O "vacanţă" neplătită timp de zece zile pe an pentru angajaţii din sistemul public ar putea fi una dintre cele mai simple metode la care statul ar putea recurge pentru a reduce cheltuielile cu personalul bugetar, fără a genera efecte negative profunde nici în plan economic, nici în plan social, apreciază analiştii şi managerii din sistemul privat chestionaţi ieri de Business Standard.

În încercarea de a reduce cheltuielile, Guvernul a analizat până acum două variante: reducerea cu 20% a salariilor, ceea ce, potrivit unor calcule, echivalează cu economii de două miliarde de euro în 2009, sau concedierea a 20% dintre angajaţii sectorului bugetar, variantă având consecinţe negative majore în plan economic.

Întrucât memorandumul România-Comisia Europeană spune că "măsurile de ajustare a cheltuielilor salariale trebuie să conducă la o reducere nominală de cel puţin 4% a cheltuielilor salariale, faţă de nivelul anului 2008", fără a puncta un anume mecanism de reducere, Business Standard a făcut următorul calcul.

Dintre cele 52 de săptămâni plătite ale anului, patru procente reprezintă două săptămâni. Altfel spus, pentru a atinge nivelul economiei cerute, angajaţii de la stat ar trebui să nu fie plătiţi zece zile în 2009. Mecanismul a fost practicat cu succes în perioade de criză în alte state, precum Portugalia sau Franţa, dar şi de companii private cu sute de mii de angajaţi, precum British Airways.

"Este o măsură temporară, care afectează doar veniturile personalului, fără a afecta nivelul de salarizare", explică fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu.

"Măsura ar crea o stare de siguranţă oamenilor din sistemul de stat. Mai important însă este faptul că printr-o astfel de decizie se vor evita efectele perverse pe care le-ar avea intrarea în şomaj a 20% din personal, precum scăderea drastică a consumului, cu impact asupra veniturilor din TVA, creşterea restanţelor la credite sau la facturile de utilităţi", apreciază, la rândul său, prof. Mircea Coşea.

O măsură similară care ia în calcul o zi mai scurtă de lucru şi nu o vacanţă neplătită au propus ieri, la întâlnirea cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, şi reprezentanţii Cartel Alfa.

Analistul financiar Bogdan Baltazar crede însă că România trebuie să-şi asume o reducere cu 20% a numărului de angajaţi, pe care o consideră drept "măsură vitală".

Managerii chestionaţi ieri de ­Business Standard sunt şi ei de acord că adoptarea unei astfel de măsuri este cu mult mai bună decât lipsa completă de reacţie a statului, dar spun că deciziile trebuie să ţină cont de calcule corecte şi aplicate corespunzător fiecărui sector.

"În opinia mea, reducerea timpului de lucru ar fi o măsură potrivită, cu condiţia să fie opţională, şi, de asemenea, cred că pensionarea anticipată ar fi o măsură eficientă în sectorul bugetar. În ceea ce priveşte reducerea de personal, cred că ar trebui aplicată în ultimă instanţă", spune Vlad Bog, organizational capability development manager în cadrul companiei Coca-Cola.

"Este nevoie de un proiect de restructurare a angajaţilor de la stat. Putem să luăm ca exemplu modelul german, de pildă, şi să transferăm personalul din institu­ţiile unde există excedent în instituţiile statului care au deficit de oameni. Totodată, dacă programul zilnic s-ar diminua la şase ore, Guvernul ar putea opera reduceri de salarii, putând astfel să reducă cheltuielile cu angajaţii statului", a declarat pentru Business Standard vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, ieri, la ieşirea de la discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional.

Dumitru Costin, preşedintele BNS, a precizat pentru Business Standard că alte variante de reducere a cheltuielilor ar fi chiar trimiterea în vacante neplatite câte zece zile pe an a personalului bugetar sau armonizarea numărului de posturi cu numãrul de angajaţi.

Sursa:Standard.ro