O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

M-am gândit să scriu despre Florentin Florescu. Nu că nu aÅŸ fi făcut-o ÅŸi înainte ca  să găsească uÅŸa prin care să păşească în lumea de dincolo, ci pentru că îmi lipsesc „punctările” lui de pe facebook. Boem convins,  cu ani în urmă, pe când coordona ziarul „Atitudinea”, am stat adesea la masa aceea dintr-un local din BotoÅŸani alături de Leon Åžimanschi (renumitul ÅŸtefanolog, plecat ÅŸi el pe uÅŸa ce ducea dincolo), ÅŸi de soÅ£ia lui, Diana, ( pe atunci nedespărÅ£iÅ£i). Prezentă era mereu ÅŸi  o jună jurnalistă, Mihaela Biliovschi,  deseori Mircea PuÅŸcaÅŸu  sau Constantin Bojescu ÅŸi  încă alÅ£ii care publicau la ziarul la care era director.  În faÅ£a unor cafele ÅŸi pahare cu votcă se punea la cale arhitectura noului număr din „Atitudinea”. Cred că dacă s-ar fi organizat o paradă a scriitorilor botoşăneni, Florentin Florescu ar fi trebuit să ducă stindardul boemei locale. Libertatea, care îÅŸi găsise lăcaÅŸ confortabil în sufletul lui, îl transformase într-un fel de nebun pe care Å£i-l doreai să-l ai în compania ta. Pentru Florentin Florescu, jurnalismul ÅŸi viaÅ£a păreau infinite. Nu ignora realitatea politică,  articulându-i pe toÅ£i politicienii, indiferent de ideologie. Nonconformismul lui Florentin Florescu nu se regăsea numai în stilul adoptat în scris, cât în zâmbetul acela continuu.  Gestul florentin de a zâmbi îl egala pe cel al lui Einstein din fotografia aceea cu limba scoasă. Prin zâmbetul său, Florentin Florescu dădea cu tifla tuturor botoşănenilor ÅŸi, nu sunt sigur, dacă nu ÅŸi nouă, celor din jurul lui.  L-am admirat fiindcă boema lui se baza pe verticalitatea din jurnalism ÅŸi pe ironia fină din epigrame, ambele izvorâte dintr-un talent de invidiat. Dacă ar fi să-l încadrez într-o tipologie, eu l-aÅŸ asemui cu „omul concret bacovian” în descrierea făcută de Gheorghe Grigurcu, însă nu chiar dominat de abulie: „vocea prin care se rostesc atitudinile sale o constituie ironia, este o conÅŸtiinţă acută, e modest ÅŸi simplu ÅŸi zace într-un con de umbră”.

CITEȘTE ȘI: "A vrut să revină definitiv în È›ară, dar a emigrat din nou după numai 11 luni. â..."

 

A scris două cărÅ£i: „CăruÅ£a cu moldoveni” (Editura „Axa”, BotoÅŸani, 2000) ÅŸi „Săraci lipiÅ£i paharului” (Editura „Agata”, BotoÅŸani, 2004). DeÅŸi ar fi avut cu ce, n-a publicat niciun volum de epigrame. Unele se găsesc prin antologii, altele au rămas nepublicate, dar ÅŸi aÅŸa  a fost primit în „AsociaÅ£ia EpigramiÅŸtilor din România”: În autobuz: „M-am adresat femeilor în bloc: / - Vă rog, cea mai în vârstă să ia loc! / Dar ele mă priviră cu mirare / Åži au rămas cu toate în picioare!”;  Scriitor de puÅŸcărie: „HoÅ£ul este descendentul / Animalului, din toate, / Ce-ÅŸi descoperă talentul / Numai în captivitate.”; La restaurant: „O ciorbă-aici cu poftă consumam / Dar m-am trezit creând prilej gâlcevei / Atuncea  când un fir din părul Evei, / Mi s-a oprit în mărul lui Adam.”; Aplicarea legii funciare: „primarii au un singur gând / ce lesne se deduce: / Să dea ţăranilor pământ, / Apoi să pună cruce!”;  Iarna: „Zgribulit e anotimpul / S-a-ntărit ÅŸi gerul, / Ce frumos mai curge timpul / Åži caloriferul!”;  Nedumerire: „pe dealuri sterpe până ieri, / Azi s-au plantat livezi cu meri / Åži tot se-ntreabă doi cheflii: / - De ce nu vii? De ce nu vii?; Toleranţă: „Politicenii-s oameni ca ÅŸi noi / Nu aruncaÅ£i într-înÅŸii cu noroi / Că ÅŸi aÅŸa-s o apă ÅŸi-un pământ!”; EÅŸec electoral: „Mitologia, prin Sisif, de ani / ne-arată clar, cu argumente-n plus, / Că sprijinim adesea bolovani / Ce niciodată n-au s-ajungă sus!”; Tărie de caracter: „- Dă-mi un sărut! I-am spus uÅŸor / Åži ea grozav s-a supărat: / - EÅŸti un perfid, un impostor, / Dar dacă Å£ii neapărat!”.

Florentin Florescu avea permanent buzunarele doldora  cu hârtiuÅ£e pe care erau scrise epigrame încă nepublicate, încă necitite. A plecat aÅŸa dincolo, cu buzunarele pline ÅŸi cu mintea încărcată de idei încă neaÅŸternute pe hârtie. Boemii ÅŸtiu că-s iubiÅ£i de Dumnezeu ÅŸi se aÅŸteaptă să fie luaÅ£i cât mai repede la el. Nimic nu li se potriveÅŸte mai bine boemilor decât versurile altui boem, Octavian Doclin: „În tot ce-i viu e-o-ngemănare-n moarte / ÅŸi-n tot cei moarte-o                         vie-ngemănare”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

CONFESIUNEA UNUI OM POLITIC

O carieră strălucită,

Cum este demonstrat prin ani,

De vrei să fie şi cinstită,

Se cumpără cu sluj ÅŸi bani!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI POLITICIAN CORUPT

Acest bărbat ce nu-i novice

În a părea un patriot

Ca om e ieftin, cum s-ar zice,

Dar costă, cică, scump de tot…(GHEORGHE BÂLICI)

 

DOLEANŢĂ

Dezordinea în chingi ne Å£ine

Şi cum de ea ne-am săturat,

SfârÅŸitul lumii, dacă vine,

Să-l facem mai organizat!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

SÄ‚RMANA DE EA  

Mască-port de văl pe faţă,

Trupu-n negru, elegant,

Suflet chinuit de soaţă…

Trupul chinuit de-amant! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

VECINA 

La anii ei şi nu puţini

Destul de bine azi arată,

Ea bagă boala în vecini…

O boală (veche) netratată! (GHEORGHE GURĂU)

 

UNEIA LA DENTIST  

L-a rugat, privindu-l ţintă

Ca să-i scoată o măsea;

Iar acuma se alintă…

Vai ce bine mi-o… trăgea! (GHEORGHE GURÄ‚U)

 

GÄ‚TITUL LA BUCÄ‚TÄ‚RIE  

Din vasta ei bucătărie

Se simt arome fel de fel;

Åži sunt arome ce te-mbie…

De… Farmec, Lux, Coco-Chanel!…(GHEORGHE GURÄ‚U)

 

CE ESTE VINUL?

Definiţia s-a dat

Chiar din vremuri strămoşeşti:

Vinu-i soare concentrat,

Dacă-l bei te încălzeÅŸti. (VASILE LARCO)

 

POLITICIANUL ÅžI SUPLIMENTUL ALIMENTAR

Pastile, că e priceput,

El a luat, dar cu măsură,

Imunitatea i-a crescut…

Åži de atunci întruna fură. (VASILE LARCO)

 

LEGÄ‚MÂNT UTOPIC

În viaÅ£a multimilenară,

Cum omul pe pământ e sfânt,

Când ultimul va fi să moară,

Îl voi jeli eu la mormânt! (VASILE LARCO)

 

ATRACÅ¢IE CIUDATÄ‚

Aflaţi că eu, pe-un şef de stat

Nu-l suportam chiar nici oleacă,

Da-l îndrăgii când am aflat

Că dă... demisia şi pleacă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CONVINGERE

E-adevărat, gândind la rece,

Că de-am sau n-am acu o pâne,

Oricum, un om politic trece,

Dar sigur… mafia rămâne. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

COTA DE PIAŢĂ

La TV văzui – fireÅŸte,

Cu o notă mai discretă −

Că de-n piaţă cota-i creşte,

Chiar şi-o vacă e vedetă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CELOR ÎNSURAÅ¢I

O chestie ce n-o ştiu din şcoală

Åži-n gândul meu face lumină:

Îmi place jumătatea goală

În timp ce beau juma’tea plină. (GRIGORE COTUL)

 

UNEI DOAMNE SENATOR

Este membră în senat

Åži-am ales-o cu ardoare,

Fiindcă toţi i-am admirat

Membrele inferioare. (GRIGORE COTUL)

 

GRADAÅ¢IILE DE MERIT

Dintre nominalizaţi,

Pentru chestii-adiacente,

Unii vor fi lăudaţi,

AlÅ£ii vor primi…procente. (GRIGORE COTUL)

 

LA ÎNTÂLNIREA DE 30 DE ANI

Mă uit la fiecare ştab

Şi-mi spun, cu ciudă şi suspin,

Că de-aş fi fost student mai slab

AÅŸ fi ajuns ministru plin. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

SECRETARÄ‚ DE MINISTRU

Curg spre ÅŸefu, în prostie,

Şpăgi. Mulţam lui Dumnezeu

Că îmi pică bani ÅŸi mie…

Mai ales când pic ÅŸi eu. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNUI PRIETEN AMATOR DE SÄ‚RITURI

CU COARDA ELASTICÄ‚

Dragul meu, nu fi ridicol,

Coarda asta-I o gargară!

Vrei cu-adevărat pericol?

Ia o “coardă” de la gară! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

GUVERNUL

Fiind numit “executiv”

Un guvern, de-naltă clasă,

El ia măsuri şi, inventiv,

Execută doar în masă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UNUI FLECAR

Necontrolându-ÅŸi logoreea,

Aruncă vorbe într-o dungă;

Şi-atunci o frază e mai lungă,

Când mult prea scurtă-a fost idea! (ELENA MÂNDRU)

 

IDILÄ‚ TÂRZIE

Având o dulcinee-n pat,

A fost cum nu m-am aÅŸteptat

Că-n zori de zi ea mi-a şoptit:

Cât de frumos ai sforăit! (ELENA MÂNDRU)

 

SECRETARE FÄ‚RÄ‚ FRONTIERE  

Când la concurs veni Ionică,

Fu întrebat cu voce clară:

-Ce poţi să faci, la o adică?

-Să mă ofer... ca secretară. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DORINŢĂ  

Chiar de credeţi că-s candriu

Vorbe multe nu încap:

Eu doresc acum să fiu

Ochiul ei… de la ciorap. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNOR FETE, IARNA 

Toată ziua daţi din gură,

Vă plângeÅ£i că nu-i căldură,

Dar pe Facebook, de socoţi,

SunteÅ£i  toate în chiloÅ£i. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

BÄ‚RBATUL

Un soţ gallant, care arată bine

Åži e deÅŸtept ÅŸi încă în putere,

Oricând de la nevastă va obÅ£ine

Tot ce doreÅŸte dânsa să-I ofere. (ION DIVIZA)

 

INTEGRARE EUROPEANÄ‚ LA CHIÅžINÄ‚U

Înregistrăm cu noul parlament,

Succese mari pe arii mai extinse:

Moldova a ajuns în Occident…

La depărtarea unei mâini întinse. (ION DIVIZA)

 

TEATRU POLITIC

La noi sunt mulÅ£i “băieÅ£i deÅŸtepÅ£i”

Åži vor mai fi de-acum încolo,

Ce pot lovi când nu te-aÅŸtepÅ£i

Cu-apelativul “dragă Stolo”. (VASILE MANOLE)

 

FEMEIA MILITAR  

Femeia, ce-i o dezmierdare,

Pentru armată-i un noroc,

Că e dotată din născare

Cu-o gură (aprigă) de foc. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

NOUL PRIMAR INOCENT

Actele nu-l mai stresează,

A-nvăţat să iscălească

Şi pe toate le semnează

Până-nvaţă să citească. (VASILE MANOLE)

 

PRIVT DIN…

Privit din toate părţile invers

Acum când s-a schimbat prefixul,

Mai scap, ici-colo, câte-un vers…

AÅŸa când mă mănâncă pixul. (GIREL BARBU)

 

ÅžI-UITE-AÅžA!

Åži-uite-aÅŸa, tiptil, tiptil,

Mugurii-mbrăcaţi civil,

Au pornit de dimineaţă

Marşul spre o altă viaţă. (GIREL BARBU)

 

AVANTAJELE CARANTINEI
Bună-i carantina asta,
Stai în casă cu nevasta;

Faci un plod, nu-ți pare rău,
Ești sigur că e al tău. (DUMITRU BUJDOIU)

 

REPLICA MEDICILOR DEMISIONARI, NEPROTEJAÈšI,
INFECTAÈšI, CÄ‚TRE GUVERNANÈšI
Pare act de lașitate,
Dar și medicii-au dreptat :
“V-a durut în cur de noi,
Noi mai stăm, dar plecaÈ›i voi !” (DUMITRU BUJDOIU)

REGELE THAILANDEI IZOLAT ÎN
BELGIA, CU HAREMUL (Ziarele)
Așa da o carantină,
Doar COVIDUL e de vină ;
Pe mine m-a prins năpasta,
Doar cu soacra și nevasta. (DUMITRU BUJDOIU)

SFATUL UNUI OCTOGENAR PENTRU
CUPLURILE TINERE DIN CARANTINÄ‚
Sunt mulți morți și vor mai fi;
Te-ntrebi ce să faci în casă ?
Dacă lipsuri nu te-apasă,
Stai în pat È™i...fă copii! (DUMITRU BUJDOIU)

CORONAVIRUSUL OCOLEȘTE, ÎNCÄ‚,
PUȘCĂRIILE
Dă târcoale un COVID,
Dar nu-i place-n pușcărie;
Hoți, borfași, multă prostie,
Așteaptă șefi din partid. (DUMITRU BUJDOIU)

ÎNTRECERE SOCIALISTÄ‚

Gripa cu zulufi sezonieră

Și-un COVID avid de carieră

S-au luat, perfizi cum sunt, la-ntrecere:

Care, când È™i cât mai mulÈ›i să sécere. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

NEPOTISMUL LA PUTERE ÅžI AICI? 

Infectat, nepotul Línus,

De-un întors - unchi - din turism.

Noi nici la coronavirus

Nu scăpăm de nepotism. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ÎN GROTÄ‚ LOCUL, SUS, PE SACRUL FUJI  

Trăiesc mai mult decât Matusalem,

Pustiu încing la rafturi când dau iama,

Bugetul ni-l subție ca pe-un ghem ...

Au nu li-i locul sus, pe Fujiyama? (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

AUTORITÄ‚Å¢ILE NU POARTÄ‚ NICI O VINÄ‚? 

Virusul, ca o lavină,

Ne-a legat de pat butuc?

Doar prostimea e de vină,

Nu și cei ce ne conduc? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CINE BENEFICIAZÄ‚ DE-O PLIMBARE

ÅžI-O GURÄ‚ DE AER ÎN PLUS     

Sânge-albastru-ar curge-n porii

Unei clase de bătrâni.

Dar, de fapt, conducătorii

S-au gândit mai mult la ... câini. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

ÎN LEGÄ‚TURÄ‚ CU NOUA PREVEDERE

DIN ORDONANÅ¢A MILITARÄ‚ NR. 4  

Sufocat de ordonanțe,

Pot da ortul - azi sau mâine.

Am să fac uz de uzanțe

Și-am să-mi   iau È™i eu un  ... câine. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

RAPORTÄ‚RI TRIUMFALISTE

DIN PROVINCIE CÄ‚TRE CENTRU  

Șefi locali cu barbă sură,

Triumfal, ca mai-nainte,

Chiar și despre morți, -n alură,

Unu scriu È™i doi în minte. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

RRAPORTÄ‚RI LA UE PENTRU AJUTOARE ÎN

COMBATEREA CONSECINÅ¢ELOR COVID-ULUI

 Cum sunt È™i-n UE cavfi,

Unde cifrele primează,

PiÈ™ichérii plastografi

Moare unul - doi bifează! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

FRATE, FRATE, DAR LEACU-I CU BANI  

- „Nu È›i-s frate?- Mi ceri È™i gologani?!”

- „Mi-eÈ™ti, dar, cum È™tii, brânza e cu bani.

Și-n UE - aceea cu trei roate -

Scapă cine È™i cum poate, frate!” (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)

 

CELOR CARE SALUTÄ‚ PRIN ATINGEREA COATELOR

S-a schimbat astăzi salutul,

Nu la toţi, cei care pot

 Arată astfel că totul,

E să nu te doară-n ...cot!  (MAX OPAIÅ¢)

 

UNUI VOLUNTAR CARE A ,,MUNCIT " (ÅžI) ÎN

CAMPANIA ELECTORALÄ‚

A muncit ca voluntar,

 Să ajute ,,veteranii" ,

Pentru că avea habar

De adrese din... campanii. (MAX OPAIÅ¢)

 

CONTROL PREVENTIV

Pacient aflat la doctor,

Întreabă: Chiar n-am nimic?

Da, raspunde , doar ...dator,

Cu trei sute lei ÅŸi-un pic!  (MAX OPAIÅ¢)

 

CU GÂNDUL LA PÄ‚STOREL

Ma gândesc la Păstorel 

Că, précis,  această dramă,

Ar fi depăşit-o el,

 Cu un ÅŸpriÅ£ ÅŸi-o... EPIGRAMÄ‚! (MAX OPAIÅ¢)

 

STATUL ÅžI PENSIA

Pentru pensie dăm leafa

Ca la popă: lucrând viÅ£a,

Îi duci vinul cu garafa

Åži Å£i-l dă cu…linguriÅ£a! (EFIM TARLAPAN)

 

DEMOGRAFICÄ‚

Nu e bai că se sărută

Azi, în public, slut cu slută;

Baiu-i că după sărut,

Se mai naÅŸte încă-un slut. (EFIM TARLAPAN)

 

FILOZOFIE

Destinu-acesta e nedrept,

Sucit mai e al vieţii rost:

Te naÅŸti frumos, te naÅŸti deÅŸtept

Åži mori apoi ca orice prost. (ALEXANDRU CLENCIU)