-i supărare
C-a avut o tristă soartă:
La-nceput – o gură mare
Şi acum o gură spartă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI FOST
Căpitane, vreau să-ţi spun:
Cred căţi este grea “povara”,
Când la noi nimic nu-i bun,
Şi nici iarna nu-i ca vara! (MAX OPAIŢ)
UNEI DOMNIŞOARE
Când a promovat în schemă
După ce-a schimbat ţinuta,
I-a rămas doar o dilemă:
Face mai mult ca...valuta? (MAX OPAIŢ)
LUPTA POLITICĂ
Protejat, în siguranţă,
Ai mai mult curaj şi poate,
Cu duşmanul la distanţă
Te înveţi să dai din coate! (MAX OPAIŢ)
ASEMĂNARE
Luna e stăpâna nopţii,
Dar ca orice frumuseţe,
(Noi, bărbaţii, ştim cu toţii)
E şi ea cu două feţe! (MAX OPAIŢ)
CV-ul POLITRUCILOR
Nesimțirea și prostia
Mai rele ca pandemia;
Corupția și minciuna
Le-nsoțesc întotdeauna. (DUMITRU BUJDOIU)
ZERO LA MIE INFECTAȚI
Cum putem scăpa rapid,
De statistici cu COVID?
E simplu, ideea este:
Nimeni nu mai face teste. (DUMITRU BUJDOIU)
A TREIA JOI DIN NOIEMBRIE,
“ZIUA NAȚIONALĂ FĂRĂ TUTUN”
Ce înseamnă asta, dragă,
Să nu păfăi ziua-ntreagă?
Mă lăsam, intram în horă,
Dacă ziceau doar o oră. (DUMITRU BUJDOIU)
PROST SĂ FII, NOROC SĂ AI
Mare pleașcă pe Burleanu,
Să-ncheiem cu bine anu’;
Cu-n COVID și niște legi,
Îi băturăm pe norvegi. (DUMITRU BUJDOIU)
FAN(TE) DE RAHOVA
Sunt brunet și arăt bine,
Toate-aleargă după mine;
Nu le sucesc mințile,
Doar le şutesc gențile. (DUMITRU BUJDOIU)
SURPRIZĂ PENTRU UN CANDIDAT AROGANT
Electori cu plata antamată,
Sfetnici rari de sute de carate
I-au făcut-o de-astă dată lată:
L-au lăsat cu buzele umflate. (NICOLAE MĂTCAŞ)
AMICILOR DE LA MOSCOVA
AI PERDANTULUI DODON
Ați trimis un avion
Să luați consilierii.
Nu-l săltați și pe Dodon,
Că-l așteaptă temnicerii? (NICOLAE MĂTCAŞ)
LUNGUL DRUM CĂTRE UE AL CELOR
DOUĂ STATE ROMÂNEŞTI
Prinși în ritmul hopa-tropa
De-un sindrom: dromomania,
Uită: calea înspre Europa
Trece tot prin România! (NICOLAE MĂTCAŞ)
ȘEFI NUMIŢI PE ŞEST POLITIC
La spitale puși, la vamă
Să ne scape de COVID
Aparent, dar, mai cu seamă,
Bani s-aducă la partid! (NICOLAE MĂTCAŞ)
USERIŞTII NU S-AU LĂST PRINŞI ÎN
CAPCANA ANULĂRII ALEGERILOR
USR n-a prins mobilul
PSD că-și schimbă vesta.
Cum aflară care-i șpilul,
Le-au jucat ei primii festa. (LERU CICOARE)
PIELEA URSULUI DIN PĂDURE
Nici nu-i aprobat vaccinul,
Că se-mping în rând cu cinul,
Doar seniorii noștri, dadă,
Au rămas din nou la coadă... (LERU CICOARE)
TOT EI PRIMII LA VACCINURI
N-ar mai fi loc de negoț:
Medici, vârstnici, profi, piloți...
Doar că alții-s mai cu moț:
O(ri)ficialii. Toți. (LERU CICOARE)
SCOATE, STATE DRAG, PITACUL
Pentru orele filmate
Pe WatsApp, ordinator
Bravele-ne sindicate
Ar vrea ... drepturi de autor. (LERU CICOARE)
ASISTENTE MEDICALE LA PRIMA ÎNTÂLNIRE
CU PERICULOZITATEA
Instruite-anecrofobe
A-ngriji năpăstuiții,
Când să preleveze probe,
Au și dat bir cu fugiții. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TELEMUNCĂ
Prins de studenți când savura pe săturate
Pe-un site-anunțuri de prostituate,
Un prof le face plângere penală:
„Doar nu eram și eu în pielea goală!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AUTORITATEA INSTITUŢIILOR
Președinția, Parlamentul, BOR-ul -
De veacuri respectate instituții.
Când un cretin dă-n ele cu toporul,
El zice că dă-n oameni, nu în funcții. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN OFICIAL DĂ CU PANDEMIA-N FASOLE
Pandemia ca atare,
Cât se ține ea de tare,
Nu doar am gestionat-o,
Ba, de drept, am și ... girat-o. (NICOLAE CRIHĂNEANU)