O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
M-am gândit să scriu despre Florentin Florescu. Nu că nu aş fi făcut-o şi înainte ca să găsească uşa prin care să păşească în lumea de dincolo, ci pentru că îmi lipsesc „punctările” lui de pe facebook. Boem convins, cu ani în urmă, pe când coordona ziarul „Atitudinea”, am stat adesea la masa aceea dintr-un local din Botoşani alături de Leon Şimanschi (renumitul ştefanolog, plecat şi el pe uşa ce ducea dincolo), şi de soţia lui, Diana, ( pe atunci nedespărţiţi). Prezentă era mereu şi o jună jurnalistă, Mihaela Biliovschi, deseori Mircea Puşcaşu sau Constantin Bojescu şi încă alţii care publicau la ziarul la care era director. În faţa unor cafele şi pahare cu votcă se punea la cale arhitectura noului număr din „Atitudinea”. Cred că dacă s-ar fi organizat o paradă a scriitorilor botoşăneni, Florentin Florescu ar fi trebuit să ducă stindardul boemei locale. Libertatea, care îşi găsise lăcaş confortabil în sufletul lui, îl transformase într-un fel de nebun pe care ţi-l doreai să-l ai în compania ta. Pentru Florentin Florescu, jurnalismul şi viaţa păreau infinite. Nu ignora realitatea politică, articulându-i pe toţi politicienii, indiferent de ideologie. Nonconformismul lui Florentin Florescu nu se regăsea numai în stilul adoptat în scris, cât în zâmbetul acela continuu. Gestul florentin de a zâmbi îl egala pe cel al lui Einstein din fotografia aceea cu limba scoasă. Prin zâmbetul său, Florentin Florescu dădea cu tifla tuturor botoşănenilor şi, nu sunt sigur, dacă nu şi nouă, celor din jurul lui. L-am admirat fiindcă boema lui se baza pe verticalitatea din jurnalism şi pe ironia fină din epigrame, ambele izvorâte dintr-un talent de invidiat. Dacă ar fi să-l încadrez într-o tipologie, eu l-aş asemui cu „omul concret bacovian” în descrierea făcută de Gheorghe Grigurcu, însă nu chiar dominat de abulie: „vocea prin care se rostesc atitudinile sale o constituie ironia, este o conştiinţă acută, e modest şi simplu şi zace într-un con de umbră”.
A scris două cărţi: „Căruţa cu moldoveni” (Editura „Axa”, Botoşani, 2000) şi „Săraci lipiţi paharului” (Editura „Agata”, Botoşani, 2004). Deşi ar fi avut cu ce, n-a publicat niciun volum de epigrame. Unele se găsesc prin antologii, altele au rămas nepublicate, dar şi aşa a fost primit în „Asociaţia Epigramiştilor din România”: În autobuz: „M-am adresat femeilor în bloc: / - Vă rog, cea mai în vârstă să ia loc! / Dar ele mă priviră cu mirare / Şi au rămas cu toate în picioare!”; Scriitor de puşcărie: „Hoţul este descendentul / Animalului, din toate, / Ce-şi descoperă talentul / Numai în captivitate.”; La restaurant: „O ciorbă-aici cu poftă consumam / Dar m-am trezit creând prilej gâlcevei / Atuncea când un fir din părul Evei, / Mi s-a oprit în mărul lui Adam.”; Aplicarea legii funciare: „primarii au un singur gând / ce lesne se deduce: / Să dea ţăranilor pământ, / Apoi să pună cruce!”; Iarna: „Zgribulit e anotimpul / S-a-ntărit şi gerul, / Ce frumos mai curge timpul / Şi caloriferul!”; Nedumerire: „pe dealuri sterpe până ieri, / Azi s-au plantat livezi cu meri / Şi tot se-ntreabă doi cheflii: / - De ce nu vii? De ce nu vii?; Toleranţă: „Politicenii-s oameni ca şi noi / Nu aruncaţi într-înşii cu noroi / Că şi aşa-s o apă şi-un pământ!”; Eşec electoral: „Mitologia, prin Sisif, de ani / ne-arată clar, cu argumente-n plus, / Că sprijinim adesea bolovani / Ce niciodată n-au s-ajungă sus!”; Tărie de caracter: „- Dă-mi un sărut! I-am spus uşor / Şi ea grozav s-a supărat: / - Eşti un perfid, un impostor, / Dar dacă ţii neapărat!”.
Florentin Florescu avea permanent buzunarele doldora cu hârtiuţe pe care erau scrise epigrame încă nepublicate, încă necitite. A plecat aşa dincolo, cu buzunarele pline şi cu mintea încărcată de idei încă neaşternute pe hârtie. Boemii ştiu că-s iubiţi de Dumnezeu şi se aşteaptă să fie luaţi cât mai repede la el. Nimic nu li se potriveşte mai bine boemilor decât versurile altui boem, Octavian Doclin: „În tot ce-i viu e-o-ngemănare-n moarte / şi-n tot cei moarte-o vie-ngemănare”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
CONFESIUNEA UNUI OM POLITIC
O carieră strălucită,
Cum este demonstrat prin ani,
De vrei să fie şi cinstită,
Se cumpără cu sluj şi bani!... (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI POLITICIAN CORUPT
Acest bărbat ce nu-i novice
În a părea un patriot
Ca om e ieftin, cum s-ar zice,
Dar costă, cică, scump de tot…(GHEORGHE BÂLICI)
DOLEANŢĂ
Dezordinea în chingi ne ţine
Şi cum de ea ne-am săturat,
Sfârşitul lumii, dacă vine,
Să-l facem mai organizat!... (GHEORGHE BÂLICI)
SĂRMANA DE EA
Mască-port de văl pe faţă,
Trupu-n negru, elegant,
Suflet chinuit de soaţă…
Trupul chinuit de-amant! (GHEORGHE GURĂU)
VECINA
La anii ei şi nu puţini
Destul de bine azi arată,
Ea bagă boala în vecini…
O boală (veche) netratată! (GHEORGHE GURĂU)
UNEIA LA DENTIST
L-a rugat, privindu-l ţintă
Ca să-i scoată o măsea;
Iar acuma se alintă…
Vai ce bine mi-o… trăgea! (GHEORGHE GURĂU)
GĂTITUL LA BUCĂTĂRIE
Din vasta ei bucătărie
Se simt arome fel de fel;
Şi sunt arome ce te-mbie…
De… Farmec, Lux, Coco-Chanel!…(GHEORGHE GURĂU)
CE ESTE VINUL?
Definiţia s-a dat
Chiar din vremuri strămoşeşti:
Vinu-i soare concentrat,
Dacă-l bei te încălzeşti. (VASILE LARCO)
POLITICIANUL ŞI SUPLIMENTUL ALIMENTAR
Pastile, că e priceput,
El a luat, dar cu măsură,
Imunitatea i-a crescut…
Şi de atunci întruna fură. (VASILE LARCO)
LEGĂMÂNT UTOPIC
În viaţa multimilenară,
Cum omul pe pământ e sfânt,
Când ultimul va fi să moară,
Îl voi jeli eu la mormânt! (VASILE LARCO)
ATRACŢIE CIUDATĂ
Aflaţi că eu, pe-un şef de stat
Nu-l suportam chiar nici oleacă,
Da-l îndrăgii când am aflat
Că dă... demisia şi pleacă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CONVINGERE
E-adevărat, gândind la rece,
Că de-am sau n-am acu o pâne,
Oricum, un om politic trece,
Dar sigur… mafia rămâne. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
COTA DE PIAŢĂ
La TV văzui – fireşte,
Cu o notă mai discretă −
Că de-n piaţă cota-i creşte,
Chiar şi-o vacă e vedetă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CELOR ÎNSURAŢI
O chestie ce n-o ştiu din şcoală
Şi-n gândul meu face lumină:
Îmi place jumătatea goală
În timp ce beau juma’tea plină. (GRIGORE COTUL)
UNEI DOAMNE SENATOR
Este membră în senat
Şi-am ales-o cu ardoare,
Fiindcă toţi i-am admirat
Membrele inferioare. (GRIGORE COTUL)
GRADAŢIILE DE MERIT
Dintre nominalizaţi,
Pentru chestii-adiacente,
Unii vor fi lăudaţi,
Alţii vor primi…procente. (GRIGORE COTUL)
LA ÎNTÂLNIREA DE 30 DE ANI
Mă uit la fiecare ştab
Şi-mi spun, cu ciudă şi suspin,
Că de-aş fi fost student mai slab
Aş fi ajuns ministru plin. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SECRETARĂ DE MINISTRU
Curg spre şefu, în prostie,
Şpăgi. Mulţam lui Dumnezeu
Că îmi pică bani şi mie…
Mai ales când pic şi eu. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNUI PRIETEN AMATOR DE SĂRITURI
CU COARDA ELASTICĂ
Dragul meu, nu fi ridicol,
Coarda asta-I o gargară!
Vrei cu-adevărat pericol?
Ia o “coardă” de la gară! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
GUVERNUL
Fiind numit “executiv”
Un guvern, de-naltă clasă,
El ia măsuri şi, inventiv,
Execută doar în masă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI FLECAR
Necontrolându-şi logoreea,
Aruncă vorbe într-o dungă;
Şi-atunci o frază e mai lungă,
Când mult prea scurtă-a fost idea! (ELENA MÂNDRU)
IDILĂ TÂRZIE
Având o dulcinee-n pat,
A fost cum nu m-am aşteptat
Că-n zori de zi ea mi-a şoptit:
Cât de frumos ai sforăit! (ELENA MÂNDRU)
SECRETARE FĂRĂ FRONTIERE
Când la concurs veni Ionică,
Fu întrebat cu voce clară:
-Ce poţi să faci, la o adică?
-Să mă ofer... ca secretară. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DORINŢĂ
Chiar de credeţi că-s candriu
Vorbe multe nu încap:
Eu doresc acum să fiu
Ochiul ei… de la ciorap. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNOR FETE, IARNA
Toată ziua daţi din gură,
Vă plângeţi că nu-i căldură,
Dar pe Facebook, de socoţi,
Sunteţi toate în chiloţi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BĂRBATUL
Un soţ gallant, care arată bine
Şi e deştept şi încă în putere,
Oricând de la nevastă va obţine
Tot ce doreşte dânsa să-I ofere. (ION DIVIZA)
INTEGRARE EUROPEANĂ LA CHIŞINĂU
Înregistrăm cu noul parlament,
Succese mari pe arii mai extinse:
Moldova a ajuns în Occident…
La depărtarea unei mâini întinse. (ION DIVIZA)
TEATRU POLITIC
La noi sunt mulţi “băieţi deştepţi”
Şi vor mai fi de-acum încolo,
Ce pot lovi când nu te-aştepţi
Cu-apelativul “dragă Stolo”. (VASILE MANOLE)
FEMEIA MILITAR
Femeia, ce-i o dezmierdare,
Pentru armată-i un noroc,
Că e dotată din născare
Cu-o gură (aprigă) de foc. (MIHAI SĂLCUŢAN)
NOUL PRIMAR INOCENT
Actele nu-l mai stresează,
A-nvăţat să iscălească
Şi pe toate le semnează
Până-nvaţă să citească. (VASILE MANOLE)
PRIVT DIN…
Privit din toate părţile invers
Acum când s-a schimbat prefixul,
Mai scap, ici-colo, câte-un vers…
Aşa când mă mănâncă pixul. (GIREL BARBU)
ŞI-UITE-AŞA!
Şi-uite-aşa, tiptil, tiptil,
Mugurii-mbrăcaţi civil,
Au pornit de dimineaţă
Marşul spre o altă viaţă. (GIREL BARBU)
AVANTAJELE CARANTINEI
Bună-i carantina asta,
Stai în casă cu nevasta;
Faci un plod, nu-ți pare rău,
Ești sigur că e al tău. (DUMITRU BUJDOIU)
REPLICA MEDICILOR DEMISIONARI, NEPROTEJAȚI,
INFECTAȚI, CĂTRE GUVERNANȚI
Pare act de lașitate,
Dar și medicii-au dreptat :
“V-a durut în cur de noi,
Noi mai stăm, dar plecați voi !” (DUMITRU BUJDOIU)
REGELE THAILANDEI IZOLAT ÎN
BELGIA, CU HAREMUL (Ziarele)
Așa da o carantină,
Doar COVIDUL e de vină ;
Pe mine m-a prins năpasta,
Doar cu soacra și nevasta. (DUMITRU BUJDOIU)
SFATUL UNUI OCTOGENAR PENTRU
CUPLURILE TINERE DIN CARANTINĂ
Sunt mulți morți și vor mai fi;
Te-ntrebi ce să faci în casă ?
Dacă lipsuri nu te-apasă,
Stai în pat și...fă copii! (DUMITRU BUJDOIU)
CORONAVIRUSUL OCOLEȘTE, ÎNCĂ,
PUȘCĂRIILE
Dă târcoale un COVID,
Dar nu-i place-n pușcărie;
Hoți, borfași, multă prostie,
Așteaptă șefi din partid. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRECERE SOCIALISTĂ
Gripa cu zulufi sezonieră
Și-un COVID avid de carieră
S-au luat, perfizi cum sunt, la-ntrecere:
Care, când și cât mai mulți să sécere. (NICOLAE MĂTCAŞ)
NEPOTISMUL LA PUTERE ŞI AICI?
Infectat, nepotul Línus,
De-un întors - unchi - din turism.
Noi nici la coronavirus
Nu scăpăm de nepotism. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN GROTĂ LOCUL, SUS, PE SACRUL FUJI
Trăiesc mai mult decât Matusalem,
Pustiu încing la rafturi când dau iama,
Bugetul ni-l subție ca pe-un ghem ...
Au nu li-i locul sus, pe Fujiyama? (NICOLAE MĂTCAŞ)
AUTORITĂŢILE NU POARTĂ NICI O VINĂ?
Virusul, ca o lavină,
Ne-a legat de pat butuc?
Doar prostimea e de vină,
Nu și cei ce ne conduc? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CINE BENEFICIAZĂ DE-O PLIMBARE
ŞI-O GURĂ DE AER ÎN PLUS
Sânge-albastru-ar curge-n porii
Unei clase de bătrâni.
Dar, de fapt, conducătorii
S-au gândit mai mult la ... câini. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN LEGĂTURĂ CU NOUA PREVEDERE
DIN ORDONANŢA MILITARĂ NR. 4
Sufocat de ordonanțe,
Pot da ortul - azi sau mâine.
Am să fac uz de uzanțe
Și-am să-mi iau și eu un ... câine. (NICOLAE MĂTCAŞ)
RAPORTĂRI TRIUMFALISTE
DIN PROVINCIE CĂTRE CENTRU
Șefi locali cu barbă sură,
Triumfal, ca mai-nainte,
Chiar și despre morți, -n alură,
Unu scriu și doi în minte. (NICOLAE MĂTCAŞ)
RRAPORTĂRI LA UE PENTRU AJUTOARE ÎN
COMBATEREA CONSECINŢELOR COVID-ULUI
Cum sunt și-n UE cavfi,
Unde cifrele primează,
Pișichérii plastografi
Moare unul - doi bifează! (NICOLAE MĂTCAŞ)
FRATE, FRATE, DAR LEACU-I CU BANI
- „Nu ți-s frate?- Mi ceri și gologani?!”
- „Mi-ești, dar, cum știi, brânza e cu bani.
Și-n UE - aceea cu trei roate -
Scapă cine și cum poate, frate!” (NICOLAE MĂTCAŞ)
CELOR CARE SALUTĂ PRIN ATINGEREA COATELOR
S-a schimbat astăzi salutul,
Nu la toţi, cei care pot
Arată astfel că totul,
E să nu te doară-n ...cot! (MAX OPAIŢ)
UNUI VOLUNTAR CARE A ,,MUNCIT " (ŞI) ÎN
CAMPANIA ELECTORALĂ
A muncit ca voluntar,
Să ajute ,,veteranii" ,
Pentru că avea habar
De adrese din... campanii. (MAX OPAIŢ)
CONTROL PREVENTIV
Pacient aflat la doctor,
Întreabă: Chiar n-am nimic?
Da, raspunde , doar ...dator,
Cu trei sute lei şi-un pic! (MAX OPAIŢ)
CU GÂNDUL LA PĂSTOREL
Ma gândesc la Păstorel
Că, précis, această dramă,
Ar fi depăşit-o el,
Cu un şpriţ şi-o... EPIGRAMĂ! (MAX OPAIŢ)
STATUL ŞI PENSIA
Pentru pensie dăm leafa
Ca la popă: lucrând viţa,
Îi duci vinul cu garafa
Şi ţi-l dă cu…linguriţa! (EFIM TARLAPAN)
DEMOGRAFICĂ
Nu e bai că se sărută
Azi, în public, slut cu slută;
Baiu-i că după sărut,
Se mai naşte încă-un slut. (EFIM TARLAPAN)
FILOZOFIE
Destinu-acesta e nedrept,
Sucit mai e al vieţii rost:
Te naşti frumos, te naşti deştept
Şi mori apoi ca orice prost. (ALEXANDRU CLENCIU)