IOAN TICALO
Prea Cucerniciile Voastre,
Îndoliată familie,
Stimați profesori de matematică,
Îndurerată asistență,
Aceasta a făcut profesorul Ioan Țicalo timp de peste 40 de ani. Prin harul cu care l-a binecuvântat Dumnezeu, a ridicat predatul la rang de artă și a oferit valoare matematicii în fața elevilor.
Sunt aici prezent în calitate de membru al comunității matematice, dar și în calitate de elev al domnului profesor. Spun elev, și nu fost elev, pentru că nu voi înceta vreodată să învăț din exemplul domniei sale.
În calitate de membru al Societății de Științe Matematice, domnul profesor a desfășurat o bogată activitate, putând fi considerat un "apostol" modern al matematicii. A pus tot ce avea mai bun în el în slujba matematicii; a predat, a pregătit elevi pentru admiteri și pentru toate fazele olimpiadelor de matematică. Nenumărați sunt olimpicii domniei sale. De asemenea, din 1989 este autor de manuale și culegeri de matematică pentru învățământul preuniversitar, împreună cu profesorul Artur Bălăucă. Au scris împreună peste 70 de cărți, care sunt considerate și acum printre cele mai bune din țară. Teza domniei sale pentru obținerea gradului didactic întâi a fost cea mai bună lucrare condusă de marele profesor Dan Brânzei, care îl aprecia în mod deosebit pe domnul Țicalo.
Merită să reamintim acum că domnul profesor a fost șeful de promoție al Facultății de Matematică din Iași în anul 1968. Pe lângă satisfacția venită din zâmbetele tuturor celor care i-au fost elevi, domnul profesor a primit în anul 2004 Ordinul "Meritul pentru învățământ" în gradul de Ofițer din partea Președintelui României. De asemenea, în luna decembrie a anului 2012, domnului profesor i s-a oferit o distincție și un trofeu pentru contribuția deosebită adusă la dezvoltarea și promovarea învățământului matematic botoșănean, simbol din partea Societății de Științe Matematice din România, din prezidiu făcând parte academicienii Solomon Marcus și Radu Miron.
Trecând la cea de-a doua calitate pentru care ma aflu aici, și anume cea de elev al domniei sale, pot doar înclina capul și dori oricărui copil din România să aibă un așa profesor.
Pedagog desăvârșit, profesor exigent și un făuritor de iubitori de matematică. Ne-a făcut să iubim matematica și să îi înțelegem rostul ei în viață. Ne-a insuflat o gândire logică și consistentă. Rigoarea era un atu al domniei sale. Instrumentele de geometrie, caietele de teme, de clasă, de suplimentar, definițiile și teoremele, tabla ștearsă impecabil, lecțiile de geometrie, poveștile de viață, stiloul cu cerneală roșie, pregătirile de sâmbătă, toate făceau parte cu grijă dintr-un plan: acela de a ne face Oameni. Verticali, corecți și organizați.
Personal, domnul profesor mi-a marcat viața. Dacă în clasele a V-a și a VI-a treceam de la literatură la istorie și invers, geometria pe care mi-a predat-o în clasa a VII-a mi-a schimbat viața. Deși îmi spunea că ar trebui să devin un inginer sau arhitect, pentru a avea un trai mai bun, știam că se bucura pentru drumul ales de mine. În clasa a VIII-a, când mi s-a publicat prima problemă într-o revistă de matematică, a intrat în clasă zâmbind și nici nu a apucat să pună catalogul pe catedră și a zis: "Negrescu, dă carnetul!". L-am simțit fericit. Se bucura de realizările noastre.
Acestea sunt amintiri pe nimeni nu ni le va lua vreodată.
A fost o onoare și o bucurie să vă fi avut profesor, domnule Țicalo!
În aceste clipe de adâncă mâhnire, suntem alături de familia îndurerată și o asigurăm că profesorul Ioan Țicalo nu a murit, ci va trăi veșnic în inimile elevilor săi!
Dumnezeu să vă ierte, domnule profesor!
Elev al Magistrului,
Asist. univ. Alexandru Negrescu