O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Actoria, ca o profesie plină de încărcătură spirituală, pune în fața noastră  actorul despre care George Călinescu spunea că „…e un mim superior, un schimbător de măşti. Meseria lui constituie un sacrificiu în favoarea rolului  şi în paguba originalităţii lui creatoare”. Nu sunt puţini actorii  care, ieşind din personaj,  simt nevoia să-şi manifeste şi altfel creativitatea artistică, fiindcă, spunea Novalis,  „actorul este un instrument plastic şi poetic”.  Pe această logică, nici epigrama n-a fost ocolită. Au scris epigrame Radu Beligan,  Ştefan Ciubotăraşu,  Mihai Codreanu, Nicolae Gărdescu, Paul Lavric, Ion Arcudeanu, Ludovic Antal, Ernest Maftei, Horaţiu Mălăele, Constantin Tănase, Yarodara Nigrim, Sanda Toma, Dionisie Vitcu  şi mulţi alţii pe care îi puteţi găsi în miniantologia  „Actorul şi epigrama” (1914) realizată de un alt actor, George Drăghescu. Reţin din volumul  amintit două astfel de creaţii: Radu Beligan dedică o epigramă lui Mircea Ionescu Quintus („Richard dă, în plină dramă, / Un regat pentru un cal, / Quintus, pentru-o epigramă, / Dă Partidul Liberal.”), iar actorul Dionisie Vitcu, botoşănean la origini, dedică o epigramă „unui făcător de zgomote” („Nici nu stă şi nici nu face, / Nici nu zice, nici nu tace, / Totu-i putred, totul doare, / Mârâie…că-s pete-n soare.”).   Numelor menţionate şi prezente în cartea amintită se  adaugă şi cel al actorului  George Lungoci, autorul cărţii în discuţie azi: „Epigrame din lumea teatrală” (Editura „Facla”, Timişoara, 1979, prefaţa: Şerban Cioculescu). Oltean din Gorj, George Lungoci a fost actor la Teatrul Naţional din Timişoara. În timpul liber s-a ocupat şi de epigramă, fiind şi membru al cenaclului „Ridendo”.  Este perceput ca un epigramist dominat de gingăşie morală, Şerban Cioculescu remarcând că „n-a scris nici un epitaf, fiindcă funcţia de cioclu îi repugnă”.

N-a scris epitafuri, dar întreaga carte  pare a fi una de madrigaluri.  Creaţiile lui George Lungoci se apropie perfect de această specie înrudită cu epigrama, ele respectând caracteristicile de bază impuse încă din anii 30 ai secolului trecut de A. C. Calotescu-Neicu şi N. Crevedia în antologia   din 1933: „Madrigalul e un catren ca să zicem aşa de onoare, ce se depune ca un omagiu la adresa cuiva. E de natură esenţial lirică şi chiar când încearcă să înţepe, ghimpii aluziei, ai dojanei, rămân sub greutatea petalelor parfumate şi culorilor ce-i acoperă”.

Deşi la originea sa madrigalul  era un mod de a exprima sentimente delicate şi aprecieri galante doar unei femei, cu timpul aria sa de acoperire a fost extinsă şi altor obiective. Epigramele lui George Lungoci, prin spiritul şi delicateţea care le caracterizează, în mare parte conduc spre tonuri madrigaliene, fiind un fel de poeme scurte: Actriţei Margareta Pogonat: „Când actriţa e vedetă, / De o distincţie rară, / Este-n teatru primăvară / C-o singură…Margaretă.”; Actorului Eugen Cristea: „Colegul meu Eugen / Excelează-n orice gen, / Se zvoneşte că-i divin / Chiar şi-n genul…feminin.”; Actorului Victor Odillo Cimbru:  „Piper, sare, la talent / Dau bun gust şi echilibru / Dar când n-ai alt condiment / La nevoie-i bun şi Cimbru.”;  Actorului Cornel Vulpe care m-a rugat insistent să-i fac o epigramă: „Demn am fost şi demn rămân, / Nu aş vrea să mă inculpe / Lumea că-s copoi bătrân / Şi mă lupt cu-o biată Vulpe.”; Actorului Eugen Tănase care, după ce s-a mutat prin mai multe teatre, a revenit în teatrul de unde a plecat: „Ca să tragi nişte foloase / Tu ai demonstrat cât patru / Că, mergând din teatru-n teatru, / N-ai rămas de lemn…Tănase.”;  Criticului teatral Valentin Silvestru pentru cartea sa „Caligrafii pe cortină”: Cunoscut vrând să devină / Publicului, s-a gândit / Să scrie şi pe cortină… / Poate-aşa va fi citit.”; Artistei emerite Marietta Sadova după realizarea monumentalului spectacol „Apus de soare”:  „S-a înălţat distinsa stea / Prin arta-i strălucitoare, / Dăruind lumina sa / Marelui…APUS DE SOARE.” ; Criticului Alexandru Piru: „În tot ce proliferează / Doar un adevăr există: / Unde Piru se-adaptează / Florile puţin rezistă.”

De observat la George Lungoci  şi măiestria în realizarea  portretelor celor vizaţi de ochiul său spiritual.  Cuvintele selectate, rimele alese, cu o prozodie aproape de perfecţiune, surprinde  perfect caracterul personajelor portretizate. Când epigrama se adresează unui nume concret, portretul realizat e mai mult psihologic.  Pentru destinatarul indicat la modul general ( unui actor, unui poet, unui regizor etc.) portretul realizat conduce spre caricatură, aici fiind mult mai evidente caracteristicile epigramei: Unui poet: „Foarte just, tu-n mod concret, / Depăşind toţi scriitorii, / Nu te chinui ca poet… / Chinuieşti doar cititorii.”; Unuia care ştie la perfecţie definiţia inteligenţei: „Inteligenţa, constat iar, / Când ne-o explici cu amănuntu’, / C-o ştii perfect pe dinafară… / Dar n-o posezi pe dinăuntru.”; Unui poet: „Are-un avantaj frumos / Căci dintre poeţi, fireşte, / Numai el e norocos, / Fiindcă nimeni nu-l citeşte.”; Unui cronicar teatral: „Critic bun, când cronici face / În concepţie modernă, / Vede dincolo de scenă… / Dar nu vede şi dincoace.”; Unui actor: „Câţiva i-au cam reproşat / Că şi-a rostit prea-ncet rolul, / În schimb alţii-au remarcat / Că s-a auzit sufleorul.”

E bine să citim şi epigramele actorilor, aceşti semeni ai noştri care nu fac personaje numai pe scenă ci şi în creaţiile lor. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

ROŞII CĂUTATE LA EXPORT

Roşii multe fel de fel,

Soiuri bune la tocană,

Dânşii vor, şi nu mă-nşel,

Numai…Roşia Montană! (GEORGE EFTIMIE)

 

CONSECVENŢĂ

Din vremea când trăia Neculce

Şi până azi, aşa-i modelul,

Aleşii ne fac viaţa dulce

Ducându-ne…cu zăhărelul! (GEORGE EFTIMIE)

 

MOŞTENIRE

Avem o ţară cu renume

Şi am munci s-o relansăm,

Dar ne-au plecat copiii-n lume

Şi n-avem cui s-o mai lăsăm! (GEORGE EFTIMIE)

 

INVITAŢIE LA TURISM

Când oferta-i generoasă

E de-a dreptul imoral,

Să nu faci turism de masă

Într-un an electoral! (GEORGE EFTIMIE)

 

IDILĂ COLHOZNICĂ LA SECERIŞ 

(după V. Alecsandri)

Purtând barosul plin de rugină

Pe-un umăr sexy, provocator,

Rodica trece spre-a ei combină,

Secerătorii – spre crâşma lor.(ION DIVIZA)

 

AGROTEHNICĂ ÎN PARTIDUL BOLŞEVIK 

Miciurin când i-a dovedit

Lui Lenin, cum rodește mărul,

Conducătorul  pleșuvit

L-a pus să-i altoiască părul. (ION DIVIZA)

 

URMÂND „PORUNCA LENINISTĂ”    

Înţeleaptă povaţă le daţi

Celor tineri, mereu hămesiţi:

„Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”...

Că de lucru oricum nu găsiţi! (ION DIVIZA)

 

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Trebuie să-i dojenesc

Pentr-un obicei urât:

Limbi străine nu vorbesc...

Doar fac gât! (MIHAI HAIVAS)

 

DECLARAȚIA SOȚULUI LA DIVORȚ

Căsnicia n-a fost bună,

Ne-am certat câte-olecuță;

Neștiind să-i cânt în strună,

I-am mai tras la „muzicuță”! (MIHAI HAIVAS)

 

INEFICIENȚĂ MIORITICĂ

Despre noi, spun mulți străini

Că organizarea-i slabă:

Care-i treaba, știu puțini...

Cei mai mulți se bagă-n treabă! (MIHAI HAIVAS)

 

IZVORUL CREAŢIEI

Spun vorbe tari şi bine coapte,

Pe cei ce nu mă cred adu-mi-i;

Femeia-i o minune-a lumii…

Pe lângă celelalte şapte. (VASILE LARCO)

 

UNEI FRIVOLE

N-am să fac pe avocatul

Dânsei, însă fapta-i clară;

Cum să „umble” cu tot satul,

Ce, mai sunt bărbaţi la ţară? (VASILE LARCO)

 

AVATAR MERCANTIL

Cândva, şi vestea e utilă,

Era minciuna de vânzare,

Dar la un preţ, să-i plângi de milă…

C-a procurat-o orişicare. (VASILE LARCO)

 

CARIERĂ

E necesar şi are rost

Să taci, ca să obţii un post,

Apoi mai toată viaţa ta

Să taci, ca să ţi-l poţi păstra… (GHEORGHE BÂLICI)

 

VERTICALITATE

În faţa şefilor, o droaie,

Coloana mea de mândru dac

Cum ar putea să nu se-ndoaie,

Când e lipită de stomac?!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

ÎN HAITĂ

Ca lupii, mistuiţi de o nebună

Dorinţă de averi ameţitoare,

Aleşii nu mai urlă doar la lună,

Ci şi să aibă pensia mai mare! (VALENTIN DAVID)

 

DEMNITARII NOŞTRI

Cu o mutră prefăcută,

Şi simbrii impertinente,

Nu se uită la o sută…

Şpaga lor e în procente! (VALENTIN DAVID)

 

CINE FACE CIRC

De Stat ştiam că Circul este

Dar trecând neîncetat

Prin păcăleli, farse şi feste

Constat că circu-i de la Stat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DRAGOSTEA PENTRU LECTURĂ

Aş vrea-ntr-o viaţă viitoare,

Un melc să fiu, pe o potecă,

Să car în spate-o bibliotecă

Dar plină de bibliotecare.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

JOC DE CUVINTE

Când cobori nu poți să sui

Iar ardeiul nu-i mărar

Şi oricât ai crede, nu-i

Cartoforul, cărturar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

RUGĂCIUNE

Coduri galbene de ploi,

Să le-opreşti cu-a Ta putere

Şi dă, Doamne, peste noi,

Cod de bune maniere. (GRIGORE COTUL)

 

COMPLEX PERIODIC

Un fluturaş mă caută lunar,

Se-aşază bland în palma mea ridată,

Dar brusc eu îl ascund în buzunar,

Că mă jenez citind la “rest de plată” (GRIGORE COTUL)

 

FABRICA DE LIDERI

Unde-I lipsă de cultură

Se formează oameni duri,

Care n-au nicio măsură,

Când e vorba de măsuri. (GRIGORE COTUL)

 

UNDE DUCE DANSUL

La cunoscut la periniţa –

Şi nu vă spun vorbe de clacă –

Atâta l-a-nvârtit leliţa,

Că azi pe degete îl joacă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNOR FETE, IARNA

Toată ziua daţi din gură,

Vă plângeţi că nu-i căldură,

Dart pe Facebook, de socoţi,

Sunteţi toate în chiloţi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA BLOC

Vecina mea, fără motive,

Face spectacol. Partituri:

Ba potpuriu de invective,

Ba recital de-njurături. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DEFINIŢII ÎN P: Păpușarul

E actor lucrând cu toate

Cele fără de suflare;

Cârcotașii îl văd poate

Trăgând sforile, se pare! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN P: Probabilitate

Găselniță de unu fix

Numită și aproximare

Adeseori trasă din pix

Exact la calcule… eroare! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN P: Plugarul

Este omul de cultură

Ce își face meseria

Fiind primul în măsură

De-a cânta cu ciocârlia! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN P: Patrupedul

Scaun nu-i – patru picioare

Masa… tot patru deține;

Nu-s; e un elefant se pare

Da… (dar trompa unde-o ține?...)! (GHEORGHE GURĂU)

 

BALUL BOBOCILOR

DNA-ul e pe fază,

Dovedind a lui virtuţi

Toamna el organizează

Balul noilor corupţi! (VASILE MANOLE)

 

UNUI JUDECĂTOR

Printre erori judiciare

Unele chiar sfidătoare,

Ajutat de-un grefier,

Iată are…cazier. (VASILE MANOLE)

 

UNUI JUNE

E mare cuceritor

 Însă de-un lucru se teme,

Nu c-ar agăța ușor,

Ci, că "termină" devreme! (MAX OPAIŢ)

 

REGLARE DE CONTURI

 Politicieni cu "mască",

Tot adulmecând un "os",

Uneori, mai ies din gașcă,

Ajutați cu-n șut în...dos!(MAX OPAIŢ)

 

SURPRIZA

De mult timp, dânsul dorea

Să-i spună că o adoră;

A tot încercat, dar ea

Nu i-a spus că e ... minoră!(MAX OPAIŢ)

 

UNOR EPIGONI POLITICI

Se întrec în declarații.

Stând în " cuibul lor de barză",

Copiază de la alții,

Dar ce fac ei tot…e varză! (MAX OPAIŢ)

 

PERDANT ÎN ALEGERI, IGOR DODON ÎI ÎNDEAMNĂ PE
 BASARABENI SĂ BEA
Înecați-vă amarul,
Umpleți cât mai des paharul;
O muiere ne-a bătut,
Dați-i și ei de băut. (DUMITRU BUJDOIU)


CE NE MAI ADUCE MOȘ NICULAE ?
Incompetență, prostie,
Lăcomie și hoție,
Mincinoși, corupți, penali;
Analfabeți funcționali. (DUMITRU BUJDOIU)
 

ANAF A INTRAT ÎN TERENUL FRF
Să vezi meciul dracului,
La sfârșitul anului;
Fiscul nu e de driblat,
Au toți morcovul băgat. (DUMITRU BUJDOIU)

DOUĂ BLONDE CUMPĂRĂ CASTRAVEȚI
Prima, mici și-a căutat,
Cealaltă, cât un ciocan;
- Io-i bag în borcan, la murat,
- Și io-i bag, dar nu-n borcan. (DUMITRU BUJDOIU)

BEȚIVI ÎMPLETICINDU-SE
- Aolică, frații mei,
Bine zis-a Galilei,
Că pământul se sucește,
D-aia, hâc, ne amețește. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CUM SE COMPLETEAZĂ D.S.P.-urile    

Cum să nu plece tinerii din țară,

Să exultăm  de viața-ne buiastră,

Cât timp o dansatoare de la bară

Gestionează sănătatea noastră? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PE VIITOAREA CENTURĂ A BACĂULUI  

Fast cochet de biciclete

Pe-un tronson  crestat cu zgură.

Moș Licoare, bun de gură:

„Cutre-avem. N-avem centură!” (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

NICIODATĂ SĂ NU TE DAI MAI HÂTRU

DECÂT EŞTI    

C-o fărâmă de latină

Ai dat cu oiștea-n gard.

Nu-i mai bine în română

Fără fumuri, fără fard? (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

PRAF ÎN OCHI?  

Europa-i face plinul,

Impunându-i sancțiuni.

Putin sare cu vaccinul

„Sputnik-5”: „Face minuni!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

TESTE POZITIVE DUBIOASE   

Teste PSR, anșoa

Din Kurile-n Dardanele,

Curtea de Apel Lisboa*

A făcut pípi pe ele. (NICOLAE MĂTCAŞ) 

_____________________________

*Lisboa (portug.) - (din) Lisabona.

 

UN LIKE DE PE FACEBOOK-ul  PAPEI  CĂTRE

UN MODEL BRAZILIAN ÎMBRĂCAT SUMAR   

Papa Fráncisc, ni se spune,

Singur n-ar gerá profilul.

O-ntrebare,-atunci, se pune:

Cine i-a băgat fitilul?  (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PUTEREA RĂSPUNDE ACUZAŢIILOR OPOZIŢIEI

La acuza fitilistă

Șefii sar cu antidotul:

„Pentru voi vaccin există:

Cel mai bun din lume: votul!” (NICOLAE MĂTCAŞ) 

 

CE MI-E VODĂ PAPURĂ,

CE MI-E SPARANGHEL    

De la Vodă Papură

Pân-la Sparanghél

Nu-i decât o tápură-n

Placa de oțel. (LERU CICOARE) 

 

NIŞTE CETĂŢENI RUŞI  AU BĂUT DETERGENTUL 

PENTRU A SE APĂRA DE SARS-CoV-2

Ce să piardă ei momentul,

Să provoace cataclismul,

Când pot bea tot detergentul,

Curățându-și organismul?! (LERU CICOARE)

 

„ATOTTĂMĂDUITORUL”  REDEMSIVIR  

Cum sunau toți din talangă

C-au găsit un panaceu,

Când, de fapt, e un drajeu,

Sfârâiac de-al lui moș Creangă! (LERU CICOARE)

 

ȚAP ISPĂŞITOR   

Dacă locuri n-au ATI-știi,

Dacă criză-n țară e,

Vinovați sunt pesediștii

Și-i de vină PSD. (LERU CICOARE)

 

C-O EPIGRAMĂ SUNT DATOR?

C-o epigramă sunt dator?

N-o am la mine şi sunt trist…

Dacă e greu să fii actor,

E şi mai greu…epigramist!  (LUDOVIC ANTAL)

 

ACTRIŢEI R. B. CARE A JUCAT ROLUL LUI

DECEBAL DIN PIESA „TITANIC VALS”

Uluit de întâmplare

Zice-un spectator din stal:

„Uite, măi, ce ţâţişoare

I-au crescut lui Decebal!” (PAUL ANTONIU)

 

UNUI NECINSTIT

I-ar prii nămolul,

Chiar şi băi de soare,

Însă lui controlul

I-a prescris răcoare! (ION ARCUDEANU)