Loc de dat cu…EPIGRAMA (120)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (120)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Fabula vine de undeva din timpuri foarte vechi.  Câteva dintre cele mai vehiculate nume sunt Esop, Krylov, La Fontaine sau Lessing. De la noi, pentru referinţe, sunt aleşi Grigore Alexandrescu, Alecu Donici sau George Ranetti.  S-au dat multe definiţii ale fabulei dintre care eu aş alege două: cea a lui Lessing şi cea dată de La Fontaine. Cum  Lessing o conduce mai spre filozofie ( „reducerea unui principiu etic general la un caz special, dând acelui caz realitate”),  cea mai pe sufletul meu este definiţia lui La Fontaine: „Fabula este o mică povestire care sub vălul ficţiunii ascunde un adevăr de ordin moral şi în care animalele sunt de obicei personaje. Apologul este compus din două părţi, dintre care una poate fi numită corpul, alta sufletul ei. Corpul este povestirea, sufletul este adevărul moral.”

Pe această definiţie se pliază şi fabulele lui Gheorghe Gurău. În primul rând acest autor nu abandonează caracterul dual al acestei specii literare, acela de a fi satirică (în sensul de a ridiculiza viciile şi deficienţele umane) şi moralizatoare, accentul punându-se pe a doua parte a diadei. Fiecare fabulă are o morală: 1. „dacă vrei să nu suspini / grijă mare la şacalii  citadini!”; 2. „cei mari au întotdeauna / pe cei mici…o boală”; 3.”dacă vrei ceva / fă ca boul simplu / nu mai comenta”; 4. „morala-i una de duzină / nu-i totul să fie / şmecher cu maşină”; 5. „de unde la bou atâta morală?!”; 5. „Geaba sâsâi tu  / prin ograda-întreagă / important e s-aibă cine să te-aleagă!”; 6.  „vreţi morală să vă placă? / întrebaţi, vă rog, pe vacă!”; 7. „cum o dau şi cum o-întorc / sunt ameninţat de acelaşi porc”; 8. „nu orice se vinde e de cumpărat!”; 9. „morala cică-i cu bătaie lungă: / chiar de te dai boss, ai grijă de pungă!” şi, tot aşa,  ele sunt rezultatul descrierii unor fapte reale, umane, cu eroi din rândul animalelor, basmelor sau lucrurilor neînsufleţite. Dar asta face orice autor de fabule, însă cele scrise de Gheorghe Gurău au o savoare aparte, una sesizabilă în dialogul dintre personaje şi pornind chiar de la titlul  cărţii:  „Dragoste de arici” (Editura „PIM”, Iaşi, 2019).  Fabulele au un farmec special dat de senzaţiile produse de  text şi care se transferă cititorului, acesta fiind încântat de modul cum îşi rezolvă  personajele conflictul dintre ele: „Cocoşul şi găina”: „Cotcodăcind găina / prin curte pe sub lemne / Cocoşului îi face / nestingherită semne; / Iar cocoşul tandru / îşi etalează creasta / Şiacceptă, minune, / s-o aibă şi pe-aceasta; / Doar că găina (proasta) / îi tot dădea cu ciocul / nedumerit cocoşul / îi acceptase jocul; / Aşa se-înfiripase / o dragoste nebună / El îi făcu pe plac… / ce mai era să spună!... // Cocoşul înţelese că e şi o morală / La cioc găina asta chiar că…e colosală”;

Revenind la Lessing, acesta consideră că „naraţiunea într-o fabulă ar trebui să fie păstrată la limită, lipsită de toate bijuteriile şi figurile, ar trebui să se mulţumească doar cu claritate”.   Gheorghe Gurău are toate  datele de a respecta sugestia  lui Lessing, „bijuteriile şi figurile”  care ar încărca inutil textul fabulei fiind eliminate  prin alegerea adecvată a elementelor mediului înconjurător şi a dialogurilor, asigurând uşurinţa plantării fictivului în real, dar şi o apropiere de fabula timpurilor prezente. Mai mult, diada  satiră-morală este completată de personificare şi de sensul alegoric evidente, de personajele alese şi de noutatea situaţiilor găsite.

Construcţia fabulelor lui Gheorghe Gurău e diferită de cea consacrată de istoria literară, autorul adăugând  pe lângă povestea textului de bază un plan explicativ în genul radifurilor lui Girel Barbu:

„Ieşit de la păscut / unui bou i-a plăcut

De o viţică, peltică, / frumuşică…foc;

Boul se îndrăgosti pe loc!

- Nu te prosti / îi zise viţica sfioasă,

Deşi boul îi promise / casă, grajd cu etaj

Şi…furaj pe alese; / cât despre iesle

Ce să mai spun / nimic mai bun!...

Bou…nebun, / la o aşa cheltuială,

mare scofală, / şi-ar fi găsit o vacă

bună de tras;

Cât despre morală… / Boul tot bou a rămas!” („Boul ca boul…”)

Cartea în discuţie nu este singurul volum de fabule pe care  Gheorghe Gurău îl adaugă umorului românesc. În 2008 a publicat „Împunsături blajine”, iar în 2017 un alt volum intitulat „Ceremonii în travesti”.  În aceste două volume autorul pune omul să se privească într-o oglindă pentru a privi el realitatea, de la omul ipocrit neavând mari aşteptări. În  „Dragoste de arici” schimbă  modalitatea „de lucru” şi  intră direct în etichetele consacrate date animalelor ( vulpea o mincinoasă şi hoaţă, lupul un crud, porcul un ignorant, leul un adept al abuzului de putere, măgarul şi boul  nişte  prostănaci etc.). În ceea ce priveşte încadrarea într-un anumit tip, epigramele lui Gheorghe Gurău  acoperă întreaga clasificare făcută de Hyppolite Taine, ele oscilând între o poetică a sentimentelor  şi  o filozofie a moralei.  Prin segmentele abordate          (poezii cu tâlc, schiţe umoristice, pamflete „la zi” sau „altfel”, minifabule, cugetări neapărat amare, poeme, rondeluri,  aforisme), Gheorghe Gurău  este bine  aşezat  pe palierul literar pe care îl ocupă umorul, semn că valoarea  viitoarelor fabule nu va fi în scădere.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

DACĂ BOII ARĂ...

Fiindcă boii ară, deci muncesc,

E şi normal să facă ei avere,

Cînd şi „motorul” ţării – mă gîndesc −

În fapt, se cam măsoară-n... boi putere! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

COOPERÎND CU INVESTITORUL STRĂIN

Cînd mîna lui cu drag o voi cuprinde

Cu ale mele strîns, la protocol,

Discret şi pe cealaltă o va-ntinde…

Să scormone la mine prin subsol!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

C-AŞA-I ROMÂNUL…

Aşa e naţia română,

Că fără ură sau sudalmă,

Cu drag la toţi le-am dat o mînă…

Şi am primit un dos de palmă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

COMPARAŢIE DE IARNĂ

Chiar de-i groasă, cât e gardul

Neaua strânsă prin vâlcele,

Mai subţire-i, nu-i ca fardul

De pe faţa dragei mele! (VASILE LARCO)

 

UNUI CORUPT COMOD

Mai rar găseşti aşa un neglijent

Cu-averi cam câtă frunză e în crâng;

Lui despre bani îi e indiferent

De-i intră-n buzunarul drept sau stâng. (VASILE LARCO)

 

CONVIEŢUIRE

Tăioasa vorbă cum e coasa

E plină de încărcătură:

Zidarul construieşte casa

Şi o dărâmă vorba dură. (VASILE LARCO)

 

ROMANCIER RATAT

Proza cu scabroase scene,

Provocându-mi reci frisoane,

Sfat îți dau, să scrii catrene,

Ca să n-ai timp de romane.(MIHAI HAIVAS)

 

ÎNDEMN

Practica mereu ne-nvață -

Și să meditezi, te-mbii -

Când prea des, nu ești în față,

Dat la spate riști să fii! (MIHAI HAIVAS)

 

„VOT” CU MASCĂ ÎN PARLAMENT

Când puterea - maiestuos -

Capu-a dat de sus în jos,

Opoziția, nătânga...

La tot dat din dreapta-n stânga.(MIHAI HAIVAS)

 

O CHESTIE DE DIGESTIE

Cu drag, mă duc la sărbătoare,

Că dau fasole an de an,

Sau mici şi bere celor care

Nu au pretenţii la ciolan. (GRIGORE COTUL)

 

AGONIE ŞI EXTAZ

Lume bună la parade

Adunată sub drapel,

Şi-n tribună, la grămadă,

Cei din statul parallel. (GRIGORE COTUL)

 

ACUZAREA LUI STALIN  

Îl strânge cea cu coasa rău la zid

Şi are, nemiloasa, un temei,

Când secera măreţului partid

Îi lasă fără lucru coasa ei. (ION DIVIZA)

 

STEMA ŞI SCHEMA UNUI

LIDER COMUNIST    

Schimbând ciocanul cu BAROSUL,

În mare-a luptă pentru-un ban,

A obţinut, în fine, osul

Şi-a devenit un BAROSAN. (ION DIVIZA)

 

SECERA ŞI CIOCANUL  

Din lemn sunt mânerele lor

Şi-acesta-i fatidicul semn:

E stema ce orice popor

Îl duce la sapă de lemn. (ION DIVIZA)

 

ALTRUISM

Când mielul şi-a jertfit

Nu sufletul, ci trupul,

La turmă s-a gândit…

Nu să hrănească lupul! (VALENTIN DAVID)

 

MAGNETISM

Când crunta foame, cu arţag,

Mă chinuie cu braţ de fier,

Din curte simt cum mă atrag

Magneţii de pe frigider! (VALENTIN DAVID)

 

ATMOSFERĂ LITERARĂ

Certuri multe ca la piaţă,

Lungi procese, tragedii,

Clasicii plecaţi din viaţă

Nu au loc de cei prea vii!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

ÎN VIAŢA MEA

N-am fost ca bardul Cincinat,

Dar am trudit la vers mereu

Şi cât de mare-s am aflat...

Atuncea când mi-am spus-o eu. (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI DOMN CĂRUIA ÎI PLAC DOAR FETELE CU OCHI ALBAŞTRI

Goală, blondă şi frumoasă

Un rom l-a invitat să bea.

A refuzat plin de angoasă

Căci ochi albaştri nu avea. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ÎN INSULĂ UNII FĂCEAU BAIE DOAR ÎN PISCINĂ

Privind lumea mai avan

Mă întreb fără pricină:

De ce-s oameni în ocean

Iar dovlecii în piscină? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

                             

UNUI CRITIC

Cu piatra-n baltă zvârle-un prost

Un gest, normal, fără socoată;

Dar iat-acum capătă rost,

Când umoriştii sar s-o scoată.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

LĂPTARUL

Muncitor din cale-afară

Pare inocent săracul,

De-ntâlneşte vreo fecioară

Mai întâi îi ia caimacul. (VASILE MANOLE)

 

DIRECTORUL

Secretara-i supărată

Că un şef aşa capabil,

Când o vede dezbrăcată

E atât de responsabil. (VASILE MANOLE)

 

VAMEŞII

Fie ploaie, fie vânt,

Vameşul e pe redută,

Şi-apără acest pământ

Pe ţigări şi pe valută. (VASILE MANOLE)

 

DEFINIŢII ÎN O: Orășenească

Îi vezi adesea la plimbare

Îndrăgostiți, unu și unu;

În casă însă e-o schimbare…

Când se-întâlnesc își trag cu tunu’! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN O: Ostășească

Ca militar de carieră

Se pare că în bară-a dato;

Fi’ndcă mai nou în noua era

Noi suntem apărați de NATO! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN O: Originalitate

A fi original înseamnă

Să fii vorbit numai de bine

De-aceea ce oricum, te-îndeamnă

Să-i copii fără-ați fi rușine! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN O: Ospitalitate

Sentiment în care te încrezi

Când ești cu amicii la terasă;

Și ai vrea pe toți să îi tratezi

Cum nu face soața ta acasă! (GHEORGHE GURĂU)

 

SCUZĂ

Venind acasă lucrătorul

De un efort mai mare supt,

Găsi în pat instalatorul:

- Nevestei…apa i s-a rupt. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

EVOLUŢIE

Cu nevasta-i supărare

C-a avut o tristă soartă:

La-nceput – o gură mare

Şi acum o gură spartă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNUI FOST

Căpitane, vreau să-ţi spun:

Cred căţi este grea “povara”,

Când la noi nimic nu-i bun,

Şi nici iarna nu-i ca vara! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI DOMNIŞOARE

Când a promovat în schemă

După ce-a schimbat ţinuta,

I-a rămas doar o dilemă:

Face mai mult ca...valuta? (MAX OPAIŢ)

 

LUPTA POLITICĂ

Protejat, în siguranţă,

Ai mai mult curaj şi poate,

Cu duşmanul la distanţă

Te înveţi să dai din coate! (MAX OPAIŢ)

 

ASEMĂNARE

Luna e stăpâna nopţii,

Dar ca orice frumuseţe,

(Noi, bărbaţii, ştim cu toţii)

E şi ea cu două feţe! (MAX OPAIŢ)

 

CV-ul POLITRUCILOR
Nesimțirea și prostia
Mai rele ca pandemia;
Corupția și minciuna
Le-nsoțesc  întotdeauna. (DUMITRU BUJDOIU)


ZERO LA MIE INFECTAȚI
Cum putem scăpa rapid,
De statistici cu COVID?
E simplu, ideea este:
Nimeni nu mai face teste. (DUMITRU BUJDOIU)


A TREIA JOI DIN NOIEMBRIE,

“ZIUA NAȚIONALĂ FĂRĂ TUTUN”
Ce înseamnă asta, dragă,
Să nu păfăi ziua-ntreagă?
Mă lăsam, intram în horă,

Dacă ziceau doar o oră. (DUMITRU BUJDOIU)


PROST SĂ FII, NOROC SĂ AI
Mare pleașcă pe Burleanu,
Să-ncheiem cu bine anu’;
Cu-n COVID și niște legi,
Îi băturăm pe norvegi. (DUMITRU BUJDOIU)


FAN(TE) DE RAHOVA
Sunt brunet și arăt bine,
Toate-aleargă după mine;
Nu le sucesc mințile,
Doar le şutesc  gențile. (DUMITRU BUJDOIU)

 

SURPRIZĂ PENTRU UN CANDIDAT AROGANT

Electori cu plata antamată,

Sfetnici rari de sute de carate

I-au făcut-o de-astă dată lată:

L-au lăsat cu buzele umflate. (NICOLAE MĂTCAŞ) 

 

AMICILOR DE LA MOSCOVA

AI PERDANTULUI DODON       

Ați trimis un avion

Să luați consilierii.

Nu-l săltați și pe Dodon,

Că-l așteaptă temnicerii? (NICOLAE MĂTCAŞ) 

 

LUNGUL DRUM CĂTRE UE  AL CELOR

DOUĂ STATE ROMÂNEŞTI   

Prinși în ritmul hopa-tropa

De-un sindrom: dromomania,

Uită: calea înspre Europa

Trece tot prin România! (NICOLAE  MĂTCAŞ) 

 

ȘEFI NUMIŢI PE ŞEST POLITIC  

La spitale puși, la vamă

Să ne scape de COVID

Aparent, dar, mai cu seamă,

Bani s-aducă la partid! (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

USERIŞTII NU S-AU LĂST PRINŞI ÎN

CAPCANA ANULĂRII ALEGERILOR  

USR n-a prins mobilul

PSD că-și schimbă vesta.

Cum aflară care-i șpilul,

Le-au jucat ei primii festa. (LERU CICOARE) 

 

PIELEA URSULUI DIN PĂDURE   

Nici nu-i aprobat vaccinul,

Că se-mping în rând cu cinul,

Doar seniorii noștri, dadă,

Au rămas din nou la coadă... (LERU CICOARE)

 

TOT EI PRIMII LA VACCINURI    

N-ar mai fi loc de negoț:

Medici, vârstnici, profi, piloți...

Doar că alții-s mai cu moț:

O(ri)ficialii. Toți.  (LERU CICOARE)

 

SCOATE, STATE DRAG, PITACUL   

Pentru orele filmate

Pe WatsApp, ordinator

Bravele-ne sindicate

Ar vrea   ... drepturi de autor.  (LERU CICOARE)  

 

ASISTENTE MEDICALE LA PRIMA ÎNTÂLNIRE

CU PERICULOZITATEA    

Instruite-anecrofobe

A-ngriji năpăstuiții,

Când să preleveze probe,

Au și dat bir cu fugiții. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

TELEMUNCĂ  

Prins de studenți când savura pe săturate

Pe-un site-anunțuri de prostituate,

Un prof le face plângere penală:

„Doar nu eram și eu în pielea goală!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

AUTORITATEA  INSTITUŢIILOR   

Președinția, Parlamentul, BOR-ul -

De veacuri respectate instituții.

Când un cretin dă-n ele cu toporul,

El zice că dă-n oameni, nu în funcții. (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

UN OFICIAL DĂ CU PANDEMIA-N FASOLE   

Pandemia ca atare,

Cât se ține ea de tare,

Nu doar am gestionat-o,

Ba, de drept, am și   ... girat-o. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

CSM Vaslui - CSM Botoșani 25-21! Înfrângere după un meci bun!

Vineri, 27 Noiembrie 2020
136

CSM Botoșani a pierdut duelul din etapa a 11-a Ligii Zimbrilor, împotriva echipei CSM Vaslui. Deși elevii lui Florin Ciubotariu au făcut poate cel mai bun meci al sezonului, echipa nu reușe...

Tineri artişti botoşăneni premiaţi pentru măiestrie şi imaginaţie în redarea sportului olimpic

Vineri, 27 Noiembrie 2020
183

De 18 ani în România se desfăşoară un concurs de pictură menit să apropie două manifestări specific umane despre care se spune că nu prea au multe în comun: sportul şi arta....

Peste 50 de botoșăneni amendați pentru nepurtarea măștii de protecție

Vineri, 27 Noiembrie 2020
236

În ultimele 24 de ore, sub autoritatea Instituției Prefectului, forțele de ordine din Botoșani au continuat acțiunile pentru verificarea măsurilor impuse în contextul stării de alert...