La începutul lunii mai a. c., la Oradea au avut loc ConferinÅ£ele „Dilemei vechi”. Tema aleasă a fost “Comedia lumii”, pusă sub semnul unui citat din La Bruyere: “Lumea este o tragedie pentru cel care simte ÅŸi o comedie pentru cel care gândeÅŸte”. Pentru că ÅŸi epigramistul aÅŸezat, adică cel care vrea să facă o analiză a lumii înconjurătoare ÅŸi nu are ca scop doar participarea la concursuri de profil, regăsindu-se cu asupra de măsură în acest citat, am găsit de cuviinţă că n-ar fi rău să prezint ce s-a discutat acolo.
Trebuie să precizez că n-am fost la faÅ£a locului, dar am citit atent dosarul conferinÅ£ei prezentat în “Dilema veche” nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022. Sever Voinescu, organizatorul conferinÅ£elor, pune comedia în alternanţă cu tragedia: “Fideli spiritului revistei noastre, credem că marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înlesnite ÅŸi nici respectate dacă uităm că tragedia merge la braÅ£ cu comedia prin lumea oamenilor.”
Prima conferință a fost susÈ›inută de Daniel David, profesor de psihologie È™i rector al Universității „BabeÈ™-Bolyai” din Cluj-Napoca. Convins fiind că umorul poate fi antrenat ÅŸi, în final, oricine poate să aibă umor, îÅŸi începe discursul printr-o definiÅ£ie a umorului: „Un termen care descrie anumite modificări: 1. la nivel subiectiv (adică ce simÅ£im ca stare emoÅ£ională pozitivă); 2. la nivel cognitiv (adică modul în care procesăm informaÅ£ia); 3. la nivel comportamental (adică ceea ce facem); 4. la nivel biologic.” Continuă Daniel David: „Deci vorbim în cazul umorului despre o stare emoÅ£ională pozitivă declanÅŸată de faptul recunoaÅŸterii unei discrepanÅ£e, a unei incongruenÅ£e între ce ne-am aÅŸteptat să se întâmple ÅŸi ceea ce s-a întâmplat. Această discrepanţă este o componentă fundamentală a umorului. Este esenÅ£ial ca această incongruenţă să fie surprinzătoare, pentru că este foarte posibil să ne apară incongruenÅ£e care nu sunt surprinzătoare.” Mai pe scurt, umorul poate fi definit astfel: „o reacÅ£ie emoÅ£ională pozitivă la o incongruenţă neaÅŸteptată”. Din perspectivă psihologică, distinsul profesor clujean enumeră patru categorii de umor: 1. DE AFILIERE – „un umor care ne ajută să ne relaÅ£ionăm între noi ÅŸi care întăreÅŸte relaÅ£iile sociale”; 2. DE AUTODEZVOLTARE (self-enhancing) – „ideea acestui tip de umor este că atunci când ne confruntăm cu situaÅ£ii de viaţă complicate, negative, pe care nu le putem controla, încercăm să le punem într-o ecuaÅ£ie comică pentru a putea să le facem faţă”; 3. AUTOIRONIC (self-defeating) – „gluma se focalizează pe propria persoană”; 4. AGRESIV (în diferite grade) – „cultivă ironia, ca la umorul autoironic, doar că aceasta se focalizează nu pe propria persoană, ci pe ceilalÅ£i.”
Fiecare epigramist se poate încadra unei categorii de umor sau, după cum acceptă psihologia, unor combinaÅ£ii din cele patru.
După ce răspunde la întrebări precum „ la ce foloseÅŸte umorul?” sau „cum apare umorul?”, discursul trece la umorul specific unor naÅ£iuni, fiind vorba aici despre zona psihologiei interculturale. ReÅ£inem punctul de vedere despre umorul la români: „Noi, românii, suntem o societate de tip colectivist, cu o concentrare mare a puterii. Pentru că n-am găsit studii care să măsoare umorul la români, dar generalizând de la celelalte studii cu profil similar nouă, pot spune că în ţările cu colectivism puternic ÅŸi concentrare a puterii, cum este Å£ara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de AUTOIRONIE. Suntem buni la autoironie. În acelaÅŸi timp, ce e foarte interesant este că perioada comunismului ne-a antrenat umorul de self-enhancing, de autoajutorare, de autodezvoltare.”
Concluzia care vine din partea psihologiei este că „umorul poate să fie antrenat ÅŸi, în final, oricine poate să aibă umor”.
Criticul literar Adriana BabeÅ£i, profesor de literatură la Universitatea de Vest din TimiÅŸoara ÅŸi la Universitatea din BucureÅŸti, având ca temă „Despre râsu` - plânsu` lumii noastre”, a luat ca Å£intă Europa Centrală. Din experienÅ£ele trăite „pe propria piele” a dobândit nouă adevăruri despre acest topos: 1. „este o regiune a continentului care poate fi cucerită oricând ÅŸi pornind din orice punct cardinal”; 2. „este locuită de central-europeni, dar pe teritoriile ei staÅ£ionează deseori unităţi ale armatelor străine”; 3. „un central-european este deosebit de sensibil la problema originii ÅŸi a naÅ£ionalităţii lui”; 4. „un central european, în concordanţă cu un anumit algoritm istoric, este ocupat la intervale regulate, ba, se poate spune, chiar violat sistematic”; 5. „din cauza asta, un central-european simte o aplecare mai mare înspre anxietate ÅŸi paranoia, decât un necentral-european”; 6. „identitatea băştinaÅŸilor central-europeni a fost în ultimii 70 – 80 de ani sistematic lezată”; 7. „în ultima vreme, Europa Centrală este formată din niÅŸte state mici ÅŸi de aceea oamenii de aici suferă mai tare de claustrofobie decât alÅ£ii”; 8. „aceste stătuleÅ£e sunt sărace”; 9. „ÅŸi un central-european ar vrea să fie norocos, bogat, recunoscut ÅŸi fericit, însă acasă are ÅŸanse minime să-ÅŸi atingă dorinÅ£ele”. Adriana BabeÅ£i se întreabă dacă în Europa Centrală se râde la fel ca în restul lumii ÅŸi tot ea răspunde: „Sigur că se râde ca peste tot în lume, dar ÅŸi cumva aparte, pentru că aici deseori râsul îÅ£i poate încremeni pe buze, îÅ£i poate pune un nod în gât, ca, până la urmă, să îÅ£i umple ochii de lacrimi. De ce se întâmplă aÅŸa? Pentru că Europa Centrală e o „altă” Europă: nici (chiar) Vestul, nici (chiar) Estul, ci una aflată în interval, adică ÎNTRE”. Discursul Adrianei BabeÅ£i privind dipolul râs-plâns, se mulează pe o serie de idei ale lui Milan Kundera din care reÅ£inem două aspecte: 1. DefineÅŸte umorul ca fiind „acel fulger divin care se dezvăluie lumii în ambiguitatea ei morală ÅŸi pe om în profunda sa incompetenţă de a judeca pe ceilalÅ£i”; 2. Reduce râsul la două tipologii: a) un râs al îngerilor (unul al comuniunii dintre oameni, unul blând ÅŸi care ne strânge la un loc); b) unul al diavolului (unul care spulberă armonia). (VA URMA)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DEBUT LA “LOC DE DAT CU…EPIGRAMA”: NELU PREDA
„BANUL” ȘI „PÄ‚DUCHELE”, NU-ȘI ATING URECHILE!!!
Banii au atracție, numai unul pentru altul,
Ca-ntr-o ecuație, nu fac niciodată saltul
Către cineva mai mic, în bugetul din dotare,
Frumusețea-i mizilic, dacă dota nu e mare! (NELU PREDA)
„DEȘTEPTUL” HARNIC
Tot mereu se află-n treabă,
Care nicăieri nu duce -
Toată lumea se întreabă:
Oare când îi „pune cruce”?! (NELU PREDA)
AXIOMA AXIOMEI!
Poți să ai studii o groază,
PoÈ›i să È™tii la toate rostul –
România-i È›ara - oază,
Unde È™ef este doar…prostul! (NELU PREDA)
BRONZUL POSTDECEMBRIST!!!...
Toamna, iarna, primăvara, economisește-un ban,
Să petreacă toată vara, pe nisip, „ca un golan” -
Face orice sacrificiu, „prins” de-a Mării Negre vrajă,
Foamea, este un „deliciu”, să se bronzeze, pe plajă!!!... (NELU PREDA)
CENTURÄ‚...DAR NU DE CASTITATE!
E trafic mare pe centură,
Ambuteiaj de să-ți faci cruci
Și frumuseți de la natură...
Se vând, bălane-ori negre tuci!... (NELU PREDA)
DUPĂ FAPTĂ ȘI RĂSPLATĂ!
Afară-i ger cum n-am văzut È™i apa-i îngheÈ›ată bocnă,
Și poate-ar fi de prevăzut, câte-un sejur mai lung la ocnă
AleÈ™ilor ce i-am votat, nădejde-având s-o ducem bine,
Căci au pus totul la mezat – resurse, fabrici È™i uzine! (NELU PREDA)
O CLASIFICARE A OAMENILOR
După cum rezolvă-n viaţă
Rostul lor, se-mpart în speÅ£e:
Harnicii vor face faţă,
LeneÅŸii…doar feÅ£e-feÅ£e! (ELENA MÂNDRU)
GÂNDUL PRIMÄ‚VERII
Calm privesc în depărtare
Åži îmi spun, scrutând cărarea:
Vara e în aÅŸteptare…
Tot la fel ca bunăstarea!(VASILE LARCO)
M-AM NÄ‚SCUT LA 7 LUNI
Tăticul meu a fost surprins
Că două luni n-avui răbdare,
Dar tare bine, zău, mi-au prins
La vârsta de pensionare! (VASILE LARCO)
NEDUMERIRE VIS-A-VIS DE UN CORUPT
Ducea o viaţă minunată,
Plimbări, fetiţe, vreo agapă,
Nici ploaia nu l-a prins vreodată!
Mă mir cum... de-a intrat la apă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UNUIA INVIDIOS PE REALIZAREA ALTUIA
Că i-a luat tot ce a vrut,
Chiar ÅŸi averea ÅŸi femeia,
Să îl întreacă n-a putut,
Căci n-a ÅŸtiut să-i ia… ideea! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
NIMIC NOU...
Din lumea asta răvășită,
Lipsindu-ne și meșterii
În sex, nu-i astăzi depășită
Măcar matricea peșterii.(MIHAI HAIVAS)
EVOLUÈšIE SAU INVOLUÈšIE? (dactil)
Vârsta te-ar face-nÈ›elept
De È›i-ar aduce-un câÈ™tig;
Altfel, dormi-vei în frig
Și vei ajunge inept.(MIHAI HAIVAS)
ACADEMICÄ‚
ACADEMIA cea din IaÅŸi,
De se numea MIHÄ‚ILEANÄ‚,
A păstorit şi bravi arcaşi,
Dar la categoria pană! (EUGEN DEUTSCH)
ÅžAH ETERN
Åžahista cea cu tenul mat
Nu face din partide drame:
Ajunge deseori în pat
Şi-acceptă chiar şi-un schimb de dame! (EUGEN DEUTSCH)
INFECÅ¢IE INTRASPITALICEASCÄ‚
Rănit, un tânăr, la picior
De asistente ajutat,
S-a infectat foarte uÅŸor
Cu-n sifilis greu de tratat.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FIDELITATE
Uitate-ţi sunt iubiri ca-n ceaţă
Sau amintiri precum un jar
Căci eÅŸti fidel întreaga viaţă
Doar creditului tău bancar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CHESTIONAR DE SATISFACÅ¢IE
De-l întrebi: “Cum e la mare?”,
Pe bărbatul însurat,
ÎÅ£i răspunde la-ntrebare:
“Stau ca prostu` , pe uscat!” (GRIGORE COTUL)
ECONOMICO – FINANCIARÄ‚
În ziua când i-am arătat
Decontul meu de cheltuieli,
SoÅ£ia mea a câÅŸtigat
La voce câÅ£iva decibeli. (GRIGORE COTUL)
„ALÄ‚TURI” DE PENSIONARI
Când, pentru pensie mai mare,
La miting, uneori, se duc,
Eu stau alături pe cărare
Că nu ÅŸtiu dac-o mai apuc. (PETRU-IOAN GÂRDA)
OBSERVAÅ¢IE
Să n-o luaţi ca o insultă,
De spun că-n anii mai târzii,
Când are omul minte multă
UÅŸor s-apucă de prostii… (GHEORGHE BÂLICI)
ROMANUL ÅžI ROMÂNUL
Cândva, demult, în vremuri ce-au apus,
Romanul „VENI, VEDI, VICI”-a spus
Urmaşul său, dorind să-şi vadă-amicii,
La noi acum de VINE, VEDE VICII! (ION MORARU)
VIITORUL ROMÂNIEI
Va fi în Å£ară bunăstare,
MaÅŸini ÅŸi vile, trai prosper,
Luci-va numele în zare
Cu aur scris ÅŸi…doi de R! (ION MORARU)
UNUI SOLIST LA CONCERT
Spunea c-a fost o întâmplare;
Acum, degeaba se explică.
El, vocea ÅŸi-a pierdut, dar pare
Că paguba-i destul de ...mică ! (MAX OPAIŢ)
EXPERIMENT POLITIC ( Ca-n...tenis!)
În alianţă, prima dată,
Miniştrii din Guvern se sapă;
În atmosfera încărcată,
Sunt unii cu-un picior în... groapă ! (MAX OPAIÅ¢)
INTEGRARE
Pandemia ne-a schimbat,
Parcă viaÅ£a e mai blândă;
Unii mai ,, muncesc" la stat,
AlÅ£ii, în străini la... pândă! ( MAX OPAIÅ¢)
ALTERNATIVÄ‚
Gândind ca omul ne-mpăcat,
A încercat ceva aparte:
S-a apucat de ,,învăţat"
Şi face-avere ... fără carte ! (MAX OPAIŢ)
RIME – aabb, abba,…
EpigramiÅŸtii în etate
Ce ÅŸtiu a potrivi silaba,
Nu le mai vor ÎMBRÄ‚Å¢IÅžATE,
În schimb, ciudat, preferă BABA. (DAN NOREA)
UNUI MEMBRU PLIN
ÎNTR-O COMISIE PARLAMENTARÄ‚
Vine-acasă la soţie
Şi-o găseşte cu-n amant.
- Nu e ce îÅ£i pare Å£ie,
E un… membru supleant! (DAN NOREA)
ZIUA HAMBURGEARULUI
AÈ™ vrea un hamburger vegan
Cu pătrunjel și leuștean
Dar la cât costă legătura
Cred că-mi rămâne goală gura... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA PUNERII PERNEI ÎN FRIGIDER
Pare absurd dar nu-i deloc
La cum săltă mercurialul
În frigider rămâne loc
Să pun și plapuma, rivalul... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA GÄ‚URILOR DIN GÄ‚LEÈšI
Cel ce a inventat această zi
A fost de fapt un mare înÈ›elept
Sperând că poate omul s-o trezi
Să vadă singur cum se trage-n piept! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MACARONULUI
Na, cât p-aci să mor ca prostul
Că încurcam la vorbă rostul
Că „macaron” e-o prăjitură
Pe-o încă o legislatură... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA „ZII CEVA DRÄ‚GUÈš”
Eu aÈ™ zice da' nu-mi vine
Încercai, în fel È™i chip
La ce vremuri de rușine
Am ajuns , am doar cu „bip”... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
REPETÄ‚RI (EVENIMENTELOR)
Să repetăm evenimente?
Poate, din secolul trecut
Cu astea, care sunt curente,
Cam de cacao ne-am făcut... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA GOGOȘILOR
De le mănânci la tine-acasă
Te-alegi c-o siluetă groasă
Dar de le papi la o tribună
Te-alegi c-o viață ultra-bună... (ŞTEFAN BAŞNO)
ARGHEZIANÄ‚
Când a venit nevasta-n zori
Din Vest, cu sute de parai,
Bpărbatu-o aştepta cu flori
…”de mucegai”! (GEORGE EFTIMIE)
ARMONIE
Pe Eva cea făr-de păcate
Adam o drăgălea adesea
Cu vorbe tandre, delicate,
Că de plăcut… n-avea de-ales! (GEORGE EFTIMIE)
DISTANÅ¢A NU CONTEAZÄ‚
Chiar de mă târăsc sau ÅŸchioapăt,
Când e vorba de onoare,
Merg mereu până la capăt…
La femei ÅŸi domniÅŸoare! (VALENTIN DAVID)
AMNAR DOMESTIC
Femeia e o piatră tare
Cu mână de oÅ£el, focoasă,
Ce doar c-o vorbă e în stare,
Să pună zilnic foc la casă! (VALENTIN DAVID)
SÄ‚ RESPECTÄ‚M REGULAMENTUL
David contra Goliat –
Pure fantasmagorii…,
Căci Isus a predicat
Lupta pe categorii. (SORIN FINCHELSTEIN)
DREPTUL LA ASOCIERE
Adam, cu Eva ÅŸi Åžerpete
Ţinură mitinguri secrete,
Åži îndelung au complotat
Să facă-n Rai un sindicat. (SORIN FINCHELSTEIN)
UNUI DOTTORE
S-a supărat plagiatorul
Åži repede i s-a pus pata,
Că nu i-a spus lui autorul
Să nu mai copie erata. (VASILE MANOLE)
FEMEIA ÎN VIZIUNEA UNUI BÄ‚TRÂN
Acum, la vârsta de aur,
Când trăiesc ca ÅŸi ascetul,
O văd ca pe un balaur
Care-mi înghite bugetul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
FEMEIA ÎN VIZIUNEA UNUI AVOCAT
Sunt al dreptăţii soldat
Şi afirm fără eroare:
E un proces câÅŸtigat
De argumentul… mai tare. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LUI GEORGICÄ‚ - 200
Tot nainte, pe cai mari!
Rating plus, minus rateuri,
Multe sute de eseuri,
Sănătate și dolari ( DUMITRU BUJDOIU
E PRIMA LOR DECLARAÈšIE DERUTANTÄ‚?
Să te miri că-n toana lor tribală,
Sub bagheta maistrului agil,
„OperaÈ›iunea specială”
Se transformă în „război civil”?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CE-I ÎN GUȘĂ-I ȘI-N CÄ‚PUȘĂ?
(O PREZENTATOARE DE LA TV RUSÄ‚ DELIREAZÄ‚ CÄ‚
AR FI ÎNCEPUT CEL DE-AL TREILEA RÄ‚ZBOI MONDIAL)
Cârâie-n eter găina
(Ți-ai pierdut mintea, moțato?):
„Terminăm cu UcraÍna,
Apoi dezarmăm È™i NATO!” (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ARE CURTEA SOCOTEALÄ‚
(LA LEGEA PRIVIND IMPOZITAREA PENSIILOR SPECIALE)
Cade plumb verdictul Curții:
Ne-con-sti-tu-ți-o-na-lă!
Motivarea? ‘N fundul burÈ›ii!
Greu s-o naști imparțială. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COMPETIÈšIE ÎNTRE PARTIDE LA BILANÈšUL
DE ACTIVITATE PE ȘASE LUNI
Parcă n-ar fi dintr-o guvernare.
La raport se calcă pe călcâie.
Cu „succesuri” vine fiecare,
Sărăcia toÈ›i ne-o atămâie. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
TOTUL TREBUIE DISCUTAT ȘI CONVENIT
MAI ÎNTÂI ÎN COALIÈšIE
Coaliția ni-e datul:
O celulă socială.
Cum s-o ia hăisa bărbatul,
Iar nevasta s-o ia ceală?! (LERU CICOARE)
SENIORIi CU PENSIE SUB 2000 DE LEI PE LUNÄ‚
VOR PRIMI DE LA GUVERN UN AJUTOR UNIC DE 700 DE LEI
Unul după altul îi afumă
Din guvern, din Cameră, partid,
Le promit, de fapt, aceeași sumă,
Iar bunicii cred că ... încincit (!). (LERU CICOARE)
NE ASIGURÄ‚ DITAMAI MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE
VeÈ›i primi (‘n mintea lui coaptă)
Voucherele – fiecare –
Nicidecum la sfântu-aÈ™teaptă,
Ci la ... sfântu-aveÈ›i răbdare. (LERU CICOARE)
SENIORII - RECUNOSCÄ‚TORI MINISTRULUI
AL CÄ‚RUI UNIC SCOP ESTE BUNÄ‚STAREA LOR
Ani buni s-a tot luptat și se tot zbate
La pensii să le deie câÈ›iva lei,
Ca morÈ›ii, când la ușă le va bate,
Să-i poată oferi un ... ceai de tei. (LERU CICOARE)
ÎNCOLÈšEȘTE COLTELE RÄ‚ZBUNÄ‚RII
Spre-a toci tăișul dramei,
Capra, învârtind mazdracul:
- Nu mai plânge, dragul mamei.
Lasă că-i găsim noi leacul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA PARASTASUL LUPOIULUI
Prima oară pus șoșoiul
Ca să joace tontoroiul.
Cade beat ca un purcel.
Poți să tai lemne pe el. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
STRÄ‚FULGERARE
S-a trezit c-așa, nebună,
Trece viața de holtei
Și-a decis împuÈ™că-n lună
Să mai lege două-n trei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REA DE GURÄ‚
Prin vecini limba și-o plimbă
Și-i calcă pe bătătură.
Are-un vierme rău la limbă,
Că n-o poate ține-n gură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FEMEIA ALBINÄ‚
Viaţa-i dură şi de-aceea
O-nÅ£eleg ÅŸi mă înclin:
Prin urmare, azi, femeia
Vrea să aibă şi venin. (CONSTANTIN PROFIR)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)