O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Psiholog recunoscut, cu un doctorat în domeniu, cartea de debut în epigramă a lui Gheorghe Bălăceanu nu putea să aibă alt titlu decât unul care să conducă spre domeniul de activitate al autorului: „Pilule contra devierilor de caracter” (Editura „Pim”, Iaşi, 2009). Unii psihologi pun un „aproximativ egal” între personalitate şi caracter, în timp ce alţii, cum este şi Gheorghe Bălăceanu, văd caracterul ca o latură a personalităţii, sau cel puţin aşa se deduce din creaţiile ce asigură conţinutul volumului. Gheorghe Bălăceanu ia individul, îi observă comportamentul în interacţiune cu ceilalţi, stabileşte portretul psiho-moral după concepţii, credinţe, convingeri, idealuri, aspiraţii sau stiluri de activitate şi generalizează într-o epigramă cu trimitere la sfera care-l include: politică, creaţie de orice fel, familie etc. Textul manifest „Cititorilor mei” ne pune în algoritm: „Am vrut să-ngrop în patru rânduri / Greşite atitudini, vicii, / Minciuni, ori fraude, capricii, / Ca pe cei morţi, în patru scânduri. // Am vrut ca râsul să înece / Necinstea, furtul, lăcomia, / Trădarea şi nemernicia, / Şi toate relele să plece. // Fiindcă-n viaţă ne stresează / Incompetenţa şi prostia, / O atacăm cu ironia, / Şi râsul ce o-nveninează. // Căci nu-i mai mare răzbunare, / Decât să râzi de nătăfleţii / Ce murdăresc culoarea vieţii. / Deci râdeţi toţi, în gura mare!”
Nu ştiu în ce măsură umorul lui Gheorghe Bălăceanu este unul în sensul în care îl sesizează Jonathan Miller, adică pe direcţia unei libertăţi pe care şi-o permite mintea în anumite momente. Eu îl văd mai mult ca pe un joc serios al minţii autorului, ca pe o contribuţie la întărirea unor norme, nu ca pe un umor de dragul umorului. De fapt nu numai epigramele ce dau consistenţa volumului îmi întăresc această convingere, ci şi „cuvântul înainte” semnat de autor: „Chiar dacă cei vizaţi în epigrame nu se vor bucura, cel puţin vor înţelege poate, că noi nu dorim decât să administrăm un „tratament naturist” pentru vindecarea unor simptome ale răului social”.
Epigrama de debut în volum a lui Gheorghe Bălăceanu îşi fixează poanta pe partea a doua a maniheistei relaţii bun-rău. Caracterul, rezultat din evaluarea unei persoane din perspectivă etică, îl conduce pe autor spre realizarea unor portrete caracteriale cu trăsături negative. Domeniului politic, reprezentat cu preponderenţă de politicianul român prin guvern, parlament şi administraţie locală, îi sunt atribuite: lipsa de respect, indiferenţa, inconsecvenţa, extravaganţa, laşitatea, obtuzitatea, egocentrismul, apatia, tendinţa de amânare, corupţia, lăcomia, ipocrizia, mândria, grosolănia etc.: Constatare: „Guvernul nou, handicapat îmi pare, / Căci două braţe inegale are: / Cu unul de la toţi ia de pomană, / Cu celălalt…împarte pe sprânceană!; Unor guvernanţi: „În stadiu-ntâi s-au instalat, / În cel de-al doilea, s-au certat, / Şi-acum sunt în stadiul trei, / Când toţi…se fură între ei.”; Avantajele tranziţiei: „Văzând atâta sărăcie, / Pe guvernanţi nu pot să-i cruţ / Şi spun mâhnit, fir-ar să fie, / Că „am sărit din lac în puţ”.
Scanând relaţiile intrafamiliale, Gheorghe Bălăceanu descoperă elemente de caracter negative cum ar fi rigiditatea, zgârcenia, lenea, respingerea, amantlâcul, risipa, infidelitatea, egoismul, nervozitatea şi încă altele pe care le vor identifica cititorii: Nemulţumita soţie: „Că nu o mai iubesc şi pace! / Se plânge, dar îi spun direct, / Căci nu-i găsesc nici un defect, / Chiar o admir…atunci când tace!”; Fidelitate nerăsplătită: „Ea nu-nţelege-n niciun fel, / De ce-i nemulţumit întruna: / I-a fost fidelă totdeauna… / L-a…cicălit numai pe el!”; Soţul doreşte o schimbare în comportamentul soţiei: „Să se schimbe, vrea, deodată, / Însă ea de-o vreme ştie, / Că n-o vrea pe ea, schimbată, / Ci…pe alta, de soţie!”; Etalarea calităţilor: „Goală-n faţă şi în spate, / Tipa fără de valoare / Neavând ce să arate, / Ea arată…tot ce are.”
O tratare specială din partea autorului o constituie o categorie de care omenirea nu va scăpa niciodată, cea a proştilor. Lor le este dedicată o secvenţă întreagă a cărţii. Carlo M. Cipolla, în cartea sa „Legile fundamentale ale imbecilităţii umane” apărută la „Humanitas”, enunţă cinci legi ale prostiei: 1. „numărul proştilor este permanent subestimat de toţi”; 2. „probabilitatea ca un individ să apeleze la un comportament prostesc este independentă de orice altă însuşire a lui”; 3. „prostul este acel ins care produce daune atât lui cât şi celorlalţi”; 4. „în general ceilalţi nu ţin cont de efectele acţiunilor produse de proşti”; 5. „proştii reprezintă categoria cea mai periculoasă din lume”. Le-am reluat aici pentru a arăta că lui Gheorghe Bălăceanu nu-i scapă nicio lege din cele cinci. Flerul ironic le atinge pe toate: Satisfacţia proştilor: „Fără nici o supărare / Că-s la minte cam desculţi, / Simt o mare uşurare: / Au în lume fani mai mulţi!”; Dezavantajul computerului: „Că un computer ar putea să depăşească / Inteligenţa omului, arfi credibil… / Dar e ceva ce este sigur imposibil: / Nu poate egala…prostia omenească!”; Diferenţa între prost şi deştept: „Deşteptu-şi ştie limita şi-n fine / El de la prost învaţă câteodată. / Dar prostul nu, deoarece, vezi bine, / La el prostia e…nelimitată!”.
Scrisă cu scopul de a aduce pe calea cea bună, ba chiar de a revoluţiona fiinţa omenească, această carte a marcat debutul unui epigramist care în timp, s-a demonstrat, a ocupat un loc onorant în marea constelaţie a epigramiştilor români. De remarcat o consistentă prefaţă scrisă de Vasile Larco , având un titlu perfect pentru un debutant: „Descifrând limbajul epigramei”. Cartea abundă în reproduceri după lucrări de pictură şi sculptură ale autorului. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
DESTIN
Toată vremea a trăit
Stând departe de pericol,
Şi când crede c-a răzbit
Nu mai simte că-i ridicol. (GRIGORE COTUL)
OBSESIE
Sacrificând din viaţă ani,
În scurta trecere lumească,
E-n stare omul, pentru bani,
Să se apuce să muncească. (GRIGORE COTUL)
EVIDENŢĂ
Viaţa este foarte dură:
Câte unul dintr-o mie
Înfiripă o cultură
În oceanul de prostie. (GRIGORE COTUL)
LA O ŞEDINŢĂ
Uscatu-m-am şi sunt ca iasca,
Spun tot ce ştiu, aşa mi-e felul:
Când şeful, calm, a spus: Jos Masca!
Văzui în sală tot şeptelul. (VASILE LARCO)
CAMUFLARE
Ipocritul dă de veste
Că-i de fapt aşa cum este
Deci, mereu, pe-a vieţii cale,
Poartă măşti de animale. (VASILE LARCO)
ÎNDOIALĂ ŞI LAŞITATE
Sunt expresii care ne-or pândi
Orişiunde-n viaţă, pas cu pas:
Hamlet prin: „a fi sau a nu fi”,
Hoţul: „Lasă-mă ca să te las”! (VASILE LARCO)
PREOCUPRE PE MĂSURA TIMPURILOR
Azi oameni mari ne scriu destinul,
Gândind să scoată la lumină
Măsuri să ne scurteze chinul:
O „aviară” … o „porcină” … (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
MĂSURI PENTRU CRIZĂ
Pe guvernanţi, cu-aşa o miză,
Îi simt cumva băgaţi în cofă:
Degeaba iau măsuri la criză,
Atâta vreme cât n-au stofă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
COMPENSAȚIE
Veniturile-s mai puţine,
Dar chiar acum, în criză dură,
Noi cu morala stăm chiar bine …
Că-i singura ce nu se fură! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎN MEDICINA ROMÂNEASCĂ
Contest măsura care s-a luat,
Că nu văd mult mai mare interes:
Deşi salariile s-au triplet,
Se moare doar de două ori mai des! (PETRU-IOAN GÂRDA)
INTERES ASCUNS?
Austriecii- nu-i de haz –
Ar vrea un preţ mai bun la gaz
Şi, după toate semnele,
De-aceea cară lemnele. (PETRU-IOAN GÂRDA)
OPTIMISM
Admit că traiul are rost
Şi am din nou de viaţă chef
Când – rar, ce-i drept – mai dau de-un prost
Ce nu e şef. (PETRU –IOAN GÂRDA)
CONSTATARE
E aproape o cutumă,
Fapt extrem de curios -
Doar când spun ceva în glumă
...Sunt luat în serios. (AL. D. FUNDUIANU)
PROFEȚIE
Mi-a transmis un priceput
(Pe un ton deloc spășit)
Cum c-am fi la început
De sfârșit. (AL. D. FUNDUIANU)
RÂSUL CA MEDICAMENT
Râsul e medicament;
N-ai nevoie de pastile.
Cu un mic amendament:
La disfuncţii erectile! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REPROŞ NEJUSTIFICAT
Că de nimic nu sunt în stare
Iubito, e o nedreptate,
Căci sunt mereu, tu nu vezi oare,
În stare de ebreitate! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REGRET
Era bine-n dictatură,
O spun cu durere-n plex
Bani n-aveam şi nici căldură
Dar atunci mai făceam sex! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TOTUL PENTRU MIA
Degeaba miile îţi plac
Şi le aduni trudind cât şapte,
C-ajuns la Mia în iatac
Sunt risipite într-o noapte! (MIHAI SĂLCUŢAN)
RAPIDITATE
Idila lor nechibzuită
A doua zi luă sfârşit,
Că el era băiat citit,
Iar ea – o carte răsfoită. (MIHAI SĂLCUŢAN)
FEMEIA
Pentru copil ea este mamă,
Pentru flăcău cea de pe listă,
Pentru bărbat e o reclamă,
Pentru bătrân e o... revistă! (MIHAI SĂLCUŢAN)
CULTURA DE STRADĂ
Mă holbez la ele
Cum îşi expun nurii
Şi-ascultă manele
Pe strada Culturii! (GHEORGHE GURĂU)
SINGURĂ LA MARE
Sub o soarelui căldură
Stă fătuca şi îndură,
Soţu-i mai băftos se pare…
El stă singur… la răcoare! (GHEORGHE GURĂU)
BURLACUL
Mă descurcam în burlăcie
Ca orice om făr’ de soţie,
Cuseam, spălam, mâncam mezel
Acum că-s însurat… la fel! (GHEORGHE GURĂU)
DESCOPERIRE
Prin repetate săpături
Dădu de nişte osaturi,
Le-analiză atent sub lupă
Şi, ce să vezi, o… minijupă. (GHEORGHE GURĂU)
AVOCATUL
Bine ştie să vorbească,
Vorba multă îi aduce
Bani, să poată să trăiască
Şi chiar să nu-i poată duce. (VASILE MANOLE)
GENEROZITATE
Şeful nostru-i cineva
Cu-n birou de zici că-i temple,
Dacă vrea să dea ceva
Ni se dă pe el exemplu. (VASILE MANOLE)
EXIGENŢĂ POLITICĂ
După lupte fratricide
Iată că mai nou în ţară,
Sunt alegeri în partide
Când se-aleg cei daţi afară. (VASILE MANOLE)
PROTESTUL ZEIŢEI THEMIS
În zadar sunt acuzată
Că-s la ochi mereu legată
Când cei care legi aplică
Iau plocoane fără frică. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
MARILOR CORUPŢI
Nimeni, astăzi, n-o să nege
Adevărul ce grăieşte:
Ei, toţi, ocolesc o lege,
Dar şi legea-i ocoleşte. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎN TRANZIŢIE
Cum ai găsit femeie
Spre bunăstare cheie
Şi ai acum de toate?
E simplu... din păcate. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DEPUTAŢII RĂSPLĂTESC STRĂDANIILE
AVOCATULUI POPORULUI
Că ne-ai apărat la Curte
Drepturile speciale,
Noi, pe faze ultrascurte,
Ți le dăm și dumitale. (NICOLAE MĂTCAŞ)
SEARĂ DE (CORONAVIRUS)
LA…AMSTERDAM
Leilor rapaci de mare
Rău li s-a muiat cocoșul:
Se-nchid zeci de lupanare
Chiar și-n Cartierul Roșu! (NICOLAE MĂTCAŞ)
FERMITATEA PREŞEDINTELUI ÎN
CHESTIUNEA CORONAVIRUSULUI
„Nu vă panicați degeaba:
E-o pârlită de răceală!”
Azi, văzând că-i slută treaba:
„Achtung: mólima-i mortală!” (NICOLAE MĂTCAŞ)
DIN PUŢUL GÂNDIRII UNUI FOST CONDUCĂTOR
PRIVIND LUPTA CONTRE VIRUSULUI UCIGĂTOR
lupta contra virusului ucigător
Să formăm un grup de lucru,
Dar format numai din foști,
Să ne-aducă din sepulcru
Noi măsuri - că n-au fost proști. (NICOLAE MĂTCAŞ)
BĂTRÂNII – ŢAP ISPĂŞITOR
PENTRU TOATE RELELE?
Fac orc din viața noastră pământeană,
Ne poartă-n cârcă virus și ponos.
Să-i izolăm pe Stânca Tarpeiană
Și să le facem iute vânt în jos. (NICOLAE MĂTCAŞ)
DIALOG DESPRE VIRUS
- Ce-aveți, frate, cu COVID?
- E mișel, parșiv, perfid,
Se-ncoronează rapid;
- Poate intră-ntr-un partid. (DUMITRU BUJDOIU)
PATRONUL ȘI STAREA DE URGENȚĂ
Poa’ să țină toată vara,
Și-a luat actele acasă;
Dar soția-i furioasă,
C-a adus și secretara. (DUMITRU BUJDOIU)
STAREA DE CARANTINĂ
Un lucru nu-mi place mie,
La această pandemie :
Că-s forțat să stau acasă,
Lângă soacră și nevastă (DUMITRU BUJDOIU)
ȘEFUL EPIDEMIOLOGILOR
Și-a expus un gând febril,
Printr-un SMS semnat :
“De pandemie-am scăpat ! “
Și-a pus data- “ntâi april” (DUMITRU BUJDOIU)
EFECTELE ORDONANTEI NR.3
Reţinând de azi ideea ,
Mă gândesc acum şi eu
Că, ajuns la vârsta-treia,
Merg de-acum la ...matineu! (MAX OPAIŢ)
GUVERNARE DE CRIZĂ
Paradigma s-a schimbat:
Dupa ,,TESTUL" negativ,
Guvernul reinstalat
Guvernează ...preventiv!(MAX OPAIŢ)
UNEI PERSOANE CARE NU DEŢINE
ANIMALE DE COMPANIE
Ca să iasă la plimbare,
Fără motiv serios,
A gasit o lesă-n care ,
L-a plimbat pe ...soţ, pe jos! (MAX OPAIŢ)
UNEI DOMNIŞOARE
Căutându-şi fericirea,
A-ncercat o variant:
Şi-a dat peste cap privirea
Şi-a sfârşit fiind...amantă! (MAX OPAIŢ)
PANDEMIE (STAŢI ACASA!)
Peste voinţa celor mari,
Avem ce nu ne trebuia.
Se tem acum şi slabi şi tari,
Că Dumnezeu dă, dar... şi ia! (MAX OPAIŢ)
PROFITÂND DE SITUAŢIE
Dacă este pandemie,
Poţi plimba un animal;
Mi s-a întâmplat şi mie…
Am fost luat de ...papagal! (MAX OPAIŢ)