de prof. Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Lui Mihai Haivas i se potrivește de minune sintagma “neastâmpăr creator”. După ce şi-a manifestat cu seriozitate calităţile de cercetător sagace în abstractul domeniu al matematicilor, omul s-a apucat de epigramă pentru că trebuia expusă şi secvenţa de talent efervescent. Nu poţi să stai o viaţă în singurătatea pe care ţi-o impune o ştiinţă exactă. Pentru a ieşi de acolo, o cale sigură este şi aceea de a te apleca asupra filonului de umor cu care a fost blagoslovit acest popor. Ca profesor de matematică a trebuit să mă intersectez deseori cu produsele în domeniu ale lui Mihai Haivas, foarte des cu problemele propuse de acesta în revistele de specialitate. Domina acolo o creativitate inventivă, exprimată prin capacitatea de a realiza conexiuni noi între conceptele matematice. Însă pe primul plan trebuie pusă creativitatea inovativă, specifică talentelor, adică a celor care îşi manifestă superior aptitudinile.
Creaţiile umoristice ale lui Mihai Haivas au o seriozitate care te obligă să le supui criteriilor impuse de o posibilă teorie a umorismului. Cum această teorie nu există şi nici nu putem să ne raportăm la cea pe care o fac două cercetătoare din America (o psihologă şi o matematiciană), apelând la secvenţe din teoria cuantică şi pe care o consider forţată, vom reveni la singura explicaţie plauzibilă: umorul existent în gena poporului român. De aici şi observaţia făcută cu mult timp în urmă de contele Keyserling, care constata că „România este singura ţară în care se cultivă epigrama ca gen literar”. Şi tot de aici şi apariţia unui număr foarte mare de epigramişti de bună calitate. Unul dintre ei este şi Păstorel (Alexandru Osvald Teodoreanu) căruia Mihai Haivas îi dedică două volume: „Cel mai iubit dintre epigramişti – Păstorel” (Editura „Pim”, Iaşi, 2017). Primul volum cuprinde epigramele dedicate lui Păstorel de către contemporanii să până în 1964, anul morţii sale, când nu pleacă din această lume nici din cauza vinurilor băute şi nici a femeilor, cărora „le-a dăruit inima”, ci ca urmare a unui cancer pulmonar. Este foarte posibil ca epigramele din acest volum să fi fost cunoscute de Păstorel şi tot aceasta şi ideea lui Mihai Haivas de a se opri cu acest volum la anul amintit. Alegem câteva epigrame din acest volum, puse de Mihai Haivas în ordinea alfabetică a autorilor:
„DARUL EPIGRAMIŞTILOR”
Al nostru dar, iubiţi confraţi
E dar domnesc, susţin cu zel:
Ne-a fost transmis de Păstorel
De Radu de la Afumaţi. (GHEORGHE BELEI)
COMPARAŢIE
Păstorel cu duhul său
Nu se-aseamănă cu mine:
El bea rău şi scrie bine
Eu beau bine şi scriu rău. (I. ŞT. BOGZA)
MORMÂNTUL LUI PĂSTOREL
În această groapă zace
Păstorel, poet divin,
Fericit că popa Nae
I-a stropit racla cu vin. (ALEXANDRU CORVIN)
PORTRET
Teodoreanu (zis Al.O.)
Semnează-n cronici Păstorel
Defect: preferă vin Bordeaux
Virtuţi: e frate cu Ionel! (MIHU DRAGOMIR)
TOT CEVA DESPRE PĂSTOREL
Constatarea nu e grea
Dacă Păstorel mult bea,
Nu-i vina lui…ci negreşit
A popii când l-a-mpărtăşit. (GIGI PAPADOPOL)
Cititorii acestui prim volum pot face o veritabilă călătorie de istorie literară citind prefaţa „Pro şi contra Păstorel” semnată de George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, eseul „Fenomenul Păstorel” semnat de prof. univ. dr. Ilie Dan (preluare din „Dacia literară” nr. 5 şi 6 din 2005), precum şi „Cuvinte de însoţire…” ale autorului, care sunt însoţite de o pertinentă concluzie drept motto: „Sunt de acord toţi umoriştii / Că, prin al său mesaj rebel, / Azi, dintre toţi epigramiştii, / Cel mai iubit e Păstorel.” (Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
AUTUMNALĂ
Sunt galbeni pomii şi tufarii,
S-aşterne bruma pe coline,
Dar tot mai verzi foşnesc dolarii
…În buzunarele străine! (ION DIVIZA)
ALTRUISTUL
Fiind un om ce preţuieşte
Şi hâtri şi netoţi,
Atât de tare ne iubeşte,
Că ne-ar mânca pe toţi. (ION DIVIZA)
CONCLUZIE
S-or găsi motive varii,
Dar confuzii nu încap:
De-i furtună-n cancelarii,
Lumea s-a stricat... la cap! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA CONFRUNTĂRI PREELECTORALE
De vrei să afli cui să nu dai votul,
Scoţi osu-n faţă-n toiul confruntării
Şi candidatul care pune botul,
E clar că suge din avutul ţării! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UMORUL ROMÂNILOR
Şi-n criză reuşind mereu să crească,
Umorul nostru-i sigur mai de soi
Şi-orice popor ar vrea să-l depăşească,
Nu poate-ajunge mai de rîs ca noi! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
URĂSC BEŢIA
(scriitorul Georgică Manole afirmă
că eu nu sunt artist în băut)
Pe vin eu nu mai dau un ban,
Un euro şi nici o rublă,
Căci multora, nu-s vorbe-n van
Eu le-aş vedea prostia dublă! (VASILE LARCO)
CONFIRMARE
(epigramistului Georgică Manole)
Nu sunt cu Păstorel la paritate,
Cu toate astea, însă, vă previn
Că am şi eu o dublă “calitate”:
...Nici scriitor, nici băutor de vin. (AL. D. FUNDUIANU)
DEZACORD
(epigramiştii Vasile Larco şi Al. D. Funduianu
se dau “fete mari” când e vorba de băut vin)
Urmând sfatul vostru breaz,
Am stat două zile treaz,
După care-am constatat:
E-o prostie…la pătrat. (GEORGICĂ MANOLE)
EXTRAVAGANŢĂ
De când e iarba, frunza, omul,
Cad fructe dacă zgâlţâi pomul,
Pe unii dintre noi de-i scuturi
Te-ntâmpină un nor de fluturi. (VASILE LARCO)
NOUA ORDINE VLAHUŢIANĂ
Dorea prin rege, va să zică,
Minciuna-n lume să tot iasă,
Guvernul nu se mai complică:
Stă cu destui corupţi la masă. (VASILE LARCO)
SITUAŢIA ROMÂNULUI
Cum e azi, va fi şi mâine,
Sunt prea mulţi cu ochii rouă,
Căci salariul e de-o pâine,
Cheltuielile-s …de două. (VASILE LARCO)
FORMALITATE
Primind prin vot un nou mandat –
Ieşind de facto şi de jure(?) –
Alesul astăzi ne-a jurat;
De-acum poate să ne-njure. (PETRU-IOAN GÂRDA)
IMPOSIBILA (RE)CUMPĂRARE
Oricât în mine au băgat
Licori, tării de zeci de lei,
Eu n-am ajuns aşa de beat
Ca să votez din nou cu ei. (PETRU-IOAN GÂRDA)
BEŢIA DE CUVINTE A CANDIDAŢILOR
Ne`ncetat analizez
Când mă uit la candidaţi:
Eu cu care să votez
Dintre-atâţia…turmentaţi? (PETRU-IOAN GÂRDA)
PARLAMENTARII ŞI LEGILE
Le discută, se-nţelege,
Punct cu punct, cum e corect.
Pentru dânşii orice lege
E respinsă din proiect (MIHAI HAIVAS)
DESPRE DEŞTEPŢI ŞI PROŞTI
Ştiu şi-o să vă spun povestea
Cu deştepţi, ori slabi cu duhul:
Despre primii s-a dus vestea,
Celorlalţi li s-a dus buhul! (MIHAI HAIVAS)
O PICTORIŢĂ ÎŞI VINDE TABLOUL „NUD”
Zău că „Nud”-ul dumneaei
Nu-i prea scump (trei mii de lei)
Căci al ei, cel natural
Te-ar costa cât un…Chagall! (MIHAI HAIVAS)
CUM PUTEM TRATA GRIPA PORCINĂ
Antidotul noii gripe
Care bântuie poporul
Eficace-i în trei clipe
Dacă-nchizi televizorul. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TOAMNĂ ELECTORALĂ CU GRIPĂ PORCINĂ
Vorbe goale, fum, grătare,
Porcăieli cu stofă fină...
Spui privind cu-ngrijorare
Că nu-i gripa, doar, porcină. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FARMACIŞTII RECOMANDĂ HEXORAL
PENTRU DURERI ÎN GÂT
Dorind exact ce-a comandat
De la un spiţer imberb,
Blonda cu un trup superb
Subtil o literă-a schimbat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ŞEDINŢĂ DE CENACLU ALPI
Urmând programul, fir cu fir,
Cam timp de-oră se citeşte;
Apoi, un bun coleg, Profir,
C-un vin de soi ne-nveseleşte! (ELENA MÂNDRU)
UNUI PROFESOR DE MATEMATICĂ
Să divorţeze, soaţa nu-I dispusă
Şi-atuncea el, păstrând-o pe-avocată,
A şi-aplicat, nu pentru prima data,
Iar regula cea grea…de trei compusă. (ELENA MÂNDRU)
CONSTATARE
După ce i-a pus cununa,
Adevărul l-a pătruns:
O femeie e ca luna –
Are şi un chip ascuns. (MIHAI SĂLCUŢAN)
APARIŢIE ÎNŞELĂTOARE
Pe umeri părul îi unduie
Şi pasu-i moale, feminin,
Mânuţa-i fină, de duduie,
Doar sexul este... masculin! (MIHAI SĂLCUŢAN)
COSI FAN TUTTE
Ochii negri ca de smoală,
Părul lung până-n pământ,
Mai întâi te bagă-n boală,
După-aceea în mormânt. (MIHAI SĂLCUŢAN)
UNUI SUBALTERN DEŞTEPT
Nu pune nimeni sub tăgadă
Că ştii mai mult ca înainte
Şi pentru c-ai mai prins la minte.
O grijă ai: să nu se vadă!... (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI CANDIDAT
Văzându-l la tribună des
Vorbind fără măsură,
Îmi vine, bineînţeles,
Să-i pun căluşu-n gură. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ZĂDĂRNICIE
Geaba toţi fugim buluc
Spre un fericit final,
Când cei care ne conduc
Poartă ochelari de cal. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PROMISIUNILE POLITICIENILOR
Nu vorbesc, zău, în răspăr,
Nici nu sunt un ţăcănit:
În zadar ne dau un măr,
Dacă măru-i otrăvit. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
O FEMEIE ÎMPOTRIVA A ŞAPTE BĂRBAŢI
Zicea că - o eminență-augústă -,
La ce lași sunteți și fanfaroni,
Ați purta, mai bine, câte-o fustă,
Pe când ea, bărbata, - pantaloni. (NICOLAE MĂTCAŞ)
KATANA – S-O APERE DE SATANA
Doamnă,-n lupta grea cu craii,
Să tăiați ca samuraii
Unde-o fi - în lung și-n lat -
Tot ce este de tăiat. (NICOLAE MĂTCAŞ)
RĂSPUNSUL CANDIDATEI-SAMURAI
Le-aș tăia, întâi, trufia
Lor supremă - bărbăția,
Însă, ca s-o spun pe șleau,
Cam de mult ei n-o mai au. (NICOLAE MĂTCAŞ)
MITURI BIBLICE ACTUALE
Parlamentul? Turnul Babel;
Proști, corupți, mereu se-njură,
Parcă-ar fi Cain și Abel…
Sunt frați pân’ la... prăjitură. (DUMITRU BUJDOIU)
SEMNELE AMORULUI
Ne-ntrebăm cam furioși,
Când ne zgârâie gagica:
Cum fac sex porcii spinoși
Și ariciu’ cu-aricica? ( DUMITRU BUJDOIU)
"ROMÂNIA 2019"
(Generic de campanie!)
În campanie, de-o vreme,
Dezbateri nu mai gaseşti,
Candidaţii au...probleme,
Alţii vin şi spun...poveşti! (MAX OPAIŢ)
REFORMAREA CLASEI POLITICE
Azi vedem în România,
Evident, dar nefiresc,
Se poartă mitomania;
Cei aleşi ...n-o ocolesc!! (MAX OPAIŢ)
MISOGINISM POLITIC
Mai puţine ministere,
În Guvernul nou format,
P.S.D.-ul, însă, cere?...
Ouăle la numarat!?... (MAX OPAIŢ)
PARADOX CONJUGAL
Te văd că eşti neliniştit,
Cred că-i firesc la vârsta asta,
Dar nu-nţeleg cum ţi-a venit
Să-nşeli amanta cu...nevasta?!... (MAX OPAIŢ)
VIAŢĂ DE PENSIONAR
Mă uit că încărunţesc
Şi trăiesc din amintiri,
Oficial, acum muncesc
La canale ...dar de ştiri!! (MAX OPAIŢ)
CANDIDAŢILOR LA PREZIDENŢIALE
De e femeie sau bărbat,
Vrea să ajungă la Palat,
Nu ne spun ce vor a face,
Ei preferă să se-atace. (ADRIAN TIMOFTE)