O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Psiholog recunoscut, cu un doctorat în domeniu, cartea de debut în epigramă a lui Gheorghe Bălăceanu nu putea să  aibă alt titlu decât unul care să conducă spre domeniul de activitate al autorului: „Pilule contra devierilor de caracter” (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2009).  Unii psihologi pun un „aproximativ egal” între personalitate ÅŸi caracter, în timp ce alÅ£ii, cum este ÅŸi Gheorghe Bălăceanu,  văd caracterul ca o latură a personalităţii, sau cel puÅ£in aÅŸa  se  deduce  din creaÅ£iile ce asigură conÅ£inutul volumului.  Gheorghe Bălăceanu ia individul, îi observă comportamentul în interacÅ£iune cu ceilalÅ£i, stabileÅŸte portretul psiho-moral după concepÅ£ii, credinÅ£e, convingeri, idealuri, aspiraÅ£ii  sau stiluri de activitate ÅŸi generalizează într-o epigramă cu trimitere la sfera care-l include: politică, creaÅ£ie de orice fel, familie etc. Textul manifest „Cititorilor mei” ne pune în algoritm: „Am vrut să-ngrop în patru rânduri / GreÅŸite atitudini, vicii, / Minciuni, ori fraude, capricii, / Ca pe cei morÅ£i, în patru scânduri. // Am vrut ca râsul să înece / Necinstea, furtul, lăcomia, / Trădarea ÅŸi nemernicia, / Åži toate relele să plece. // Fiindcă-n viaţă ne stresează / IncompetenÅ£a ÅŸi prostia, / O atacăm cu ironia, / Åži râsul ce o-nveninează. // Căci nu-i mai mare răzbunare, / Decât să râzi de nătăfleÅ£ii / Ce murdăresc culoarea vieÅ£ii. / Deci râdeÅ£i toÅ£i, în gura mare!”

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 9 aprilie: Sfânta și Marea Joi"

 

Nu ÅŸtiu în ce măsură umorul lui Gheorghe Bălăceanu este unul în sensul în care îl sesizează Jonathan Miller, adică pe direcÅ£ia unei libertăţi pe care ÅŸi-o permite mintea  în anumite momente. Eu îl văd mai mult ca pe un joc serios al minÅ£ii autorului, ca pe o contribuÅ£ie la întărirea unor norme, nu ca pe un umor de dragul umorului. De fapt nu numai epigramele ce dau consistenÅ£a volumului  îmi întăresc această  convingere, ci ÅŸi „cuvântul înainte” semnat de autor: „Chiar dacă cei vizaÅ£i în epigrame nu se vor bucura, cel puÅ£in vor înÅ£elege poate, că noi nu dorim decât să administrăm un „tratament naturist” pentru vindecarea unor simptome ale răului social”.

Epigrama de debut în volum a lui Gheorghe Bălăceanu îÅŸi fixează poanta pe partea a doua a maniheistei relaÅ£ii bun-rău. Caracterul, rezultat din evaluarea unei persoane din perspectivă etică, îl conduce pe autor spre realizarea unor portrete caracteriale cu trăsături negative. Domeniului politic, reprezentat cu preponderenţă de politicianul român prin guvern, parlament ÅŸi administraÅ£ie locală, îi sunt atribuite: lipsa de respect, indiferenÅ£a, inconsecvenÅ£a, extravaganÅ£a, laÅŸitatea, obtuzitatea, egocentrismul, apatia, tendinÅ£a de amânare, corupÅ£ia, lăcomia, ipocrizia, mândria, grosolănia etc.: Constatare: „Guvernul nou, handicapat îmi pare, / Căci două braÅ£e inegale are: / Cu unul de la toÅ£i ia de pomană, / Cu celălalt…împarte pe sprânceană!; Unor guvernanÅ£i: „În stadiu-ntâi s-au instalat, / În cel de-al doilea, s-au certat, / Åži-acum sunt în stadiul trei, / Când toÅ£i…se fură între ei.”; Avantajele tranziÅ£iei: „Văzând atâta sărăcie, / Pe guvernanÅ£i nu pot să-i cruÅ£ / Åži spun mâhnit, fir-ar să fie, / Că „am sărit din lac în puÅ£”.

Scanând relaÅ£iile intrafamiliale, Gheorghe Bălăceanu  descoperă elemente de caracter negative cum ar fi rigiditatea, zgârcenia, lenea, respingerea, amantlâcul, risipa, infidelitatea, egoismul, nervozitatea ÅŸi încă altele pe care le vor identifica cititorii: NemulÅ£umita soÅ£ie: „Că nu o mai iubesc ÅŸi pace! / Se plânge, dar îi spun direct, / Căci nu-i găsesc nici un defect, / Chiar o admir…atunci când tace!”;  Fidelitate nerăsplătită: „Ea nu-nÅ£elege-n niciun fel, / De ce-i nemulÅ£umit întruna: / I-a fost fidelă totdeauna… / L-a…cicălit numai pe el!”; SoÅ£ul doreÅŸte o schimbare în comportamentul soÅ£iei: „Să se schimbe, vrea, deodată, / Însă ea de-o vreme ÅŸtie, / Că n-o vrea pe ea,  schimbată, / Ci…pe alta, de soÅ£ie!”;  Etalarea calităţilor: „Goală-n faţă ÅŸi în spate, / Tipa fără de valoare / Neavând ce să arate, / Ea arată…tot ce are.”

O tratare specială din partea autorului o constituie o categorie de care omenirea nu va scăpa niciodată, cea a proÅŸtilor. Lor le este dedicată o secvenţă întreagă a cărÅ£ii.  Carlo M. Cipolla, în cartea sa  „Legile fundamentale ale imbecilităţii umane” apărută la „Humanitas”, enunţă cinci legi ale prostiei: 1. „numărul proÅŸtilor este permanent subestimat de toÅ£i”; 2. „probabilitatea ca un individ să apeleze la un comportament prostesc este independentă de orice altă însuÅŸire a lui”;  3. „prostul este acel ins care produce daune atât lui cât ÅŸi celorlalÅ£i”; 4. „în general ceilalÅ£i nu Å£in cont de efectele acÅ£iunilor produse de proÅŸti”; 5. „proÅŸtii reprezintă categoria cea mai periculoasă din lume”. Le-am reluat aici pentru  a arăta că lui Gheorghe Bălăceanu nu-i scapă nicio lege din cele cinci. Flerul ironic le atinge pe toate: SatisfacÅ£ia proÅŸtilor: „Fără nici o supărare / Că-s la minte cam desculÅ£i, / Simt o mare uÅŸurare: / Au în lume fani mai mulÅ£i!”; Dezavantajul computerului: „Că un computer ar putea să depăşească / InteligenÅ£a omului, arfi credibil… / Dar e ceva ce este sigur imposibil: / Nu poate egala…prostia omenească!”; DiferenÅ£a între prost ÅŸi deÅŸtept: „DeÅŸteptu-ÅŸi ÅŸtie limita ÅŸi-n fine / El de la prost învaţă câteodată. / Dar prostul nu, deoarece, vezi bine, / La el prostia e…nelimitată!”.

Scrisă cu scopul  de a aduce pe calea cea bună, ba chiar de a revoluÅ£iona fiinÅ£a omenească, această carte  a marcat debutul unui epigramist care în timp,  s-a demonstrat, a  ocupat un loc onorant în marea constelaÅ£ie a epigramiÅŸtilor români. De remarcat  o consistentă prefaţă scrisă de Vasile Larco , având un titlu perfect pentru un debutant: „Descifrând limbajul epigramei”.  Cartea abundă în reproduceri după lucrări de pictură ÅŸi sculptură ale autorului.  (GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

 

DESTIN

Toată vremea a trăit

Stând departe de pericol,

Åži când crede c-a răzbit

Nu mai simte că-i ridicol. (GRIGORE COTUL)

 

OBSESIE

Sacrificând din viaţă ani,

În scurta trecere lumească,

E-n stare omul, pentru bani,

Să se apuce să muncească. (GRIGORE COTUL)

 

EVIDENŢĂ

Viaţa este foarte dură:

Câte unul dintr-o mie

Înfiripă o cultură

În oceanul de prostie. (GRIGORE COTUL)

 

LA O ŞEDINŢĂ

Uscatu-m-am ÅŸi sunt ca iasca,

Spun tot ce ÅŸtiu, aÅŸa mi-e felul:

Când ÅŸeful, calm, a spus: Jos Masca!

Văzui în sală tot ÅŸeptelul. (VASILE LARCO)

 

CAMUFLARE

Ipocritul dă de veste

Că-i de fapt aşa cum este

Deci, mereu, pe-a vieţii cale,

Poartă măşti de animale. (VASILE LARCO)

 

ÎNDOIALÄ‚ ÅžI LAÅžITATE

Sunt expresii care ne-or pândi

Orişiunde-n viaţă, pas cu pas:

Hamlet prin: „a fi sau a nu fi”,

HoÅ£ul: „Lasă-mă ca să te las”! (VASILE LARCO)

 

PREOCUPRE PE MÄ‚SURA TIMPURILOR

Azi oameni mari ne scriu destinul,

Gândind să scoată la lumină

Măsuri să ne scurteze chinul:

O „aviară” … o „porcină” … (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

MÄ‚SURI PENTRU CRIZÄ‚

Pe guvernanţi, cu-aşa o miză,

Îi simt cumva băgaÅ£i în cofă:

Degeaba iau măsuri la criză,

Atâta vreme cât n-au stofă! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

COMPENSAÈšIE

Veniturile-s mai puţine,

Dar chiar acum, în criză dură,

Noi cu morala stăm chiar bine …

Că-i singura ce nu se fură! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ÎN MEDICINA ROMÂNEASCÄ‚

Contest măsura care s-a luat,

Că nu văd mult mai mare interes:

DeÅŸi salariile s-au triplet,

Se moare doar de două ori mai des! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

INTERES ASCUNS?

Austriecii- nu-i de haz –

Ar vrea un preţ mai bun la gaz

Şi, după toate semnele,

De-aceea cară lemnele. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

OPTIMISM

Admit că traiul are rost

Şi am din nou de viaţă chef

Când – rar, ce-i drept – mai dau de-un prost

Ce nu e ÅŸef. (PETRU –IOAN GÂRDA)

 

CONSTATARE

E aproape o cutumă,

Fapt extrem de curios -

Doar când spun ceva în glumă

...Sunt luat în serios. (AL. D. FUNDUIANU)

 

PROFEÈšIE

Mi-a transmis un priceput

(Pe un ton deloc spășit)

Cum c-am fi la început

                          De sfârÈ™it. (AL. D. FUNDUIANU)

 

RÂSUL CA MEDICAMENT

Râsul e medicament;

N-ai nevoie de pastile.

Cu un mic amendament:

La disfuncţii erectile! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REPROÅž NEJUSTIFICAT

Că de nimic nu sunt în stare

Iubito, e o nedreptate,

Căci sunt mereu, tu nu vezi oare,

În stare de ebreitate! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REGRET

Era bine-n dictatură,

O spun cu durere-n plex

Bani n-aveam şi nici căldură

Dar atunci mai făceam sex! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TOTUL PENTRU MIA  

Degeaba miile îÅ£i plac

Åži le aduni trudind cât ÅŸapte,

C-ajuns la Mia în iatac

Sunt risipite într-o noapte! (MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)

 

RAPIDITATE  

Idila lor nechibzuită

A doua zi luă sfârÅŸit,

Că el era băiat citit,

Iar ea – o carte răsfoită. (MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)

 

FEMEIA  

Pentru copil ea este mamă,

Pentru flăcău cea de pe listă,

Pentru bărbat e o reclamă,

Pentru bătrân e o... revistă! (MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)

 

CULTURA DE STRADÄ‚  

Mă holbez la ele

Cum îÅŸi expun nurii

Şi-ascultă manele

Pe strada Culturii! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

SINGURÄ‚ LA MARE  

Sub o soarelui căldură

Stă fătuca ÅŸi îndură,

SoÅ£u-i mai băftos se pare…

El stă singur… la răcoare! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

BURLACUL  

Mă descurcam în burlăcie

Ca orice om făr’ de soÅ£ie,

Cuseam, spălam, mâncam mezel

Acum că-s însurat… la fel! (GHEORGHE GURÄ‚U)             

 

DESCOPERIRE 

Prin repetate săpături

Dădu de nişte osaturi,

Le-analiză atent sub lupă

Åži, ce să vezi, o… minijupă. (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

AVOCATUL

Bine ştie să vorbească,

Vorba multă îi aduce

Bani, să poată să trăiască

Şi chiar să nu-i poată duce. (VASILE MANOLE)

 

GENEROZITATE

Åžeful nostru-i cineva

Cu-n birou de zici că-i temple,

Dacă vrea să dea ceva

Ni se dă pe el exemplu. (VASILE MANOLE)

 

EXIGENŢĂ POLITICĂ

După lupte fratricide

Iată că mai nou în Å£ară,

Sunt alegeri în partide

Când se-aleg cei daÅ£i afară. (VASILE MANOLE)

 

PROTESTUL ZEIÅ¢EI THEMIS  

În zadar sunt acuzată

Că-s la ochi mereu legată

Când cei care legi aplică

Iau plocoane fără frică. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

MARILOR CORUPÅ¢I  

Nimeni, astăzi, n-o să nege

Adevărul ce grăieşte:

Ei, toţi, ocolesc o lege,

Dar ÅŸi legea-i ocoleÅŸte. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ÎN TRANZIÅ¢IE  

Cum ai găsit femeie

Spre bunăstare cheie

Åži ai acum de toate?

E simplu... din păcate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DEPUTAÅ¢II RÄ‚SPLÄ‚TESC STRÄ‚DANIILE

AVOCATULUI POPORULUI    

Că ne-ai apărat la Curte

Drepturile speciale,

Noi, pe faze ultrascurte,

Ți le dăm și dumitale. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

SEARÄ‚ DE (CORONAVIRUS)

LA…AMSTERDAM  

Leilor rapaci de mare

Rău li s-a muiat cocoșul:

Se-nchid zeci de lupanare

Chiar și-n Cartierul Roșu! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

FERMITATEA PREÅžEDINTELUI ÎN

CHESTIUNEA CORONAVIRUSULUI  

„Nu vă panicaÈ›i degeaba:

E-o pârlită de răceală!”

Azi, văzând că-i slută treaba:

„Achtung: mólima-i mortală!” (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

DIN PUÅ¢UL GÂNDIRII UNUI FOST CONDUCÄ‚TOR

PRIVIND LUPTA CONTRE VIRUSULUI UCIGÄ‚TOR  

lupta contra virusului ucigător

Să formăm un grup de lucru,

Dar format numai din foști,

Să ne-aducă din sepulcru

Noi măsuri  -  că n-au fost proÈ™ti. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

BÄ‚TRÂNII – Å¢AP ISPÄ‚ÅžITOR

PENTRU  TOATE RELELE?   

Fac orc din viaÈ›a noastră pământeană,

Ne poartă-n cârcă virus È™i ponos.

Să-i izolăm pe Stânca Tarpeiană

Și să le facem iute vânt în jos. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

DIALOG DESPRE VIRUS

- Ce-aveți, frate, cu COVID?

-  E miÈ™el, parÈ™iv, perfid,

Se-ncoronează rapid;

-  Poate intră-ntr-un partid. (DUMITRU BUJDOIU)

 

PATRONUL ȘI STAREA DE URGENȚĂ

Poa’ să È›ină toată vara,

Și-a luat actele acasă;

Dar soția-i furioasă,

C-a adus și secretara. (DUMITRU BUJDOIU)

 

STAREA DE CARANTINÄ‚

Un lucru nu-mi place mie,

La această pandemie :

Că-s forțat să stau acasă,

Lângă soacră È™i nevastă (DUMITRU BUJDOIU)

 

ȘEFUL EPIDEMIOLOGILOR

Și-a expus un gând febril,

Printr-un SMS semnat :

“De pandemie-am scăpat ! “

Și-a pus data- “ntâi april” (DUMITRU BUJDOIU)

 

EFECTELE ORDONANTEI NR.3 

ReÅ£inând de azi ideea ,

Mă gândesc acum ÅŸi eu

Că, ajuns la vârsta-treia,

Merg de-acum la ...matineu! (MAX OPAIÅ¢)

 

GUVERNARE DE CRIZÄ‚

Paradigma s-a schimbat:

Dupa ,,TESTUL" negativ,

Guvernul reinstalat

Guvernează ...preventiv!(MAX OPAIÅ¢) 

 

UNEI PERSOANE CARE NU DEÅ¢INE

ANIMALE DE COMPANIE 

Ca să iasă la plimbare,

Fără  motiv serios,

A gasit o lesă-n care ,

L-a plimbat pe ...soţ, pe jos! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI DOMNIÅžOARE 

 Căutându-ÅŸi fericirea,

A-ncercat o variant:

 Åži-a dat peste cap privirea 

Åži-a sfârÅŸit fiind...amantă! (MAX OPAIÅ¢)

 

PANDEMIE (STAÅ¢I ACASA!)

Peste voinţa celor mari,

Avem ce nu ne trebuia.

Se tem acum ÅŸi slabi ÅŸi tari, 

Că Dumnezeu dă, dar... şi ia! (MAX OPAIŢ)

 

PROFITÂND DE SITUAÅ¢IE

 Dacă este pandemie,

Poţi plimba un animal;

Mi s-a întâmplat ÅŸi mie…

Am fost luat de ...papagal! (MAX OPAIÅ¢)