de prof. Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Cartea profesorului Constantin Toader (Costy-To) – „D`ale omului”, Editura „Editgraph”, Buzău, 2018) – e una ciudată. Nu o spun în sensul acela în care te-ar face să exprimi că „aşa ceva nu există”. Am citit în viaţa mea fel de fel de cărţi, textul lor fiind pliat pe fel de fel de angrenaje, rezultând diferite alcătuiri, deseori arhitecturile propuse evidenţiind situaţii impecabile de originalitate. M-am întrebat mereu care ar fi motivul esenţial ce i-ar conduce pe aceşti autori spre astfel de producţii literare. Motivaţia ar putea fi legată de o ambiţie prin care să-ţi etalezi prezenţa, sau din dorinţa de a-ţi apăra statutul. În alte situaţii, motivaţia vine dinspre ceea ce ar însemna puterea umană exprimată prin autonomie, contrariere sau chiar agresiune. La Constantin Toader situaţia e altfel. El comunică discret cu toţi „oamenii” acestei lumi. Şi cu „omul grăbit” a lui Paul Morand, şi cu „omul recent” al lui Patapievici, chiar şi cu „omul nou”, acel produs cu faţă umană al comunismului. Nu lipseşte interacţiunea cu „omul zar” al lui Luke Rinehart, cu „omul de dreapta” (vezi Barbu Cioculescu) şi chiar cu „omul de stânga” pe care-l întâlneşti peste tot. Autorul nu s-a ferit nici de „omul dialogal” al lui Tonoiu, dar nici de „oamenii lui Nietzsche” (raţionalii şi intuitivii). Toţi se găsesc în această carte alături de „oamenii lui Lovinescu” (temperamentalul şi deliberativul), de „omul înger” în descrierea lui Grigore Ilisei sau chiar de „omul Iov” al lui Constantin Abăluţă. Conlucrează Constantin Toader cu toţi aceşti „oameni” fiindcă, la rândul lui, este o alcătuire din toţi aceştia.
Cartea este, în totalitatea ei, un feedback. Întâlnim reacţiile autorului ca răspunsuri la comunicarea cuiva. Formulele de răspuns sunt cele descrise chiar de autor: una de sondare, Constantin Toader analizează afirmaţiile apoi răspunde, şi una suportivă, autorul priveşte viaţa cu ochii celui în pielea cui s-a pus.
Prima parte a cărţii conţine maxime şi microeseuri, cugetări, aforisme, anecdote şi reflecţii filozofice, ştiinţifice, existenţiale, sociale etc., toate scrise ca rezultat al nevoii de intimitate. O posibilă relaţie poate fi sesizată pe triunghiul relaţional autor – text recreat – cititor. Din loc în loc, Constantin Toader ţine să ne atenţioneze: 1. „Sunt un „slujitor” al ştiinţei prin formaţie şi un „petit” umanist prin vocaţie”; 2. „Pentru un om de ştiinţă autentic, modestia reprezintă ceea ce se cheamă „plusvaloare”; 3. „În viaţă caută să te ai bine cu vecinii”; 4.”Ca slujitor al ştiinţei niciodată să nu-ţi fie ruşine să spui „Nu ştiu”; 5. „Fiecare dintre noi este un fractal al lui Dumnezeu”; 6. „Omul de ştiinţă impune două lucruri: adevăr şi sinceritate” etc.
Citatele redate în integralitatea lor, dar şi cele comentate (recreate) ne orientează către o perspectivă fenomenologică, când experienţa subiectivă domină prin unicitatea ei, prin extragerea semnificativului ce pare a fi important pentru autor: 1. „Textele” din pancartele celor din Piaţa Victoriei au atâta „încărcătură spirituală” încât pot umple Biblioteca din Alexandria”; 2. „Proful de fizică trebuie să aibă permanent în vedere că „Lecţia de Fizică” este o „Lecţie de viaţă”; 3. „Educaţia reprezintă o descoperire progresivă, secvenţială şi cronologică a propriei ignoranţe”; 4. „Dacă în politică eşti un intelectual „rasat” cu caracter şi onestitate, vei fi cotat ca „prostănac” şi vei fi „exterminat” mult mai repede şi uşor decât un „tâlhar versat” etc.
În textele prelucrate se mai poate descoperi, şi asta destul de des, şi un colţişor rezervat tentaţiilor freudiene. Un exemplu dintre cele multe: „Cel ce nu ştie să „copieze” se comportă precum „debutantul sexual” cu virgina: pipăie, „întinge”, împunge, dă încolo, dă încoace, dar nu intră şi pace. În final „lucru de mână” şi „mântuială” face”.
Partea a II-a (epigrame, fabule, ghicitori, şuşanele şi snoave) este legată de starea de afecţiune interpersonală. Umorul e omniprezent cu scopul de a pune în evidenţă lecţia melanjului dintre afiliere şi respingere. Autorul vrea să ne invite la un joc care ar trebui să aibă drept finalitate o îmbunătăţire a contactelor sociale dintre semenii săi. Şi acest capitol ajută din plin la umplerea colţişorului rezervat trimiterilor freudiene.
Partea a III-a ( d`ale zilelor noastre, „averse” diverse cu şi fără controverse) reclamă prezenţa unui acut schimb de informaţii. Constantin Toader nu se rezumă numai la a oferi informaţii, ci pune şi întrebări sau dă sfaturi: „A-l ierta pe acela care ţi-a provocat necazuri, dureri, jigniri, suferinţe, umilinţe etc., înseamnă a te „scutura” puternic şi despovăra de o jivină spurcată foarte greu apăsătoare şi chinuitoare pe spatele tău” sau „Întrecându-te pe tin însuţi (şi nu în competiţie cu alţii) vei ajunge destul de repede să devii întâiul în comunitatea în care acţionezi şi socializezi”.
Mai putem adăuga faptul că volumul în discuţie este şi rezultatul unei pasiuni intelectuale ca rezultat al intersecţiilor dintre inteligenţa concretă şi cea abstractă, cu tendinţe dominante a celei din urmă. Spun aceasta fiindcă întregul conţinut al cărţii relevă un interes major acordat unor gânduri, idei şi teorii, e prezent raţionamentul deductiv la care se adaugă realismul opiniilor exprimate.
Admir la profesorul Constantin Toader puterea de a înţelege fără a părăsi planul abstracţiei.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
ALEGERI UNINOMINALE
Schimbarea mi se pare-n bine,
Căci înainte-n mod stupid,
Minţea partidul pentru tine;
Acum, minţi tu pentru partid. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ALEGERI PARLAMENTARE
Interese de moment
Aranjează ploile.
Merg ciobani în parlament
Când votăm ca oile. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PÂINE ŞI CIRC
La putere să te ţină
Stratagema-i de succes
Dar cum pâinea-i cam puţină
Circul este în exces. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ÎNDEMN PENTRU UN TOVARĂŞ
Când se face-n ţară pâine
Şi-n economie saltul,
Nu lăsa de azi pe mâine…
Ce-ar putea să fure altul… (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN LIPSA CENZURII
Dintre-atâtea ţări sub soare
Doar la noi cenzură nu-i:
Despre „viaţa-nfloritoare”
Spui ce vezi, dar…vezi ce spui. (GHEORGHE BÂLICI)
MITING DE PROTEST
Ne-am adunat o sută-n piaţă
Să protestăm că nu e viaţă.
Când ne-am uitat: ce bucurie!
Cu securişti eram vreo mie… (Gheorghe BÂLICI)
AUTUMNALĂ
Iubito, iar e toamnă-n calendar
Şi eşti frumoasă – cum te-am cunoscut;
Costumul Evei bine-ţi merge, dar
Pe ici pe acolo trebuie cusut. (ION DIVIZA)
SOŢIA CĂTRE BĂRBAT
În zadar în pat insişti
Cu amorul tău caduc:
Pentru mine nu exişti
Cât lipseşti de pe Facebook! (ION DIVIZA)
MĂRTURISIRE LA VÂRSTA A TREIA
Eu nu roşesc în faţa damei
Ce mult detestă impotentul,
Fiindcă muza epigramei
O satisfac doar cu talentul (ION DIVIZA)
TOAMNĂ GREA
Cum bani-i dau pe dări şi pîne,
Cînd frig e-n casă şi iar plouă,
Să număr greve-mi mai rămîne…
Că prim ministrul… n-are ouă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
MOTIVAŢIA POSIBILEI GREVE
A FEMEILOR
Nu ies în stradă să se plimbe
Şi nici prea multe nu aşteaptă,
Cum tot băgaţi atîtea „strîmbe“…
Ci vor doar una… însă dreaptă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
INVITAŢIE - RECLAMĂ
La Casa Brâncuşi de veniţi,
Serviţi răcituri minunate
Din toate, de care doriţi...
Dar nu din Guvern, din păcate! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CU MÂINILE CURATE
Vă prezentăm un candidat
Ce-i potrivit la Primărie,
Că niciodată n-a furat
…În zece ani de puşcărie. (PETRU-IOAN GÂRDA)
AVERTISMENT…LA ÎNSCRIEREA ÎNTR-UN PARTID
De vrei să furi – să-ţi faci o casă,
Să iei maşini feciorilor –
Partidul nostrum nu te lasă
…Pe mâna procurorilor. (PETRU-IOAN GÂRDA)
EXPERIENŢĂ POLITICĂ
În câţiva ani a devenit
Un politician versat:
Din cinci partide a fugit,
Din alte cinci l-au alungat. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PERSEVERENŢĂ
(Lui Georgică Manole, care afirmă că
urmaşii lui Păstorel au îngropat epigrama)
Epigramistul sapă, sapă
Şi epigrama o dezgroapă,
Dar e păcat, remarca-i dură,
Că-i pune-o altă semnătură! (VASILE LARCO)
LUI GEORGICĂ MANOLE:
(Da, recunosc, prăbușesc și eu epigrama, mai ales ne-scriind)
Scriu tot mai rar, mai ușurel -
Iar când o fac, o fac de... parc-o
Trimit s-o ”ardă” Păstorel
Și s-o îngroape domnu* Larco! (AL. D. FUNDUIANU)
EPIGRAMIŞTILOR VASILE LARCO
ŞI AL. D. FUNDUIANU
V-admir efortul vostru plin de zel
De a îl depăşi pe Păstorel,
Dar totul vă va fi zadarnic chin…
Nu sunteţi şi artişti în…băut vin! (GEORGICĂ MANOLE)
CANDIDATUL PROMIŢĂTOR
Văzându-i înălţimea frunţii
Şi cum vorbea cu miere-n grai,
Credeam c-o să „răstoarne munţii”,
Dar n-a mişcat măcar un pai. (VASILE LARCO)
LA HORĂ-N SAT
Săracii joacă aşa cum vor,
În pas vioi, pe întrecute,
Pe când bogaţii-n…legea lor,
Doar legile-s de ei făcute. (VASILE LARCO)
CAMPANIE ELECTORALĂ
Românul plin de griji, nevoi
Şi măcinat de ghinioane,
Aşteaptă-alegerile noi…
Că n-a primit demult plocoane. (VASILE LARCO)
GUVERN HIPERTROFIAT
Cu un junghi aici sub stern,
Azi blestem şi-acest Guvern,
Ce-i umflat ca un broscoi:
Unde-i unu, pus-au doi! (MIHAI HAIVAS)
LEGEA GRAVITAŢIEI INFIRMATĂ
Cu vinul e o tevatură:
De-l bei şi minţile-ţi încurcă,
Deşi, turnat pe sus în gură,
El nu coboară…ci se urcă! (MIHAI HAIVAS)
VOTANTUL
Păcălit diletant,
De-un partid derutant,
Care-o ia peste bot
Când la urnă-i netot! (MIHAI HAIVAS)
UNUI CUPLU DE FAŢADĂ
Căsnicia-i cam fardată,
Iar cu dragostea sunt “chit”:
Se mâncau din ochi odată,
Astăzi nici nu se înghit. (ELENA MÂNDRU)
EXPLICAŢIE BIBLICĂ
Din Rai, Adam fu alungat
Cu Eva, pentru-această vină:
Cei doi, greşind, l-au confundat
Taman cu-o publică…grădină! (ELENA MÂNDRU)
BĂRBAŢII
La femeie-s cocoşei,
Cum o văd o iau la trap
Şi se ţin de poala ei,
De-o ridică sus, în cap! (MIHAI SĂLCUŢAN)
FEMEIA, ETERNA POVESTE
E ca fulgul de uşoară,
Parfumată ca o floare,
N-are aripi şi nu zboară...
Totuşi este migratoare! (MIHAI SĂLCUŢAN)
ISTEŢIME
Pentru Adam cel nesătul –
Mereu cu gândul la păcat –
Un singur măr nu e destul
Şi-i cu livezi înconjurat! (MIHAI SĂLCUŢAN)
DUPĂ VOT
Nu mă priviţi suspect,
Morala nu o sorb:
Eu am votat corect,
Ca tot românul... orb. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
VERBA VOLANT
Într-o lume prea coruptă
S-a zbătut şi încă luptă
Ca tot răul să îl „fiarbă”...
Şi vorbind râdea în barbă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ALEŞII NEAMULUI
În Parlament azi au ajuns
Oameni din vechiul aparat:
Unii au multe de ascuns
Şi alţii multe de uitat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CONFIRMAREA SĂRĂCIEI
Tot strângând la maxim şaiba,
Viaţa e tot mai nasoală,
La români până şi naiba
…Este goală. (GIREL BARBU)
FALSĂ UMANIZARE
(a conducătorilor în campania electorală)
În campanii, prin strânsură,
Numai ce răsar și ei,
Dar, în noua lor postură,
Sunt atât de mititei!... (NICOLAE MĂTCAŞ)
IPOCRIZIE
Capii noștri - o lume știe! -
Joacă bine opereta:
Merg la trebi cu bicicleta
Numai în ... fotografie. (NICOLAE MĂTCAŞ)
DUPĂ BAIA DE MULŢIME
Ce-i mai înflorește chipul
Când se pupă cu mulțimea!
Iar acasă-și roade lipul,
C-a dat mâna cu bulímea. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ORBÁN, PREMIER ARDELEAN
Șică, Sucă, Șucă, Sică,
Oricare-i porecla mică,
Bine că nu e oltean,
Sau, mai grav, teleormănean. (DUMITRU BUJDOIU)
PRIM-MINISTRU BRAȘOVEAN
Ca ministru făcu snoave,
Cam promite, dar n-aplică;
Oare-o să ne cânte Șică
Arii false și brașoave ? (DUMITRU BUJDOIU)
MULT SE SCREME DE-UN GUVERN
Greu se naște un guvern,
Parcă e scos din infern;
Sunt și nașteri premature,
S-aibă lumea ce să-njure. (DUMITRU BUJDOIU)
SEXUL ȘI DEX-UL (APROPO DE GAFEOZĂ)
Când faci sex nu cuvântezi,
Deci, cu vorba nu gafezi;
Nu știm cât îi place sexul,
Dar, precis, urăște DEX-UL. (DUMITRU BUJDOIU)
PREFECTUL
Iarăşi l-au numit că, de
N-au mai fost şi alte moduri,
Deştept, le plus-que-parfait…
Trage sfori şi face noduri. (TEODOR JACOTĂ)
ŞEFUL
Gol la ţeastă, suflet gol,
Fundul gol, de paricid,
Dând cu mima, dând ocol…
A ajuns şef de partid. (TEODOR JACOTĂ)
DESPRE CONDIŢIA BĂRBATULUI
(Omagiu lui Păstorel)
Ce bărbat nu şi-ar dori,
Dimineaţa, când se scoală,
O sticlă cu Pinot Gris,
Lângă o femeie, ...goală?! (MAX OPAIŢ)
DEZBATERE ÎN COMISIILE PARLAMENTARE
Aş vrea să nu mă-ntrec cu gluma,
Dar câte lucruri am să spun,
Cu ce-a făcut el, pân-acuma,
Nu-l speli cu ...apă şi săpun! (MAX OPAIŢ)
COMERŢ DĂMBOVIŢEAN
S-a schimbat acum comerţul,
În mall găseşti azi de toate,
Eticheta şi cu preţul,
Pe produse...expirate! (MAX OPAIŢ)
SOLIDARITATE CONDIŢIONATĂ
Numai dacă eşti vinovat,
Toţi se vor gândi la tine,
Iertat, mai poţi fi şantajat,
Să le fie lor mai bine!?... (MAX OPAIŢ)
DILEMA UNUI TÂNĂR
E nefericit sărmanul,
Deşi are o viaţă nouă,
Nu e problema lui banul,
Ci, cum s-aleagă ...între două!? (MAX OPAIŢ)