La începutul lunii mai a. c., la Oradea au avut loc Conferinţele „Dilemei vechi”. Tema aleasă a fost “Comedia lumii”, pusă sub semnul unui citat din La Bruyere: “Lumea este o tragedie pentru cel care simte şi o comedie pentru cel care gândeşte”. Pentru că şi epigramistul aşezat, adică cel care vrea să facă o analiză a lumii înconjurătoare şi nu are ca scop doar participarea la concursuri de profil, regăsindu-se cu asupra de măsură în acest citat, am găsit de cuviinţă că n-ar fi rău să prezint ce s-a discutat acolo.
Trebuie să precizez că n-am fost la faţa locului, dar am citit atent dosarul conferinţei prezentat în “Dilema veche” nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022. Sever Voinescu, organizatorul conferinţelor, pune comedia în alternanţă cu tragedia: “Fideli spiritului revistei noastre, credem că marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înlesnite şi nici respectate dacă uităm că tragedia merge la braţ cu comedia prin lumea oamenilor.”
Prima conferință a fost susținută de Daniel David, profesor de psihologie și rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Convins fiind că umorul poate fi antrenat şi, în final, oricine poate să aibă umor, îşi începe discursul printr-o definiţie a umorului: „Un termen care descrie anumite modificări: 1. la nivel subiectiv (adică ce simţim ca stare emoţională pozitivă); 2. la nivel cognitiv (adică modul în care procesăm informaţia); 3. la nivel comportamental (adică ceea ce facem); 4. la nivel biologic.” Continuă Daniel David: „Deci vorbim în cazul umorului despre o stare emoţională pozitivă declanşată de faptul recunoaşterii unei discrepanţe, a unei incongruenţe între ce ne-am aşteptat să se întâmple şi ceea ce s-a întâmplat. Această discrepanţă este o componentă fundamentală a umorului. Este esenţial ca această incongruenţă să fie surprinzătoare, pentru că este foarte posibil să ne apară incongruenţe care nu sunt surprinzătoare.” Mai pe scurt, umorul poate fi definit astfel: „o reacţie emoţională pozitivă la o incongruenţă neaşteptată”. Din perspectivă psihologică, distinsul profesor clujean enumeră patru categorii de umor: 1. DE AFILIERE – „un umor care ne ajută să ne relaţionăm între noi şi care întăreşte relaţiile sociale”; 2. DE AUTODEZVOLTARE (self-enhancing) – „ideea acestui tip de umor este că atunci când ne confruntăm cu situaţii de viaţă complicate, negative, pe care nu le putem controla, încercăm să le punem într-o ecuaţie comică pentru a putea să le facem faţă”; 3. AUTOIRONIC (self-defeating) – „gluma se focalizează pe propria persoană”; 4. AGRESIV (în diferite grade) – „cultivă ironia, ca la umorul autoironic, doar că aceasta se focalizează nu pe propria persoană, ci pe ceilalţi.”
Fiecare epigramist se poate încadra unei categorii de umor sau, după cum acceptă psihologia, unor combinaţii din cele patru.
După ce răspunde la întrebări precum „ la ce foloseşte umorul?” sau „cum apare umorul?”, discursul trece la umorul specific unor naţiuni, fiind vorba aici despre zona psihologiei interculturale. Reţinem punctul de vedere despre umorul la români: „Noi, românii, suntem o societate de tip colectivist, cu o concentrare mare a puterii. Pentru că n-am găsit studii care să măsoare umorul la români, dar generalizând de la celelalte studii cu profil similar nouă, pot spune că în ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este ţara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de AUTOIRONIE. Suntem buni la autoironie. În acelaşi timp, ce e foarte interesant este că perioada comunismului ne-a antrenat umorul de self-enhancing, de autoajutorare, de autodezvoltare.”
Concluzia care vine din partea psihologiei este că „umorul poate să fie antrenat şi, în final, oricine poate să aibă umor”.
Criticul literar Adriana Babeţi, profesor de literatură la Universitatea de Vest din Timişoara şi la Universitatea din Bucureşti, având ca temă „Despre râsu` - plânsu` lumii noastre”, a luat ca ţintă Europa Centrală. Din experienţele trăite „pe propria piele” a dobândit nouă adevăruri despre acest topos: 1. „este o regiune a continentului care poate fi cucerită oricând şi pornind din orice punct cardinal”; 2. „este locuită de central-europeni, dar pe teritoriile ei staţionează deseori unităţi ale armatelor străine”; 3. „un central-european este deosebit de sensibil la problema originii şi a naţionalităţii lui”; 4. „un central european, în concordanţă cu un anumit algoritm istoric, este ocupat la intervale regulate, ba, se poate spune, chiar violat sistematic”; 5. „din cauza asta, un central-european simte o aplecare mai mare înspre anxietate şi paranoia, decât un necentral-european”; 6. „identitatea băştinaşilor central-europeni a fost în ultimii 70 – 80 de ani sistematic lezată”; 7. „în ultima vreme, Europa Centrală este formată din nişte state mici şi de aceea oamenii de aici suferă mai tare de claustrofobie decât alţii”; 8. „aceste stătuleţe sunt sărace”; 9. „şi un central-european ar vrea să fie norocos, bogat, recunoscut şi fericit, însă acasă are şanse minime să-şi atingă dorinţele”. Adriana Babeţi se întreabă dacă în Europa Centrală se râde la fel ca în restul lumii şi tot ea răspunde: „Sigur că se râde ca peste tot în lume, dar şi cumva aparte, pentru că aici deseori râsul îţi poate încremeni pe buze, îţi poate pune un nod în gât, ca, până la urmă, să îţi umple ochii de lacrimi. De ce se întâmplă aşa? Pentru că Europa Centrală e o „altă” Europă: nici (chiar) Vestul, nici (chiar) Estul, ci una aflată în interval, adică ÎNTRE”. Discursul Adrianei Babeţi privind dipolul râs-plâns, se mulează pe o serie de idei ale lui Milan Kundera din care reţinem două aspecte: 1. Defineşte umorul ca fiind „acel fulger divin care se dezvăluie lumii în ambiguitatea ei morală şi pe om în profunda sa incompetenţă de a judeca pe ceilalţi”; 2. Reduce râsul la două tipologii: a) un râs al îngerilor (unul al comuniunii dintre oameni, unul blând şi care ne strânge la un loc); b) unul al diavolului (unul care spulberă armonia). (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DEBUT LA “LOC DE DAT CU…EPIGRAMA”: NELU PREDA
„BANUL” ȘI „PĂDUCHELE”, NU-ȘI ATING URECHILE!!!
Banii au atracție, numai unul pentru altul,
Ca-ntr-o ecuație, nu fac niciodată saltul
Către cineva mai mic, în bugetul din dotare,
Frumusețea-i mizilic, dacă dota nu e mare! (NELU PREDA)
„DEȘTEPTUL” HARNIC
Tot mereu se află-n treabă,
Care nicăieri nu duce -
Toată lumea se întreabă:
Oare când îi „pune cruce”?! (NELU PREDA)
AXIOMA AXIOMEI!
Poți să ai studii o groază,
Poți să știi la toate rostul –
România-i țara - oază,
Unde șef este doar…prostul! (NELU PREDA)
BRONZUL POSTDECEMBRIST!!!...
Toamna, iarna, primăvara, economisește-un ban,
Să petreacă toată vara, pe nisip, „ca un golan” -
Face orice sacrificiu, „prins” de-a Mării Negre vrajă,
Foamea, este un „deliciu”, să se bronzeze, pe plajă!!!... (NELU PREDA)
CENTURĂ...DAR NU DE CASTITATE!
E trafic mare pe centură,
Ambuteiaj de să-ți faci cruci
Și frumuseți de la natură...
Se vând, bălane-ori negre tuci!... (NELU PREDA)
DUPĂ FAPTĂ ȘI RĂSPLATĂ!
Afară-i ger cum n-am văzut și apa-i înghețată bocnă,
Și poate-ar fi de prevăzut, câte-un sejur mai lung la ocnă
Aleșilor ce i-am votat, nădejde-având s-o ducem bine,
Căci au pus totul la mezat – resurse, fabrici și uzine! (NELU PREDA)
O CLASIFICARE A OAMENILOR
După cum rezolvă-n viaţă
Rostul lor, se-mpart în speţe:
Harnicii vor face faţă,
Leneşii…doar feţe-feţe! (ELENA MÂNDRU)
GÂNDUL PRIMĂVERII
Calm privesc în depărtare
Şi îmi spun, scrutând cărarea:
Vara e în aşteptare…
Tot la fel ca bunăstarea!(VASILE LARCO)
M-AM NĂSCUT LA 7 LUNI
Tăticul meu a fost surprins
Că două luni n-avui răbdare,
Dar tare bine, zău, mi-au prins
La vârsta de pensionare! (VASILE LARCO)
NEDUMERIRE VIS-A-VIS DE UN CORUPT
Ducea o viaţă minunată,
Plimbări, fetiţe, vreo agapă,
Nici ploaia nu l-a prins vreodată!
Mă mir cum... de-a intrat la apă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UNUIA INVIDIOS PE REALIZAREA ALTUIA
Că i-a luat tot ce a vrut,
Chiar şi averea şi femeia,
Să îl întreacă n-a putut,
Căci n-a ştiut să-i ia… ideea! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
NIMIC NOU...
Din lumea asta răvășită,
Lipsindu-ne și meșterii
În sex, nu-i astăzi depășită
Măcar matricea peșterii.(MIHAI HAIVAS)
EVOLUȚIE SAU INVOLUȚIE? (dactil)
Vârsta te-ar face-nțelept
De ți-ar aduce-un câștig;
Altfel, dormi-vei în frig
Și vei ajunge inept.(MIHAI HAIVAS)
ACADEMICĂ
ACADEMIA cea din Iaşi,
De se numea MIHĂILEANĂ,
A păstorit şi bravi arcaşi,
Dar la categoria pană! (EUGEN DEUTSCH)
ŞAH ETERN
Şahista cea cu tenul mat
Nu face din partide drame:
Ajunge deseori în pat
Şi-acceptă chiar şi-un schimb de dame! (EUGEN DEUTSCH)
INFECŢIE INTRASPITALICEASCĂ
Rănit, un tânăr, la picior
De asistente ajutat,
S-a infectat foarte uşor
Cu-n sifilis greu de tratat.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FIDELITATE
Uitate-ţi sunt iubiri ca-n ceaţă
Sau amintiri precum un jar
Căci eşti fidel întreaga viaţă
Doar creditului tău bancar. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CHESTIONAR DE SATISFACŢIE
De-l întrebi: “Cum e la mare?”,
Pe bărbatul însurat,
Îţi răspunde la-ntrebare:
“Stau ca prostu` , pe uscat!” (GRIGORE COTUL)
ECONOMICO – FINANCIARĂ
În ziua când i-am arătat
Decontul meu de cheltuieli,
Soţia mea a câştigat
La voce câţiva decibeli. (GRIGORE COTUL)
„ALĂTURI” DE PENSIONARI
Când, pentru pensie mai mare,
La miting, uneori, se duc,
Eu stau alături pe cărare
Că nu ştiu dac-o mai apuc. (PETRU-IOAN GÂRDA)
OBSERVAŢIE
Să n-o luaţi ca o insultă,
De spun că-n anii mai târzii,
Când are omul minte multă
Uşor s-apucă de prostii… (GHEORGHE BÂLICI)
ROMANUL ŞI ROMÂNUL
Cândva, demult, în vremuri ce-au apus,
Romanul „VENI, VEDI, VICI”-a spus
Urmaşul său, dorind să-şi vadă-amicii,
La noi acum de VINE, VEDE VICII! (ION MORARU)
VIITORUL ROMÂNIEI
Va fi în ţară bunăstare,
Maşini şi vile, trai prosper,
Luci-va numele în zare
Cu aur scris şi…doi de R! (ION MORARU)
UNUI SOLIST LA CONCERT
Spunea c-a fost o întâmplare;
Acum, degeaba se explică.
El, vocea şi-a pierdut, dar pare
Că paguba-i destul de ...mică ! (MAX OPAIŢ)
EXPERIMENT POLITIC ( Ca-n...tenis!)
În alianţă, prima dată,
Miniştrii din Guvern se sapă;
În atmosfera încărcată,
Sunt unii cu-un picior în... groapă ! (MAX OPAIŢ)
INTEGRARE
Pandemia ne-a schimbat,
Parcă viaţa e mai blândă;
Unii mai ,, muncesc" la stat,
Alţii, în străini la... pândă! ( MAX OPAIŢ)
ALTERNATIVĂ
Gândind ca omul ne-mpăcat,
A încercat ceva aparte:
S-a apucat de ,,învăţat"
Şi face-avere ... fără carte ! (MAX OPAIŢ)
RIME – aabb, abba,…
Epigramiştii în etate
Ce ştiu a potrivi silaba,
Nu le mai vor ÎMBRĂŢIŞATE,
În schimb, ciudat, preferă BABA. (DAN NOREA)
UNUI MEMBRU PLIN
ÎNTR-O COMISIE PARLAMENTARĂ
Vine-acasă la soţie
Şi-o găseşte cu-n amant.
- Nu e ce îţi pare ţie,
E un… membru supleant! (DAN NOREA)
ZIUA HAMBURGEARULUI
Aș vrea un hamburger vegan
Cu pătrunjel și leuștean
Dar la cât costă legătura
Cred că-mi rămâne goală gura... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PUNERII PERNEI ÎN FRIGIDER
Pare absurd dar nu-i deloc
La cum săltă mercurialul
În frigider rămâne loc
Să pun și plapuma, rivalul... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA GĂURILOR DIN GĂLEȚI
Cel ce a inventat această zi
A fost de fapt un mare înțelept
Sperând că poate omul s-o trezi
Să vadă singur cum se trage-n piept! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MACARONULUI
Na, cât p-aci să mor ca prostul
Că încurcam la vorbă rostul
Că „macaron” e-o prăjitură
Pe-o încă o legislatură... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA „ZII CEVA DRĂGUȚ”
Eu aș zice da' nu-mi vine
Încercai, în fel și chip
La ce vremuri de rușine
Am ajuns , am doar cu „bip”... (ŞTEFAN BAŞNO)
REPETĂRI (EVENIMENTELOR)
Să repetăm evenimente?
Poate, din secolul trecut
Cu astea, care sunt curente,
Cam de cacao ne-am făcut... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA GOGOȘILOR
De le mănânci la tine-acasă
Te-alegi c-o siluetă groasă
Dar de le papi la o tribună
Te-alegi c-o viață ultra-bună... (ŞTEFAN BAŞNO)
ARGHEZIANĂ
Când a venit nevasta-n zori
Din Vest, cu sute de parai,
Bpărbatu-o aştepta cu flori
…”de mucegai”! (GEORGE EFTIMIE)
ARMONIE
Pe Eva cea făr-de păcate
Adam o drăgălea adesea
Cu vorbe tandre, delicate,
Că de plăcut… n-avea de-ales! (GEORGE EFTIMIE)
DISTANŢA NU CONTEAZĂ
Chiar de mă târăsc sau şchioapăt,
Când e vorba de onoare,
Merg mereu până la capăt…
La femei şi domnişoare! (VALENTIN DAVID)
AMNAR DOMESTIC
Femeia e o piatră tare
Cu mână de oţel, focoasă,
Ce doar c-o vorbă e în stare,
Să pună zilnic foc la casă! (VALENTIN DAVID)
SĂ RESPECTĂM REGULAMENTUL
David contra Goliat –
Pure fantasmagorii…,
Căci Isus a predicat
Lupta pe categorii. (SORIN FINCHELSTEIN)
DREPTUL LA ASOCIERE
Adam, cu Eva şi Şerpete
Ţinură mitinguri secrete,
Şi îndelung au complotat
Să facă-n Rai un sindicat. (SORIN FINCHELSTEIN)
UNUI DOTTORE
S-a supărat plagiatorul
Şi repede i s-a pus pata,
Că nu i-a spus lui autorul
Să nu mai copie erata. (VASILE MANOLE)
FEMEIA ÎN VIZIUNEA UNUI BĂTRÂN
Acum, la vârsta de aur,
Când trăiesc ca şi ascetul,
O văd ca pe un balaur
Care-mi înghite bugetul. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
FEMEIA ÎN VIZIUNEA UNUI AVOCAT
Sunt al dreptăţii soldat
Şi afirm fără eroare:
E un proces câştigat
De argumentul… mai tare. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LUI GEORGICĂ - 200
Tot nainte, pe cai mari!
Rating plus, minus rateuri,
Multe sute de eseuri,
Sănătate și dolari ( DUMITRU BUJDOIU
E PRIMA LOR DECLARAȚIE DERUTANTĂ?
Să te miri că-n toana lor tribală,
Sub bagheta maistrului agil,
„Operațiunea specială”
Se transformă în „război civil”?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE-I ÎN GUȘĂ-I ȘI-N CĂPUȘĂ?
(O PREZENTATOARE DE LA TV RUSĂ DELIREAZĂ CĂ
AR FI ÎNCEPUT CEL DE-AL TREILEA RĂZBOI MONDIAL)
Cârâie-n eter găina
(Ți-ai pierdut mintea, moțato?):
„Terminăm cu UcraÍna,
Apoi dezarmăm și NATO!” (NICOLAE MĂTCAȘ)
ARE CURTEA SOCOTEALĂ
(LA LEGEA PRIVIND IMPOZITAREA PENSIILOR SPECIALE)
Cade plumb verdictul Curții:
Ne-con-sti-tu-ți-o-na-lă!
Motivarea? ‘N fundul burții!
Greu s-o naști imparțială. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COMPETIȚIE ÎNTRE PARTIDE LA BILANȚUL
DE ACTIVITATE PE ȘASE LUNI
Parcă n-ar fi dintr-o guvernare.
La raport se calcă pe călcâie.
Cu „succesuri” vine fiecare,
Sărăcia toți ne-o atămâie. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOTUL TREBUIE DISCUTAT ȘI CONVENIT
MAI ÎNTÂI ÎN COALIȚIE
Coaliția ni-e datul:
O celulă socială.
Cum s-o ia hăisa bărbatul,
Iar nevasta s-o ia ceală?! (LERU CICOARE)
SENIORIi CU PENSIE SUB 2000 DE LEI PE LUNĂ
VOR PRIMI DE LA GUVERN UN AJUTOR UNIC DE 700 DE LEI
Unul după altul îi afumă
Din guvern, din Cameră, partid,
Le promit, de fapt, aceeași sumă,
Iar bunicii cred că ... încincit (!). (LERU CICOARE)
NE ASIGURĂ DITAMAI MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE
Veți primi (‘n mintea lui coaptă)
Voucherele – fiecare –
Nicidecum la sfântu-așteaptă,
Ci la ... sfântu-aveți răbdare. (LERU CICOARE)
SENIORII - RECUNOSCĂTORI MINISTRULUI
AL CĂRUI UNIC SCOP ESTE BUNĂSTAREA LOR
Ani buni s-a tot luptat și se tot zbate
La pensii să le deie câțiva lei,
Ca morții, când la ușă le va bate,
Să-i poată oferi un ... ceai de tei. (LERU CICOARE)
ÎNCOLȚEȘTE COLTELE RĂZBUNĂRII
Spre-a toci tăișul dramei,
Capra, învârtind mazdracul:
- Nu mai plânge, dragul mamei.
Lasă că-i găsim noi leacul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA PARASTASUL LUPOIULUI
Prima oară pus șoșoiul
Ca să joace tontoroiul.
Cade beat ca un purcel.
Poți să tai lemne pe el. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
STRĂFULGERARE
S-a trezit c-așa, nebună,
Trece viața de holtei
Și-a decis împușcă-n lună
Să mai lege două-n trei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REA DE GURĂ
Prin vecini limba și-o plimbă
Și-i calcă pe bătătură.
Are-un vierme rău la limbă,
Că n-o poate ține-n gură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FEMEIA ALBINĂ
Viaţa-i dură şi de-aceea
O-nţeleg şi mă înclin:
Prin urmare, azi, femeia
Vrea să aibă şi venin. (CONSTANTIN PROFIR)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)