O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Am citit încă o carte scrisă de Teodor Jacotă: „magia epigramei” (Editura „Agata”, BotoÅŸani, 2020; prefaţă: Ion Istrate; postfeÅ£e: Ioan Rotundu, Ion Istrate).  Jurist, veterinar, muzician ÅŸi poet, iată că Teodor Jacotă se cocoloÅŸeÅŸte în casa epigramei  aÅŸa cum un pui de cuc îÅŸi urmează devenirea în cuibul altora.  De la această observaÅ£ie nu se abat nici celelalte două cărÅ£i de epigrame: „să nu plângi” (Editura „Arena CărÅ£ii”, BotoÅŸani, 2012) ÅŸi „trei elene” (Editura „Arena CărÅ£ii”, BotoÅŸani, 2019).

CITEȘTE ȘI: "De ce un tip mergea cu mașina pe trotuar"

 

O primă observaÅ£ie care se poate emite este aceea  că Teodor Jacotă face abstracÅ£ie de majuscule.  Nefolosirea lor este o aroganţă a autorului, fără a impieta cu ceva arhitectura textului.  Se menÅ£ine cu stricteÅ£e uniformitatea nefolosirii lor ÅŸi nu creează confuzii nici chiar atunci când numele  sau termenii speciali nu beneficiază de regula scrierii cu litere mari.  Probabil că această  „obrăznicie” ( atenÅ£ie, nu sunt răutăcios!) vine ÅŸi dinspre o componentă a psihologiei dată de personalitatea autorului. Ea denotă o anumită diplomaÅ£ie în prezentarea trăsăturilor celor vizaÅ£i de epigrame. DeÅŸi a debutat ca poet („Lumea ca un azil”- 1997), urmând alte patru volume ( „Cântecul speranÅ£ei” -1998; „Simfonia umbrelor”-2000; „Posibila splendoare” – 2006; „Elegii moderne” – 2007), aplecarea spre epigramă (cele trei volume ce au urmat) denotă o insensibilitate la critică, autorul fiind conÅŸtient de nivelul său energetic nefolosit ÅŸi numai bun de dat răspunsuri: „lui ioan rotundu” – „te strecori pe căi alese / precum apele pe prund / ai accese, ai succese / însă prea te dai rotund”; „lui georgică manole” – „geometrie ÅŸi algebră /  mare eÅŸti, dom` profisor / dar mereu te prinde-o febră / tu es malade de mult umor”;   „lui mihai eminescu” – „pieptul gol sau dezgolit / constatare, acÅ£iune / el. pe veci îndrăgostit / dânsa: floare ÅŸi genune”; „jurnalistul” – „strică tone de hârtie / delta toată nu-i ajunge / să-l urcăm pe năsălie / fiindcă muÅŸcă ÅŸi împunge”; „lui mihai batog-bujeniţă” – „nu te joci cu epigrama / are torsul de actriţă / e tăioasă cum e lama / ÅŸi te face bujeniţă” etc.

O a doua observaÅ£ie o voi face pornind de la conceptul de canon deconstruit, pe care îl foloseÅŸte Irina PetraÅŸ printr-o preluare ÅŸi adecvare de la muzicologul Oleg Garaz.  Un canon deconstruit este ÅŸi epigrama lui Teodor Jacotă. Cele 624 de epigrame nu sunt aranjate pe teme, pe capitole,  ci exact aÅŸa cum i s-au întâmplat. De fapt Irina PetraÅŸ spune că tocmai mulÅ£imea vocilor care dau deconstrucÅ£ia asigură excepÅ£ionalitatea arhitecturii unei opere.  Sunt prezenÅ£i în cartea lui Teodor Jacotă toÅ£i cei cu care s-a intersectat într-o unitate de timp, asigurând un canon deconstruit al BotoÅŸaniului de azi.  Cine vrea să se recunoască în prezentul acesta continuu, nu-i rămâne decât să citească acest volum scris de t.j. (sic!).

A treia constatare vizează raportul umor – prozodie. Astfel mi-a venit în minte o strigătură preluată de FănuÅŸ Neagu într-o proză a sa: „Asta-i fata lui Ispas / Are muci dar n-are nas!”. Parafrazând aÅŸ putea spune: ”Tejista”  epigramă, să se ÅŸtie, / Are umor, dar n-are prozodie!”. Mai exact, în general nu are prozodie, dar sunt prezente incongruenÅ£ele surprinzătoare. Dar trebuie să Å£inem cont ÅŸi de îndemnul lui Bergson din „Teoria râsului”: „Mai mulÅ£i sunt cei care au definit omul drept „un animal care ÅŸtie să râdă”. Ar fi putut, la fel de bine, să-l definească drept „un animal care provoacă râsul”. Are dreptate Bergson, căci nimic nu e mai catastrofal pentru un epigramist decât să-ÅŸi citească în faÅ£a unei mulÅ£imi creaÅ£iile ÅŸi să nu râdă nimeni. Ori, dacă suntem cinstiÅ£i, din această perspectivă, epigramele lui Teodor Jacotă provoacă râsul. Aspectul l-am mai prezentat ÅŸi într-o cronică la altă carte a sa, fapt ce face ca în volumul în discuÅ£ie (pag. 25), Teodor Jacotă  să-mi  trimită o suliţă: „lui georgică manole” – „formă fixă, strictă normă / ochi isteÅ£ ÅŸi rea de gură / Epigrama-n fond ÅŸi formă / matematichie pură”. Dar nu putem spune că  autorul  nu  cunoaÅŸte puterea epigramei ÅŸi asta fiindcă simÅ£ul umorului nu-l ocoleÅŸte: „epigrama” – „cu un soi de cutezanţă / scene se întrepătrund / epigrama te înalţă / ori îÅ£i arde-un ÅŸut în fund”; „epigrama” – „epigrama, favorită / are stilul, acul, gândul / te fixează, te agită / până-Å£i dezgoleÅŸte fundul”; „epigrama” – „epigrama e haioasă / sună frumos la urechi / e ca o fată frumoasă / poate chiar cu viciul vechi”; „epigrama” – „sute, mii de epigrame / dezaxate ori mai fine / nu pot toate să exclame / fastul unei lumi haine”.

Dintre cele patru categorii de umor pe care le-au găsit psihologii, Teodor Jacotă se pliază pe umorul de afiliere, baza acestuia fiind relaÅ£ionarea cu ceilalÅ£i: „doamne, iată, ce magie / de idei adiacente / subsecvente ÅŸi decente / penetrante-n lumea vie / când prezente, când absente / ca un vin sauvignon / dulce ac de scorpion / eleganţă ÅŸi fiori / judecaÅ£i, dragi cititori”. Până la urmă Teodor Jacotă  (TJ) scrie un anumit tip de epigramă care place ÅŸi pe care eu aÅŸ numi-o „epigramă tejistă”, astfel că  orice colecÅ£ie de astfel de epigrame ale acestui autor duce spre un roman al unei secvenÅ£e din timpul trăit. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

CONTRADICÅ¢II

Sunt situaţii inegale

La noi – departe de model –

Căci doar acei ce au parale

Mai cred în statul paralel. (ELENA MÂNDRU)

 

SPERANŢĂ ELECTORALĂ

În urbe, dar ÅŸi în cătun

Spre urne oamenii-au purces;

Votau schimbare, trai mai bun

Åži este. Pentru cel ales. (VASILE LARCO)

 

O NOUĂ VIAŢĂ

Cu toţii vom trăi mai bine

Åži n-om avea dureri, suspine,

ACEL DE SUS de ne aprobă

S-avem întâi un trai de probă! (VASILE LARCO)

 

IAR A UITAT Å¢IRIAC DE MINE, DAR NU-I BAI 

Eu n-am fost invitat la Balc

De Ţiri, fir-ar el să fie,

Dar nici n-aveam de gând să calc

În cea mai mare porcărie.(PETRU-IOAN GÂRDA

 

UNDE-S DOI...

O pereche cam ciudată:

El cuminte, ea-ngâmfată,

Dânsu-i plin de mari intenÈ›ii,

Ea mustește de... pretenții.(MIHAI HAIVAS)

 

PARLAMENTAR MINCINOS (anapest)

CocoÈ›at pe-al Senatului dâmb,

I-a uitat și pe cei ce-au votat,

Căci acuma el judecă strâmb

Și încalcă mereu ce-a jurat! (MIHAI HAIVAS)

 

INFECÅ¢IE INTRASPITALICEASCÄ‚

Rănit, un tânăr, la picior

De asistente ajutat,

S-a infectat foarte uÅŸor

Cu-n sifilis greu de tratat.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

FIDELITATE

Uitate-ţi sunt iubiri ca-n ceaţă

Sau amintiri precum un jar

Căci eÅŸti fidel întreaga viaţă

Doar creditului tău bancar.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PROMISIUNE

E-un autor în plin progress,

De care-mi voi aduce-aminte

Åži-l voi citi cu interes,

De mă plăteÅŸte înainte. (GRIGORE COTUL)

 

LA DOCTORI

Bolnav fiind, m-am priceput,

În vizite nenumărate,

Să duc la doctor ice-am putut

Åži-aproape-ntreaga sănătate… (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

UNUI AUTOMOBIL DE LUX  

Te bucuri de apreciere,

Dar totul este în zadar

Când ai atâÅ£ia cai putere

Şi eşti condus de un măgar! (ION DIVIZA)

 

UNUI BURLAC SLAB DE ÎNGER  

A îndrăgit cândva, cuprins de dor,

O fată bună – Domnul i-a sortit-o

Să-i fie-n viaţă înger păzitor…

Iar el, nenorocitul, n-a păzit-o! (ION DIVIZA)

 

CLASEI POLITICE

Prea multă şcoală n-au, dar unii,

În Parlament doar intrigi cos,

Iar la şedinţe, ca nebunii,

Se bat în lupta pentru...,,os"!(MAX OPAIÅ¢)

 

 EVA MODERNÄ‚

Legenda frunzei ce ascunde

Un loc râvnit de-orice bărbat,

Se pierde, pentru că oriunde,

Bărbatul este ...înÅŸelat! (MAX OPAIÅ¢)

 

CU GÂNDUL LA VIITOR

Pacienţii, afectaţi,

Vin la medic rânduri, rânduri,

Fi-ndcă sunt îngrijoraÅ£i;

Când n-au scaun, stau pe ...gânduri! (MAX OPAIÅ¢)

 

ILUZII LA BÄ‚TRÂNEÅ¢E

A muncit o viaţă-ntreagă;

Pensia o ia pe card,

Dar speranţa ce-l mai leagă

E ca ... cioara de pe gard ! (MAX OPAIÅ¢)

LEGEA PENTRU CREÅžTEREA VÂRSTEI DE PENSIONARE

Articole legiferate

Din normele de aplicare

Obligă firmele private

Să aibă case mortuare. (DAN NOREA)

 

DOI ÎNTR-UNUL

ToÅ£i bărbaÅ£ii în etate

Cară la sfârÅŸit de viaţă

Un bătrân nebun în spate

Åži-un cadavru viu în faţă! (VALENTIN DAVID)

 

BÂRFE

Şi-a ales o fată bună

Ce dispune ÅŸi de bani,

De acum într-o lună

Face…nouăzeci de ani! (VALENTIN DAVID)

 

ALTERNATIVÄ‚ ROMÂNEASCÄ‚

Am intrat într-o etapă

Când înlocuim uÅŸor

Vechea coadă de la sapă

Cu o coadă…de topor! (ION MORARU)

 

„CU RÄ‚BDAREA TRECI ÅžI MAREA”

Sigur, cu răbdarea,

Dacă eşti lucid

Poţi să treci şi marea

Cu…un iaht rapid! (EUGEN DEUTSCH)

 

CICÄ‚ AZI E ZIUA CUMPÄ‚RÄ‚RII DE INSTRUMENTE MUZICALE

MEA CULPA!

O să-mi cumpăr un țambal

S-am pe ce să pun batista

Că am cam făcut scandal

Și-s cam mic în lumea ista... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

CICÄ‚ AZI ESTE ZIUA MUZICII VOCALE

Stimați prieteni, dragi amici,

Cam despre ce vorbiți aici?

După succinte analize

Vă este dor de vocalize? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CICÄ‚ AZI E ZIUA JOCULUI VÂNÄ‚RII DE COMORI

Privind în punga mea golașă

Să caut banii de-o cireașă

M-am lămurit, plin de fiori,

Ce-i vânătoarea de comori! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

CICÄ‚ IERI A FOST ZIUA PROSOPULUI DIN COMEDIA

 „H2G2 - GHIDUL AUTOSOPIATULUI GALACTIC”

Cic-a fost un serial

Eu n-am auzit de el

Însă uite în ce hal

A ajuns omul tembel... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

CICÄ‚ AZI ESTE ZIUA DANSULUI „LINDY HOP”

Cică dansul „Lindy hop”

E pe muzică de jazz

Nu pe rep și nici pe pop

N-are niciun chichirez... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

CICÄ‚ AZI E ZIUA PROTECÈšIEI SOLARE –

A UNGUENTULUI  PENTRU PROTECÈšIA SOLARÄ‚

Eu vă spun așa, pe scurt

Cel mai bun e un iaurt

Potolește și arsura

Și-ți mai satură și gura! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

MEDICALÄ‚

Coloana asta de rahat,

Åži mie, feste mi-a jucat;

Dar leac găsit-am la colon:

În c... să-Å£i bagi odicolon.  (SORIN FINCHELSTEIN)

 

CÄ‚RTURARUL

Dragostea de cărÅ£i îl poartă

Peste tot, deloc nu-l lasă,

Joacă ÅŸi c-o mână moartă

Dacă-s numai trei la masă. (VASILE MANOLE)

 

ZBORURI ÎNCRUCIÅžATE

Berzele, în primăvaraă,

Bucuria ne-o aduc;

Fetele, plecând afară,

Duc destule pentru…”cuc”. (CONSTANTIN PROFIR)

 

PARIUL CU AGRICULTURA

Un adevăr  prezint aici

Din cele agronomice:

În piaţă sunt legume mici

La preţuri astronomice. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

FCSB-ecali  A RATAT CALIFICAREA  

Oierul se tot vrea zeu;

Nu-l crede nici Dumnezeu,

Nu-l ajută Sfinții-ăi mari

Și nici s-finii…voluntari. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

APROPO DE FINALA EINTRACT-RANGERS

ScoÈ›ienii pierd, mâhniÈ›i;

Totuși, prime bune iau,

Dar sunt aÈ™a de zgârciÈ›i

Că, nici goluri nu prea dau. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

BORDEAUX : HÂRTIE IGIENICÄ‚ ÎN CAPUL FOTBALIÅžTILOR  

Echipa-a retrogradat,

Fanii s-au înfuriat,

Cu suluri i-au bombardat;

Sugerând că-s de…rahat.* (DUMITRU BUJDOIU)

 *Procedeul ar trebui importat È™i la noi!

 

 

UN BRAZILIAN (timp de 84 de ani la aceeași companie -Ziarele)

Asta da loialitate!

Are suta, e vigan,

Cultul muncii spune toate:

Era emigrant german. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

 DECLARAÈšIE DE DRAGOSTE LA MELCI

 -  EÈ™ti lascivă, lipicioasă,

 Hai rapid la mine-n casă

Să “clocim” urgent un pui;

Coarne am, n-ai cum să-mi pui. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ÎNTREBARE CÄ‚TRE COMANDANTUL SUPREM

Ai văzut de când exiÈ™ti

Paradox din cale-afară:

Grupuri de neonaziști

Denazificând o È›ară?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

LUI ROGOZIN I-AR FI IEȘIT UN PORUMBEL DIN GURĂ

Tind niponii la Kurile?

E destul să le numești

„Stei”, „Variag”, „Coral”, „Torpile”

Și-s   ... pământuri vechi ruseÈ™ti. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

PREDICȚIILE REDACTORULUI-ȘEF AL CANALULUI DE TELEVIZIUNE RT

Cine studiază-acasă,

Dumnezeu la greu nu-l lasă,

Cine, însă,- n Occident,

Drumu-n iad i-i iminent. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

RM REFUZÄ‚ AJUTORUL DIN PARTEA PARTENERILOR OCCIDENTALI

DE A FI ÎNARMATÄ‚ LA STANDARDELE NATO

Schimnic. Domnu-i dete-un ștremeleag

Pentru orice oportunitate,

Iar RM nu ia niciun ciomag

De la NATO: neutralitate. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DECIZIE FERMÄ‚ A GUVERNULUI

După ce ne-am aranjat

Toate rubedeniile

În toate domeniile,

Cruce pe-angajări la stat! (LERU CICOARE)

 

DE CE PARTIDELE SE-NTREC A RAPORTA SEPARAT,

ATRIBUINDU-ȘI MERITELE, DEȘI FAC PARTE

DIN ACEEAȘI COALIȚIE DE GUVERNARE?

N-au trecut nici șase luni

De când sunt la guvernare,

D'aia n-au făcut minuni

Decât doar   ... la raportare. (LERU CICOARE)

 

 

MINICTRULUI MUNCII, CARE  PROMITE PENSIONARILOR

PE MICÄ‚-PE CEAS MAREA CU SAREA

Lacrimi verși de crocodil

Că seniorii-și gat' greu crugu',

Doar că plânsu-È›i e futil,

Cât tot vii cu lugu-lugu. (LERU CICOARE)

 

 

UN FOST ȘI UN ACTUAL RECTOR PROVIZORIU

AU PICAT CONCURSUL LA POSTUL DE

RECTOR AL ACADEMIEI DE POLIȚIE (NOTA 6 ȘI SUB 6)

A-i vetri-i unul din vectori

Pe scalii ce țin de șase,

Drept care pretinșii rectori

Tot la È™ase cad în plase. (LERU CICOARE)

 

DE CE AU FOST BLOCATE CONTURILE PRIMÄ‚RIEI?

Om de-afaceri, Costi Constanda

Ține-n șah o-ntreagă primărie.

Șefii, de-alde Plicu Pristanda,

Să conceadă-i cer   ... pe veresie. (LERU CICOARE)

 

LUPUL CU PRICINA LA PARASTASUL IEZILOR

După un discurs socratic,

I se bat lupii la gură.

Ar pofti și-o udătură,

D’aia stă ca pe jăratic. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

 

A PÄ‚ÈšIT CA IRIMIA

Un biban trăia în lac.

Lacul îi părea strâmtuÈ›.

I-a venit poftei de hac:

A sărit din lac în puÈ›. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

STAU VECÍNELE LA LÁFURI

Pe-o laviță la SăpânÈ›a

Două babe-È™i cern sămânÈ›a.

Nu vorbesc de epitafuri,

Ci taie frunză È™i láfuri. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

În durerea lui

N-avea obiceiul ca să

Se destăinuie oricui.

Nu-i erau toți boii-acasă

Și-l lăsară-n boii lui. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

“CAR FRUMOS CU PATRU BOI…” (cântec)

L-aÅŸ cânta, dar îl găsesc

Metamorfozat puţin:

Carul încă-i românesc,

Jugul însă e strain… (EFIM TARLAPAN)

 

FORUL MINORITÄ‚Å¢ILOR NAÅ¢IONALE DIN ROMÂNIA

După for – chef de elită:

Beau străinii, bagă-n guşă!

Toată masa-i mulţumită

Åži…românul de la uşă. (EFIM TARLAPAN)