O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Actoria, ca o profesie plină de încărcătură spirituală, pune în faÈ›a noastră  actorul despre care George Călinescu spunea că „…e un mim superior, un schimbător de măşti. Meseria lui constituie un sacrificiu în favoarea rolului  ÅŸi în paguba originalităţii lui creatoare”. Nu sunt puÅ£ini actorii  care, ieÅŸind din personaj,  simt nevoia să-ÅŸi manifeste ÅŸi altfel creativitatea artistică, fiindcă, spunea Novalis,  „actorul este un instrument plastic ÅŸi poetic”.  Pe această logică, nici epigrama n-a fost ocolită. Au scris epigrame Radu Beligan,  Åžtefan CiubotăraÅŸu,  Mihai Codreanu, Nicolae Gărdescu, Paul Lavric, Ion Arcudeanu, Ludovic Antal, Ernest Maftei, HoraÅ£iu Mălăele, Constantin Tănase, Yarodara Nigrim, Sanda Toma, Dionisie Vitcu  ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii pe care îi puteÅ£i găsi în miniantologia  „Actorul ÅŸi epigrama” (1914) realizată de un alt actor, George Drăghescu. ReÅ£in din volumul  amintit două astfel de creaÅ£ii: Radu Beligan dedică o epigramă lui Mircea Ionescu Quintus („Richard dă, în plină dramă, / Un regat pentru un cal, / Quintus, pentru-o epigramă, / Dă Partidul Liberal.”), iar actorul Dionisie Vitcu, botoşănean la origini, dedică o epigramă „unui făcător de zgomote” („Nici nu stă ÅŸi nici nu face, / Nici nu zice, nici nu tace, / Totu-i putred, totul doare, / Mârâie…că-s pete-n soare.”).   Numelor menÅ£ionate ÅŸi prezente în cartea amintită se  adaugă ÅŸi cel al actorului  George Lungoci, autorul cărÅ£ii în discuÅ£ie azi: „Epigrame din lumea teatrală” (Editura „Facla”, TimiÅŸoara, 1979, prefaÅ£a: Åžerban Cioculescu). Oltean din Gorj, George Lungoci a fost actor la Teatrul NaÅ£ional din TimiÅŸoara. În timpul liber s-a ocupat ÅŸi de epigramă, fiind ÅŸi membru al cenaclului „Ridendo”.  Este perceput ca un epigramist dominat de gingăşie morală, Åžerban Cioculescu remarcând că „n-a scris nici un epitaf, fiindcă funcÅ£ia de cioclu îi repugnă”.

CITEȘTE ȘI: "Sistemul de Intrare/IeÈ™ire (EES) se extinde la punctul de trecere a frontierei RădÄ..."

 

N-a scris epitafuri, dar întreaga carte  pare a fi una de madrigaluri.  CreaÅ£iile lui George Lungoci se apropie perfect de această specie înrudită cu epigrama, ele respectând caracteristicile de bază impuse încă din anii 30 ai secolului trecut de A. C. Calotescu-Neicu ÅŸi N. Crevedia în antologia   din 1933: „Madrigalul e un catren ca să zicem aÅŸa de onoare, ce se depune ca un omagiu la adresa cuiva. E de natură esenÅ£ial lirică ÅŸi chiar când încearcă să înÅ£epe, ghimpii aluziei, ai dojanei, rămân sub greutatea petalelor parfumate ÅŸi culorilor ce-i acoperă”.

DeÅŸi la originea sa madrigalul  era un mod de a exprima sentimente delicate ÅŸi aprecieri galante doar unei femei, cu timpul aria sa de acoperire a fost extinsă ÅŸi altor obiective. Epigramele lui George Lungoci, prin spiritul ÅŸi delicateÅ£ea care le caracterizează, în mare parte conduc spre tonuri madrigaliene, fiind un fel de poeme scurte: ActriÅ£ei Margareta Pogonat: „Când actriÅ£a e vedetă, / De o distincÅ£ie rară, / Este-n teatru primăvară / C-o singură…Margaretă.”; Actorului Eugen Cristea: „Colegul meu Eugen / Excelează-n orice gen, / Se zvoneÅŸte că-i divin / Chiar ÅŸi-n genul…feminin.”; Actorului Victor Odillo Cimbru:  „Piper, sare, la talent / Dau bun gust ÅŸi echilibru / Dar când n-ai alt condiment / La nevoie-i bun ÅŸi Cimbru.”;  Actorului Cornel Vulpe care m-a rugat insistent să-i fac o epigramă: „Demn am fost ÅŸi demn rămân, / Nu aÅŸ vrea să mă inculpe / Lumea că-s copoi bătrân / Åži mă lupt cu-o biată Vulpe.”; Actorului Eugen Tănase care, după ce s-a mutat prin mai multe teatre, a revenit în teatrul de unde a plecat: „Ca să tragi niÅŸte foloase / Tu ai demonstrat cât patru / Că, mergând din teatru-n teatru, / N-ai rămas de lemn…Tănase.”;  Criticului teatral Valentin Silvestru pentru cartea sa „Caligrafii pe cortină”: Cunoscut vrând să devină / Publicului, s-a gândit / Să scrie ÅŸi pe cortină… / Poate-aÅŸa va fi citit.”; Artistei emerite Marietta Sadova după realizarea monumentalului spectacol „Apus de soare”:  „S-a înălÅ£at distinsa stea / Prin arta-i strălucitoare, / Dăruind lumina sa / Marelui…APUS DE SOARE.” ; Criticului Alexandru Piru: „În tot ce proliferează / Doar un adevăr există: / Unde Piru se-adaptează / Florile puÅ£in rezistă.”

De observat la George Lungoci  ÅŸi măiestria în realizarea  portretelor celor vizaÅ£i de ochiul său spiritual.  Cuvintele selectate, rimele alese, cu o prozodie aproape de perfecÅ£iune, surprinde  perfect caracterul personajelor portretizate. Când epigrama se adresează unui nume concret, portretul realizat e mai mult psihologic.  Pentru destinatarul indicat la modul general ( unui actor, unui poet, unui regizor etc.) portretul realizat conduce spre caricatură, aici fiind mult mai evidente caracteristicile epigramei: Unui poet: „Foarte just, tu-n mod concret, / Depăşind toÅ£i scriitorii, / Nu te chinui ca poet… / ChinuieÅŸti doar cititorii.”; Unuia care ÅŸtie la perfecÅ£ie definiÅ£ia inteligenÅ£ei: „InteligenÅ£a, constat iar, / Când ne-o explici cu amănuntu’, / C-o ÅŸtii perfect pe dinafară… / Dar n-o posezi pe dinăuntru.”; Unui poet: „Are-un avantaj frumos / Căci dintre poeÅ£i, fireÅŸte, / Numai el e norocos, / Fiindcă nimeni nu-l citeÅŸte.”; Unui cronicar teatral: „Critic bun, când cronici face / În concepÅ£ie modernă, / Vede dincolo de scenă… / Dar nu vede ÅŸi dincoace.”; Unui actor: „CâÅ£iva i-au cam reproÅŸat / Că ÅŸi-a rostit prea-ncet rolul, / În schimb alÅ£ii-au remarcat / Că s-a auzit sufleorul.”

E bine să citim ÅŸi epigramele actorilor, aceÅŸti semeni ai noÅŸtri care nu fac personaje numai pe scenă ci ÅŸi în creaÅ£iile lor. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

ROÅžII CÄ‚UTATE LA EXPORT

RoÅŸii multe fel de fel,

Soiuri bune la tocană,

DânÅŸii vor, ÅŸi nu mă-nÅŸel,

Numai…RoÅŸia Montană! (GEORGE EFTIMIE)

 

CONSECVENŢĂ

Din vremea când trăia Neculce

Åži până azi, aÅŸa-i modelul,

Aleşii ne fac viaţa dulce

Ducându-ne…cu zăhărelul! (GEORGE EFTIMIE)

 

MOÅžTENIRE

Avem o ţară cu renume

Şi am munci s-o relansăm,

Dar ne-au plecat copiii-n lume

Şi n-avem cui s-o mai lăsăm! (GEORGE EFTIMIE)

 

INVITAÅ¢IE LA TURISM

Când oferta-i generoasă

E de-a dreptul imoral,

Să nu faci turism de masă

Într-un an electoral! (GEORGE EFTIMIE)

 

IDILÄ‚ COLHOZNICÄ‚ LA SECERIÅž 

(după V. Alecsandri)

Purtând barosul plin de rugină

Pe-un umăr sexy, provocator,

Rodica trece spre-a ei combină,

Secerătorii – spre crâÅŸma lor.(ION DIVIZA)

 

AGROTEHNICÄ‚ ÎN PARTIDUL BOLÅžEVIK 

Miciurin când i-a dovedit

Lui Lenin, cum rodește mărul,

Conducătorul  pleÈ™uvit

L-a pus să-i altoiască părul. (ION DIVIZA)

 

URMÂND „PORUNCA LENINISTÄ‚”    

ÎnÅ£eleaptă povaţă le daÅ£i

Celor tineri, mereu hămesiţi:

„ÎnvăţaÅ£i, învăţaÅ£i, învăţaÅ£i!”...

Că de lucru oricum nu găsiţi! (ION DIVIZA)

 

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Trebuie să-i dojenesc

Pentr-un obicei urât:

Limbi străine nu vorbesc...

Doar fac gât! (MIHAI HAIVAS)

 

DECLARAÈšIA SOÈšULUI LA DIVORÈš

Căsnicia n-a fost bună,

Ne-am certat câte-olecuță;

NeÈ™tiind să-i cânt în strună,

I-am mai tras la „muzicuță”! (MIHAI HAIVAS)

 

INEFICIENȚĂ MIORITICĂ

Despre noi, spun mulți străini

Că organizarea-i slabă:

Care-i treaba, știu puțini...

Cei mai mulÈ›i se bagă-n treabă! (MIHAI HAIVAS)

 

IZVORUL CREAÅ¢IEI

Spun vorbe tari ÅŸi bine coapte,

Pe cei ce nu mă cred adu-mi-i;

Femeia-i o minune-a lumii…

Pe lângă celelalte ÅŸapte. (VASILE LARCO)

 

UNEI FRIVOLE

N-am să fac pe avocatul

Dânsei, însă fapta-i clară;

Cum să „umble” cu tot satul,

Ce, mai sunt bărbaţi la ţară? (VASILE LARCO)

 

AVATAR MERCANTIL

Cândva, ÅŸi vestea e utilă,

Era minciuna de vânzare,

Dar la un preÅ£, să-i plângi de milă…

C-a procurat-o oriÅŸicare. (VASILE LARCO)

 

CARIERÄ‚

E necesar ÅŸi are rost

Să taci, ca să obţii un post,

Apoi mai toată viaţa ta

Să taci, ca să Å£i-l poÅ£i păstra… (GHEORGHE BÂLICI)

 

VERTICALITATE

În faÅ£a ÅŸefilor, o droaie,

Coloana mea de mândru dac

Cum ar putea să nu se-ndoaie,

Când e lipită de stomac?!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

ÎN HAITÄ‚

Ca lupii, mistuiţi de o nebună

Dorinţă de averi ameţitoare,

Aleşii nu mai urlă doar la lună,

Ci şi să aibă pensia mai mare! (VALENTIN DAVID)

 

DEMNITARII NOÅžTRI

Cu o mutră prefăcută,

Åži simbrii impertinente,

Nu se uită la o sută…

Åžpaga lor e în procente! (VALENTIN DAVID)

 

CINE FACE CIRC

De Stat ştiam că Circul este

Dar trecând neîncetat

Prin păcăleli, farse şi feste

Constat că circu-i de la Stat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DRAGOSTEA PENTRU LECTURÄ‚

Aş vrea-ntr-o viaţă viitoare,

Un melc să fiu, pe o potecă,

Să car în spate-o bibliotecă

Dar plină de bibliotecare.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

JOC DE CUVINTE

Când cobori nu poÈ›i să sui

Iar ardeiul nu-i mărar

Åži oricât ai crede, nu-i

Cartoforul, cărturar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

RUGÄ‚CIUNE

Coduri galbene de ploi,

Să le-opreşti cu-a Ta putere

Şi dă, Doamne, peste noi,

Cod de bune maniere. (GRIGORE COTUL)

 

COMPLEX PERIODIC

Un fluturaş mă caută lunar,

Se-aÅŸază bland în palma mea ridată,

Dar brusc eu îl ascund în buzunar,

Că mă jenez citind la “rest de plată” (GRIGORE COTUL)

 

FABRICA DE LIDERI

Unde-I lipsă de cultură

Se formează oameni duri,

Care n-au nicio măsură,

Când e vorba de măsuri. (GRIGORE COTUL)

 

UNDE DUCE DANSUL

La cunoscut la periniÅ£a –

Åži nu vă spun vorbe de clacă –

Atâta l-a-nvârtit leliÅ£a,

Că azi pe degete îl joacă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNOR FETE, IARNA

Toată ziua daţi din gură,

Vă plângeÅ£i că nu-i căldură,

Dart pe Facebook, de socoţi,

SunteÅ£i toate în chiloÅ£i. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA BLOC

Vecina mea, fără motive,

Face spectacol. Partituri:

Ba potpuriu de invective,

Ba recital de-njurături. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DEFINIÅ¢II ÎN P: PăpuÈ™arul

E actor lucrând cu toate

Cele fără de suflare;

CârcotaÈ™ii îl văd poate

Trăgând sforile, se pare! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN P: Probabilitate

Găselniță de unu fix

Numită și aproximare

Adeseori trasă din pix

Exact la calcule… eroare! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN P: Plugarul

Este omul de cultură

Ce îÈ™i face meseria

Fiind primul în măsură

De-a cânta cu ciocârlia! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

DEFINIÅ¢II ÎN P: Patrupedul

Scaun nu-i – patru picioare

Masa… tot patru deÈ›ine;

Nu-s; e un elefant se pare

Da… (dar trompa unde-o È›ine?...)! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

BALUL BOBOCILOR

DNA-ul e pe fază,

Dovedind a lui virtuţi

Toamna el organizează

Balul noilor corupţi! (VASILE MANOLE)

 

UNUI JUDECÄ‚TOR

Printre erori judiciare

Unele chiar sfidătoare,

Ajutat de-un grefier,

Iată are…cazier. (VASILE MANOLE)

 

UNUI JUNE

E mare cuceritor

 Însă de-un lucru se teme,

Nu c-ar agăța ușor,

Ci, că "termină" devreme! (MAX OPAIŢ)

 

REGLARE DE CONTURI

 Politicieni cu "mască",

Tot adulmecând un "os",

Uneori, mai ies din gașcă,

AjutaÈ›i cu-n È™ut în...dos!(MAX OPAIÅ¢)

 

SURPRIZA

De mult timp, dânsul dorea

Să-i spună că o adoră;

A tot încercat, dar ea

Nu i-a spus că e ... minoră!(MAX OPAIŢ)

 

UNOR EPIGONI POLITICI

Se întrec în declaraÈ›ii.

Stând în " cuibul lor de barză",

Copiază de la alții,

Dar ce fac ei tot…e varză! (MAX OPAIÅ¢)

 

PERDANT ÎN ALEGERI, IGOR DODON ÎI ÎNDEAMNÄ‚ PE
 BASARABENI SÄ‚ BEA
ÎnecaÈ›i-vă amarul,
UmpleÈ›i cât mai des paharul;
O muiere ne-a bătut,
Dați-i și ei de băut. (DUMITRU BUJDOIU)


CE NE MAI ADUCE MOȘ NICULAE ?
Incompetență, prostie,
Lăcomie și hoție,
Mincinoși, corupți, penali;
Analfabeți funcționali. (DUMITRU BUJDOIU)
 

ANAF A INTRAT ÎN TERENUL FRF
Să vezi meciul dracului,
La sfârÈ™itul anului;
Fiscul nu e de driblat,
Au toți morcovul băgat. (DUMITRU BUJDOIU)

DOUÄ‚ BLONDE CUMPÄ‚RÄ‚ CASTRAVEÈšI
Prima, mici și-a căutat,
Cealaltă, cât un ciocan;
- Io-i bag în borcan, la murat,
- Și io-i bag, dar nu-n borcan. (DUMITRU BUJDOIU)

BEÈšIVI ÎMPLETICINDU-SE
- Aolică, frații mei,
Bine zis-a Galilei,
Că pământul se suceÈ™te,
D-aia, hâc, ne ameÈ›eÈ™te. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CUM SE COMPLETEAZÄ‚ D.S.P.-urile    

Cum să nu plece tinerii din țară,

Să exultăm  de viaÈ›a-ne buiastră,

Cât timp o dansatoare de la bară

Gestionează sănătatea noastră? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PE VIITOAREA CENTURÄ‚ A BACÄ‚ULUI  

Fast cochet de biciclete

Pe-un tronson  crestat cu zgură.

Moș Licoare, bun de gură:

„Cutre-avem. N-avem centură!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU) 

 

NICIODATÄ‚ SÄ‚ NU TE DAI MAI HÂTRU

DECÂT EÅžTI    

C-o fărâmă de latină

Ai dat cu oiștea-n gard.

Nu-i mai bine în română

Fără fumuri, fără fard? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)  

 

PRAF ÎN OCHI?  

Europa-i face plinul,

Impunându-i sancÈ›iuni.

Putin sare cu vaccinul

„Sputnik-5”: „Face minuni!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)  

 

TESTE POZITIVE DUBIOASE   

Teste PSR, anșoa

Din Kurile-n Dardanele,

Curtea de Apel Lisboa*

A făcut pípi pe ele. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž) 

_____________________________

*Lisboa (portug.) - (din) Lisabona.

 

UN LIKE DE PE FACEBOOK-ul  PAPEI  CÄ‚TRE

UN MODEL BRAZILIAN ÎMBRÄ‚CAT SUMAR   

Papa Fráncisc, ni se spune,

Singur n-ar gerá profilul.

O-ntrebare,-atunci, se pune:

Cine i-a băgat fitilul?  (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

PUTEREA RÄ‚SPUNDE ACUZAÅ¢IILOR OPOZIÅ¢IEI

La acuza fitilistă

Șefii sar cu antidotul:

„Pentru voi vaccin există:

Cel mai bun din lume: votul!” (NICOLAE MÄ‚TCAÅž) 

 

CE MI-E VODÄ‚ PAPURÄ‚,

CE MI-E SPARANGHEL    

De la Vodă Papură

Pân-la Sparanghél

Nu-i decât o tápură-n

Placa de oÈ›el. (LERU CICOARE) 

 

NIÅžTE CETÄ‚Å¢ENI RUÅžI  AU BÄ‚UT DETERGENTUL 

PENTRU A SE APÄ‚RA DE SARS-CoV-2

Ce să piardă ei momentul,

Să provoace cataclismul,

Când pot bea tot detergentul,

Curățându-È™i organismul?! (LERU CICOARE)

 

„ATOTTÄ‚MÄ‚DUITORUL”  REDEMSIVIR  

Cum sunau toți din talangă

C-au găsit un panaceu,

Când, de fapt, e un drajeu,

Sfârâiac de-al lui moÈ™ Creangă! (LERU CICOARE)

 

ÈšAP ISPÄ‚ÅžITOR   

Dacă locuri n-au ATI-știi,

Dacă criză-n țară e,

Vinovați sunt pesediștii

Și-i de vină PSD. (LERU CICOARE)

 

C-O EPIGRAMÄ‚ SUNT DATOR?

C-o epigramă sunt dator?

N-o am la mine ÅŸi sunt trist…

Dacă e greu să fii actor,

E ÅŸi mai greu…epigramist!  (LUDOVIC ANTAL)

 

ACTRIÅ¢EI R. B. CARE A JUCAT ROLUL LUI

DECEBAL DIN PIESA „TITANIC VALS”

Uluit de întâmplare

Zice-un spectator din stal:

„Uite, măi, ce Å£âÅ£iÅŸoare

I-au crescut lui Decebal!” (PAUL ANTONIU)

 

UNUI NECINSTIT

I-ar prii nămolul,

Chiar şi băi de soare,

Însă lui controlul

I-a prescris răcoare! (ION ARCUDEANU)